Duminică seara, după Praznicul
Intrării în biserică a Maicii Domnului a fost organizată o activitate
liturgico-catehetică dedicată Sfintei Cuvioase Parascheva, în biserica cu
hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, filiia parohiei Birda.
A fost oficiată slujba Vecerniei de
către P. C. Părinți Zoran Milovanov, de la Parohia Berecuța, Dragan Giorgiev,
de la parohia Voiteg și Valentin Bugariu, parohul locului.
După otpustul slujbei, preotul
Valentin Bugariu a susținut cateheza: ,,Chipul iconic al Sfintei Cuvioase
Parascheva. Gânduri pe marginea unei cărți și a unui film”.
În cuprinsul catehezei, vorbitorul
a pornit de la chipul Sfintei Parascheva din cărțile de slujbă și a accentuat
faptul că lipsa de date este suplinită de mărturia scriitoarei Ljiljana
Habjanović Đurović, prin romanul Petka (2001), tradus în limba română de
poeta bănățeană Liubița Raichici, după ediția din 2005 a cărții. Fiul
scriitoarei, regizorul Hadži-Aleksandar Đurović ecranizează cartea în filmul
,,O cruce în pustie” (2022).
Scriitoarea ,,cea mai citită
scriitoare de limba sârbă în viață” are o solidă operă care cuprinde șaisprezece
romane, din care zece cu tematică religioasă cum ar fi istoria credinței
creștine, părinții pustiei, calea sufletului după ieșirea din trup, prezența
îngerilor în viața omului, isihasmul, teologia icoanei” (Ljiljana Habjanović
Durović, Cuvioasa Parascheva. O cruce în pustie, trad. dr. Lubița
Raichici, Editura Sophia, București, 2020, p. 283).
Tema principală a cărții, o
reprezintă înnobilarea prin credință care a fost în trecut scutul
naționalității și confesionalității popoarelor din Răsăritul Europei.
Ținându-se de abordarea cronologică a vieții, autoarea o surprinde pe Sfânta
Parascheva în casa părintească din Epivat, la Constantinopol și Heraclea, în
pustie.
Dincolo de cunoașterea literaturii
duhovnicești, scriitoarea cunoaște foarte bine istoria Bizanțului. Nașterea
Sfintei Cuvioase Parascheva este legată de aducerea la Constantinopol a
mahramei cu chipul lui Hristos trimisă regelui Avgar al Edesei și care a fost
adusă de împăratul Roman Lecapenul (913-945) în cetatea Imperiului. Vederea
aceste sfinte relicve a adus vestea nașterii Sfintei: ,, Și atunci s-a întâmplat! În clipa
în care treceau pe lângă mine cu chipul lui Hristos nefăcut de mână, am avut
din nou aceeași vedenie. O odaie inundată de lumină. Cu Preasfânta Născătoare
de Dumnezeu care-mi așeza, cu grijă, în brațe, un copil abia născut. L-am văzut
chiar și pe copil. Și am înțeles ceea ce înainte nu pricepusem: copilul era o
fetiță! (...) Iar copilul ce creștea în mine s-a mișcat” (Ljiljana Habjanović
Durović, op. cit., p. 17)”.
În carte sunt descrise experiențele
ascetice ale Sfintei Parascheva, neîncetata rugăciune și slujirea aproapelui.
Legătura cărții cu filmul este
reliefat de traducătoare cărții, care în varianta românească le unește pe
amândouă, în titlul amintit mai sus. Filmul în sine este o invitație la rugăciune
și meditație în care ,,spectatorul este invitat să devină martor, să privească
nu pentru a înțelege, ci pentru a participa” (https://regal-literar.ro/2024/11/23/cinematografia-spiritualului-contemporan-o-lectura-filmologica-a-filmului-a-cross-in-the-desert).
Au fost prezenți la această activitate
copii din Berecuța, Voiteg, Birda și Sângeorge, prof. Ionela Fanu, de la Școala
Gimnazială Voiteg, mai mulți credincioși.


.jpeg)


.jpeg)



