În curând...

 

Ziua Culturii Române în biserica din Birda

 

Pe 15 ianuarie, a fost sărbătorită Ziua Culturii Române, în toate instituțiile de educație și cult din România. La Birda, ziua lui Eminescu a fost sărbătorită sub îngrijirea profesorilor la clasele Școlii Gimnaziale din Birda. La ora de Religie s-a încercat o apropiere catehetică, fotografică și filmografică de marele omagiat, voce, conștiință și credință creatoare de limbă românească literară și valorificatoare a marilor teme poetice: soarta poetului, iubirea, natura, cugetarea filosofică și folclorul, toate vorbind de unitatea de limbă, credință și tradiții românești.

Pentru elevii clasei a V-a a fost proiectat filmul documentar ,,Eu, Eminescu” (2021), iar pentru cei din clasele a III-a și I-a au fost pregătite două cateheze ilustrate care au făcut vorbire despre viața și opera literară a lui Eminescu.

Duminică, 18 ianuarie la Sfânta Liturghie a fost pomenit poetul Mihai Eminescu, familia sa. Totodată a fost amintit și Pr. Acad. Mircea Păcurariu, cu prilejul împlinirii a cinci ani de la trecerea în veșnicie. Pentru a sublinia această omagiere a fost realizată o expoziție tematică de carte.

Cateheza pregătită cu acest prilej a amintit de importanța sărbătoririi Zilei Culturii Române, de Eminescu ca și conștiință vie a românității și de viața și opera istorică a Părintelui Academician Mircea Păcurariu, care timp de 60 de ani a fost profesor de teologie la vestitul Institut Teologic Andreian din Sibiu, fecund cercetător al trecutului bisericesc transilvănean în special și românesc în general prin lucrări de sinteză, monografice și studii de caz ale unor personalități, instituții, cărți și obiecte bisericești ș. a..

După otpustul Sfintei Liturghii, elevii claselor a II-a, a IV-a și a V-a au recitat poezii din lirica eminesciană. Toți copiii au primit daruri din partea Parohiei: diplome, cărți și dulciuri.

Credincioșii prezenți la Liturghie au primit calendare creștin-ortodoxe de buzunar cu icoana Sfintei Cuvioase Platonaida de la Argeș, recent canonizată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În curând...

 

,,Bocșa Culturală”, nr. 131 / 2025

 

   În iarna lui 2025 am primit prin intermediul poștei electronice de la vrednica diriguitoare a culturii bocșene, un nou număr al revistei de cultură ,,Bocșa Culturală”. Editată de către Biblioteca Orășenească ,,Tata Oancea” din Bocșa, jud. Caraș – Severin, revista oferă de-a lungul a 44 de pagini: cronică culturală și literară, literatură (poezie, proză, memorialistică), rubrici permanente de educație, aniversare și de comemorare a unor colaboratori, dascăli din urbe ș. a..

        Așa cum am fost obișnuiți Biblioteca și managerul ei, D-na Gabriela Șerban a fost inițiatorul sau colaboratorul unor evenimente care s-au desfășurat în oraș, în reședințele de județ a celor două județe ale Banatului.

     Editorialul, iscălit de bibliologul Gabriela Șerban și botezat ,,<<Povestiri din Bocșa>>, o călătorie în timp! Regizorul Ioan Cărmăzan – acasă în Banat!” îi înștiințează pe cititori despre premiera filmului omonim din iarnă la Reșița și Timișoara, în prezența regizorului, dar și prin discuții în care pelicula și regizorul ei au fost elogiate.

       Aceleași harnic și priceput autor semnează alte două cronici ale unor evenimente petrecute în Bocșa: ,,Muzică și culoare sub cupola bibliotecii bocșene!” și ,,Corul bisericesc <<Armonia>> din Boșca Română a marcat 150 de ani de tradiție corală la Bocșa!” care vorbesc de două evenimente în care arta muzicală (corală, vocală și instrumentală) și plastică și-a făcut simțită prezența în orașul de pe Bârzavă.

     Sub cupola bibliotecii a existat în 3 octombrie 2025 un regal de muzică și culoare marcând Ziua Unității Germane prin recitalul oferit de Grupul vocal-instrumental ,,Intermezzo” și pânzele a 7 artiști plastici, între care și Nik Potocean din Bocșa.

     În cazul celui din urmă eveniment, petrecut în 2 noiembrie 2025, în biserica parohială din Bocșa Română, a fost momentul comemorării și aniversării membrilor Corului parohial care a împlinit 150 de ani de funcționare. Cu acest prilej a fost prezentat volumul Corul bisericesc din Bocșa Română. Monografie, Editura Tim, Reșița, 2015 și realizat de preotul dr. Silviu Ferciug, prof. dr. Liana Ferciug și dr. Viorel Dorel Cherciu.

     Cuprinsul revistei mai oferă și prezențe ale Bibliotecii la manifestări științifice locale și regionale, dar și diverse articole, literatură, cronică de film care îmbogățesc orizontul cultural local și bănățean.

      Revista ,,Bocșa Culturală” poate fi descărcată și lecturată de pe pagina de promovare a Bibliotecii: https://www.facebook.com/groups/1434627564013089.

     Felicitări d-nei Gabriela Șerban și celorlalți ostenitori pentru acest număr de excepție în peisajul presei locale bănățene.

Crăciunul la Mănăstirea Sfântul Gheorghe

 

Credincioșii ruși, sârbi, ucraineni, georgieni, cei din Patriarhia Ierusalimului și călugării de la Muntele Athos au prăznuit Nașterea Maicii Domnului pe stil vechi, după calendarul neîndreptat.

            Comunitatea bisericească a sârbilor și ucrainenilor din zona Birda au sărbătorit  Ajunul Praznicului Crăciunului la străvechea Mănăstire Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din apropierea comunei Birda.

            Ieromonahii mănăstirii, credincioși din satele apropiate, cete de copiii din Deta și Berecuța au adus în glas de colindă vestea Nașterii Domnului Iisus Hristos.

            Slujba a fost deschisă de ritualul arderii bandjak-ului, însoțit de rugăciune, colinde, de prezența icoanei Praznicului.

            Sârbii au păstrat prin arderea focului în Ajun de Crăciun o veche tradiție care trimite la o posibilă etimologie a Crăciunului, aceea de sărbătoare a buturugii. În albaneză noaptea sărbătorii este noaptea butucului. Credința focului nestins, a buturugii care arde continuu în noaptea Crăciunului, este răspândită la aproape toate popoarele din Europa (Simona Goicu, Termeni creștini în onomastica românească, Editura Amphora, Timișoara, 1999 , p. 28 și urm).

            În paraclisul lăcașului monahal închinat Sf. Gheorghe au fost primiți colindătorii: un grup de colindători din Deta, unul format din copiii parohiei Berecuța și ai filiei Mănăstire conduși de preotul Zoran Milovanov și un grup de preoți și cântăreți bisericești dirijat de preotul ic. Dragan Giorgiev.

            Toți copiii au primit daruri din partea Mănăstirii.

In memoriam Prof. univ. dr. Dumitru Jompan (1938-2026)

 

Echinocțiul zilei de 2 Gerar a adus o veste tristă pentru cei care l-au cunoscut pe compozitorul, muzicologul și profesorul Dumitru Jompan (1938-2026) din Marga, jud. Caraș-Severin.

L-am cunoscut și apoi admirat pentru hărnicia și priceperea documentării și publicării a unor volume și studii la diferite simpozioane la care ne-am întâlnit. Neîntrecut cunoscător al melosului bisericesc bănățean, autor a unor solide monografii ale unor personalități, coruri și a celebrei crestomații Folclor din Marga, Reșița. 1979 a fost deopotrivă un generos cu cei care doreau să cunoască tainele muzicii bisericești. În Anul 2023 dedicat cântăreților și imnografilor creștini mi-a dăruit atât documente edite, cât și inedite cu privire la viața compozitorilor bănățeni, cât și a corurilor bisericești. Acestea au stat la baza a două cateheze ilustrate prezentate credincioșilor din Birda și Sângeorge: ,,Muzica bisericească din Banat. Creatori. Școli. Manuale” în 31 de diapozitive și ,,Coruri bisericești din zona Deta”, în 30 de diapozitive și a articolului ,,Aspecte din trecutul muzicii bisericești bănățene”, apărut în ,,Almanahul Arhiepiscopiei Timișoarei”, pe anul 2023, p. 230-253.

De generozitatea proverbială stă și colaborarea la alcătuirea cuprinsului revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda. Ultimul material trimis dedicat compozitorului Timotei Popovici a apărut în numărul de iarnă al publicației. Apoi am vorbit la telefon. Cu o voce stinsă dar o minte limpede mi-a mulțumit pentru isprava publicistică. I-am dorit sănătate și sărbători binecuvântate. A fost ultima convorbire avută.

Pentru toate aceste fapte făcute de Marele Dascăl îi voi rămâne de-a pururi recunoscător.

Fie-i somnul lin și lira aproape!

Început de An civil la Birda

 

 

            În prima zi a Anului Civil a fost oficiată Sfânta Liturghie și Tedeumul la început de Nou An, în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda, protopopiatul Deta.

            Predica ocazionată momentului a fost susținută de către preotul Valentin Bugariu care a vorbit despre întreita semnificație a primei zile a anului, de proclamarea Anului 2026 ca An omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame).

            În acest sens, vorbitorul a prezentat familia Sfântului Vasile cel Mare și învățătura despre educație a aceluiași Sfânt Părinte. În cadrul tratării subiectului propus s-a accentual importanța educației din familie, a dobândirii celor șapte ani de acasă care desemnează formarea caracterului, a valorilor, a manierelor și a deprinderilor de bază care formează temelia educației continuată în Școală, Biserică, Mănăstire și Societate.

            După otpustul Sfintei Liturghii, preotul paroh a prezentat ,,Raportul de activitate al Parohiei Birda pe anul 2025” și a execuției bugetare pe același an.