,,Vatra satului”, nr. 65 / 2026

 

Am primit în format electronic, cel mai nou număr al revistei ,,Vatra satului” de la Ferendia. Editată și redactată de prof. Ioan Traia, președintele de onoare al Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat, revista, în 8 pagini oferă imagini din trecutul și prezentul localității, al Banatului în general.

Articolul de fond, ,,Editorialul” este iscălit de prof. Ioan Traia, ,,Ruga în Banat în perioada interbelică” (p. 1; 7) amintește de însemnătatea Rugii: ,,Scriem dară despre Rugă ca despre marea descătușare a sufletului bănățean. Ea e dovada că acest neam nu a fost strivit de greutăți, ci a știut mereu să transforme sudoarea în cântec și oboseala în horă. [...] Miroase a tămâie și a busuioc proaspăt, iar lumânările aprinse în sfeșnicele de lemn par a fi ochii strămoșilor care ne privesc cu blândețe din veșnicie”.

Prof. Iosif Marius Circa semnează un ,,Documentar”, în serialul ,,Ei și-au iubit țara limba și neamul” ajuns la cel de-al VII-lea episod dedicat de astă dată lui ,,Nicolae Titulescu” într-o evocare cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la trecerea la cele veșnice.

Tot din cuprins aflăm de activitățile edilitare în ,,Pagina Primarului” care arată o continuă preocupare pentru dezvoltarea comunei Jamu Mare și al satelor aparținătoare în mandatul domului Petre Gagea Neaga, primarul localității și un cuvânt de învățătură la Praznicul Învierii Domnului pregătit de preotul Tiberiu Gherasim, parohul Bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului” din Ferendia.

O biruință: ,,Foaia Săcălazului” la numărul 204

 

Dacă Ghiță Blejușcă este Sadoveanu locului, atunci revista care acum reapare este biruința cronicarului din De neamul moldovenilor. Constantă și consistentă publicație din Banatul de Câmpie, izvodită în urmă cu 27 de ani, în octombrie 1995 de către Ștefan Tomoioagă, ea a oferit de-a lungul timpului pagini din trecutul și prezentul comunității de la bariera estică a Timișoarei. O perioadă, revista a fost finanțată de Primărie și a apărut lunar, iar prin grija redactorului Ghiță Blejușcă ea a ajuns și la cititorii din afara vetrei satului.

De astă dată, am primit prin intermediul poștei electronice un nou număr nr. 1 (204), în 8 pagini, cu informații despre Săcălaz și oamenii săi. În șase rubrici, cei șapte redactori: Ștefan Tomoioagă, Ghiță Blejușcă, Lucian Ronkov, Ramona Onofrei, Manuela Matits, Liviu Vasiu și Dana Fatol (coordonator și tehnoredactor) oferă date edite și inedite despre viața comunității locale prin truda oamenilor săi și creația literară și artistică.

De menționat în aceste preocupări pomenim doi poli de educație și promovare culturală: Școala Gimnazială Săcălaz și Asociația Culturală ,,Armonia”, care editează această revistă și contribuie la dezvoltarea culturii muzicale, istorice și sportive prin membrii ei.

Felicitări Colegiului de Redacție pentru reînnodarea unei frumoase tradiții publicistice sătești.  

Sfânta, Măriei Sale Neagoe Basarab

 

          În cuprinsul unei preafrumoase cărți la care a ostenit o întreagă obște monahală, cea a Mănăstirii Diaconești, a apărut la Editura Bonifaciu, volumul Măria Sa, Neagoe Basarab. Însemnările monahiei Platonida. Doamna Despina a Țării Românești, ediție alcătuită și îngrijită..., Bacău, 2012, 330 p. + 20 p. (ilustrații).

După trecerea la cele veșnice a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, ilustrul ei consort, Despina Milița (1487 – 1554) s-a călugărit și a viețuit o vreme la Mănăstirea Ostrov, ctitoria familiei voievodale de pe Olt.

Chiar dacă norma de prezentare a unei cărți se stabilește cel mult cu trei ani, o amintim acum, cu prilejul trecerii în ceata sfinților, a Sfintei Cuvioase Platonida de la Argeș, cu zi de cinstire pe 26 septembrie.

O legătură specială a avut-o Sfânta Platonida cu Banatul. Sf. Platonida a fost primul copil al despotului sârb de Srem, Iovan Brancovici (1496-1505), ctitorul mănăstirilor Partoș și Sângeorge din Banat. În cadrul Însemnărilor, Sfânta Platonida ne spune acest lucru: ,,Aveam vreo șapte ani când tata a devenit despot al Sremului. El m-a iubit mult până la sfârșitul vieții sale și, deși era mereu plecat cu treburile Curții ori la vreo bătălie, totuși, din vreme în vreme își făcea timp și pentru mine, luându-mă în drumurile pe care le făcea la rudele noastre, la mănăstiri ori la curtea regelui Vladislav de la Buda, unde mergea uneori, deoarece ca despot a căutat peste tot sprijin pentru ca țărișoara noastră să nu piară cu totul sub stăpânirea turcească” (p. 17).

Această mențiune ne face să credem că Sfânta Platonida a fost prezentă și în vetrele monahale de la Partoș și Sângeorge, din vestul Banatului.

Cele mai consistente date despre viața Sfintei Cuvioase Platonida le avem din Însemnările sale făcute pe parcursul unui an bisericesc din 15 septembrie 1551 și până în 9 septembrie 1552. Așadar aceste rânduri, un succint Jurnal a fost scris la treizeci de ani de la moartea voievodului, după trecerea în veșnicie a celor șapte copii, la șaizeci și patru de ani ai fostei doamne.

            Însemnările vorbesc despre nașterea și copilăria monahiei, lupta de la Kosovo, orfană la 12 ani de tată, încredințarea copilei icoanei Născătoarei de Dumnezeu de către bunica Anghelina, logodna și nunta cu Neagoe Basarab, locuirea la Craiova și Târgoviște, nașterea copiilor, alegerea de domn al lui Neagoe și împărtășirea cu Sf. Taine și ungerea cu Sfântul Mir al viitorului domn, zidirea Mănăstirii Argeșului și sfințirea ei, așezarea moaștelor Sfântului Ierarh Nifon al Constantinopolului, daniile domnești către Muntele Athos, Ierusalim și Cruședol, boala și moartea copiilor și a soțului. Tot sub aspect bisericesc trebuie reținute daniile făcute mănăstirilor atonite: Dionisiu, Cutlumuș, Ascalonm lavra Sf. Atanasie, Vatoped, Xiropotamu, lavra Iviru (p. 207-208).

            Rămasă orfană, Sfânta Platonida a fost încredințată ocrotirii Maicii Domnului și unchiului său, Gheorghe Brancovici, călugărit Maxim, care a ajuns mitropolitul Țării Românești (1505-1508), în vremea căruia a apărut prima carte tipărită din Țările Române, un Liturghier (1508), tipărit de călugărul Macarie.

            Aflăm din cuprinsul volumului date importante despre viața de familie din Evul Mediu românesc, educația și religiozitatea ei, creșterea copiilor, manifestări ale filantropiei domnești în dezvoltarea culturală și artistică a diferitelor arte. Se păstrează o mediere făcută de Doamne Despina Milița pe lângă domnitorul Vlad cel Tânăr (1510-1512), la curtea căruia, Neagoe a fost comis.

            Este ilustrat ritualul încoronării domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521): ,,La sfârșitul rugăciunii de încoronare Patriarhul (Pahomie n. n.) l-a uns pe domn cu Sfântul Mir pe frunte, pe ochi, pe buze, pe urechi, pe piept și pe brațe. Iar eu, nevrednica, am fost mirunsă după rânduială. Apoi ne-am împărtășit cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos: domnul Neagoe în sfântul altar, cu clericii, iar eu înaintea ușilor împărătești” (p. 150-151).

            Ridicarea Mănăstirii Argeșului reprezintă o altă realizare a domniei Sfinților Voievozi Neagoe și Despina Milița: ,,În primăvara anului 1514 am început lucrul la zidirea poate celei mai frumoase biserici care s-a ridicat în tot Răsăritul de la căderea Constantinopolului încoace” (p. 172).

            Cu prilejul sfințirii mănăstirii (1517), au fost pomeniți în cadrul Sfintei Liturghii ctitorii acesteia: ,,-Ctitorilor sfântului lăcașului acestuia: Neagoe Basarab, domn a toată Țara Munteniei, Elena doamna și coconilor lor, Theodosie, Petru, Ioan, Stanca, Ruxandra și Anghelina, veșnică pomenire!” (p. 229).

            O viață de jertfă în slujba familiei și a țării dă luminozitate portretului Sfintei Platonida din pictura murală a celei mai însemnate ctitorii domnești

Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim la Birda și Sângeorge

 

Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim a fost sărbătorit și anul acesta prin rugăciune, împărtășire cu Sfintele Taine și jertfa credincioșilor care au îmbogățit prin ramurile de salcie cele două biserici, cea din parohie și cea din filie.

Sărbătoarea a debutat în Ajun, prin săvârșirea Slujbei Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia), în biserica parohială cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda, apoi mai mulți credincioși au primit dezlegarea păcatelor prin Taina Spovedaniei.

În ziua prăznuirii la orele dimineții, alți credincioși, tineri și vârstnici au trecut pragul aceleași Taine, de primenire sufletească. De la orele 9,30 a fost oficiată Sfânta Liturghie, cu un cuvânt de învățătură, slujită și susținut de către părintele Valentin Bugariu.

La momentul potrivit, mai mulți copii, tineri și credincioși au primit Trupul și Sângele Domnului.

După otpustul Sfintele Liturghii, strana Bisericii a interpretat un buchet de pricesne specifice acestui praznic.

Vecernia a fost oficiată în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din Sângeorge.

Au fost sfințite ramuri de salcie pentru credincioșii celor două biserici.

Împărtășirea copiilor la Sângeorge

 

   Joi, 2 aprilie, cu începere de la orele 8,00 a fost oficiată Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din Sângeorge, filia parohiei Birda, protopopiatul Deta.

   Cu acest prilej au primit Sfintele Taine preșcolarii de la Grădinița cu Program Normal din Sângeorge și mai mulți enoriași din filia amintită.

      Copiii au fost însoțiți la Sfânta biserică de către prof. Daiana Curea.

Împărtășirea copiilor la Birda

 

   Marți, 31 martie, de la orele 8,00 a fost oficiată Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite, în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda, protopopiatul Deta.

   Au slujit cu acest prilej P. C. Părinți Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Călin Negrea (parohia Gătaia), Adrian Cohuț (parohia Percosova) și Valentin Bugariu, parohul locului.

      Au fost mărturisiți elevii de la Școala Gimnazială Birda, ciclul primar și au fost împărtășiți cu Sfintele Taine preșcolarii de la Grădinița cu Program Normal din Birda și elevii claselor 0-IV.

         Preșcolarii și școlarii au fost însoțiți de către profesorii Camelia Cazacincu, Ștefania Cercega, Maria Dârpeș, Mihaela Gherban, Iasmina Petrovici, Olivera Petrovici și Adina Spiridon.

          Participarea la Sfânta Liturghie și împărtășirea cu Sfintele Taine se înscrie în Acordul de Parteneriat încheiat între Biserică și Școală. Un cuvânt de mulțumire se rânduiește către prof. Sorina Onița, directorul Școlii Gimnaziale pentru reușita acestei activități religios – educative.

Taina Sfântului Maslu în parohia Voiteg

 

   În Duminica a 5-a din Postul Mare a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște, în biserica cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din parohia Voiteg, protopopiatul Deta.

      Au slujit cu acest prilej P. C. Părinți Ioan Zaharie George, fostul paroh al bisericii din Voiteg, Petru Achim (parohia Banloc), Valentin Bugariu (parohia Birda), Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Radu-Mihai Codreanu (parohia Folea) și Dragan Giorgiev, parohul locului.

      Cuvântul de învățătură ocazional a fost susținut de preotul Valentin Bugariu, care a tâlcuit prima pericopă evanghelică de la Taina Sfântului Maslu, subliniind importanța Pocăinței în întâlnirea cu Hristos Domnul pe drumul vieții.

     Răspunsurile liturgice au fost date de Corala ,,Sf. Gheorghe” a Parohiei Voiteg și de către d-na Gabriela Boieșan de la Parohia Ortodoxă Sârbă Becicherecu Mic.

    S-au împărtășit de darurile Sfintei Taine, dl. Niculae Ioan Pop, Primarul Comunei Voiteg, dl. Adrian Cornea, viceprimarul Comunei, prof. Camelia Fogaș, directorul Școlii Gimnaziale Voiteg, mai mulți credincioși din parohie și din cele învecinate.