Suferințele Mamei Blondina (1906 - 1971), o martiră a Siberiei

 

În Anul Centenarului Patriarhiei Române (2025) au fost canonizate 16 femei cu viață sfântă (monahii, mare și soții), care au trăit pentru Hristos și credința în El. Despre unele avem mărturii scrise, despre altele orale, toate contribuind la realizarea chipului acestor mărturisitoare în vremuri mai îndepărtate sau mai apropiate de lumea în care trăim.

Una din această ceată a sfintelor este Sfânta Cuvioasă Blondina Gobjilă (1906 – 1971), despre care putem afla citind însemnările lăsate și păstrate de Biserică, Suferințele mamei Blondina (1906 - 1971), o martiră a Siberiei, ediția a III-a, 2010, 146 p., carte tipărită cu binecuvântarea IPS. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Sub forma unor capitole, Sfânta Blondina își mărturisește suferințele începute prin arestarea soțului, apoi a sa și continuă cu viața din închisoare, cea din lagăre, eliberarea și apoi viața în libertate în Basarabia și România.

Fiica de preot, învățătoare cu frumoase rezultate, Sfânta Blondina s-a căsătorit și a avut un fiu. Imaginea aceasta aproape idilică a fost ruptă de invazia sovietică în Basarabia și care a fost supusă procesului de rusificare, în care românii nu mai aveau vreun rol. În primele pagini ale cărții, Sfânta devenită autoarea mărturisirii propriei suferințe nota: ,,În ziua de 13 iunie, ora 4 dimineața, în casele oamenilor înstăriți a năvălit securitatea, dând ordin ca într-o oră să se pregătească de plecare, luând cu ei numai banii, aurul și lucrurile necesare. Așa au fost expediați și deportați mii de oameni cu familiile lor. [...] Am întrebat: <<Sunt arestată?>>, și fără să vrea am căzut pe scaunul care era lângă mine. Atunci el cu un ton mulțumit îmi răspunde: <<Da, sunteți reținută>>” (p. 18-20).

Fără prea multe cercetări asupra ,,vinovăției” sale, împreună cu alți basarabeni a fost urcată într-un tren de marfă și trimisă spre o destinație necunoscută cu suferință de nedescris: ,,În timpul călătoriei, în vagonul nostru au murit trei femei și, când noi dădeam alarma, bătând cu picioarele în ușa vagonului nostru, la oprire veneau milițienii și ne certau că de ce îi deranjăm. Morții se descompuneau. Îi luam și-i aruncam în câmp spre mâncarea păsărilor sau a fiarelor” (p. 21).

După două săptămâni, trenul s-a oprit în gara din Kazan, în centrul Rusiei. Aici au fost cazați în marea catedrală de aici, devenită peste noapte adăpost pentru basarabenii strămutați aici. Primele semne ale vieții de aici au fost: suprapopularea și mâncarea insuficientă. Pentru a depăși toate aceste nenorociri, credința i-a dat putere Sfintei Blondina. Aceasta dă mărturie despre un vis pe care l-a avut: ,,Într-o noapte, am visat ca la gemulețul acela mic a apărut Mântuitorul cu coroana de spini pe cap, răstignit pe Sfânta Cruce. Și din cap, în jurul coroanei, șiroia sângele, iar Iisus mișca capul la dreapta și la stânga, a durere, și atunci curgea sângele mai mult. Eu am vrut să merg să-I șterg rănile, să-I opresc sângele, iar Iisus mi-a zis: <<Vezi cât sufăr și Eu pe nedrept, nevinovat!?>>” (p. 25).

Au urmat anchete ,,cu revolverul pe masă” și apoi mutarea deținuților în închisoare, la 40 de km. de Kazan. Prima sarcină a fost lucrul la bucătăria și spălătoria închisorii. A fost martora ultimelor zile de viață ale episcopului catolic de Ismail, Ioan Hondru care a încurajat-o să ducă toate greutățile cu răbdare și mulțumire. Apoi ,,mi-a zis: Pomenește-mă și pe mine în rugăciunile matale” (p. 36).

Sfânta s-a îmbolnăvit de pelagră. Și cu toate acestea a fost trimisă împreună cu 300 de bărbați și femei în lagărul Orlovo Rozovo. Aici a muncit în brigada de cosași pentru vitele lagărului, apoi ca bucătăreasă pentru cei 10.000 de oameni ai lagărului. Aici a aflat că soțul ei, Gheorghe, a murit de foame în închisoare încă din 1943. Din însemnări aflăm că a botezat copiii din lagăr.

După opt ani de arest, a urmat alți șapte ani de domiciliu obligatoriu, dar nu în Basarabia, ci în centrul Siberiei într-un colhoz, unde a îngrijit de viței, iar preotul era văcar. Bucuria cea mare a acestor ani a reprezentat-o prezența mamei, Serafima care fusese preoteasă. Aceasta a trăit ultimii ani aici, a murit, iar crucea mormântului a fost o dovadă vie a vieții basarabenilor în gulag.

La 21 iunie 1956, Sf. Blondina a fost eliberată și s-a reîntors acasă, în Basarabia, mai întâi la rude, în satul Chișla. Aici pentru prima dată a îngrijit biserica din sat, ca ajutor al dascălului.

În ianuarie 1957 Sf. Blondina a primit pașaportul pentru a pleca în România, unde trăia fiul ajuns la rându-i pe urmele tatălui, inginer agronom, mai întâi la București, apoi la Iași. Suferințele însă nu s-au încheiat pentru Sfântă. Aflată fără drept de pensie, alungată de copil care a fost căsătorit cu o persoană atee, Sfânta a trăit la unchiul său, preot lângă Arad, apoi pe lângă Mitropolie și bisericile Iașului. A locuit în ultimii ani în casa părinților preotului Mircea Stoleriu și a fost înmormântată în cavoul familiei.

Toate aceste însemnări, și altele cuprinse în acest volum, dau mărturie de speranța unui suflet, mângâiat și miluit de Dumnezeu, prin oamenii săi.

 

Împărtășirea copiilor în parohia Berecuța

 

   Vineri, 27 martie, cu începere de la orele 9,00, a fost oficiată Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite, în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului”, din parohia Berecuța, protopopiatul Deta.

     Au slujit cu acest prilej P. C. Părinți Călin Negrea (parohia Gătaia), Georgian Popovici (parohia Stamora Germană), Adrian Cohuț (parohia Percosova), Valentin Bugariu (parohia Birda) și Zoran Milovanov, parohul locului.

      La momentul potrivit au fost împărtășiți cu Trupul și Sângele Domnului preșcolarii de la Grădinița cu P. N., din localitate, mai mulți credincioși din parohie.

     După otpustul Sfintei Liturghii, părintele Călin Negrea a susținut un bogat și însuflețit cuvânt de învățătură despre înmulțirea rugăciunii, minunile din timpul Sfintei Liturghii și importanța prezenței active a credincioșilor la rugăciunea comunitară.

       Cântarea de strană a fost dăruită de cântărețul Florin Butiri, de la parohia Sculea.

        Preșcolarii au fost însoțiți la Sfânta biserică de către prof. Olimpia Popa.

Ziua Unirii Basarabiei cu România prin sfinții ei

 

Ziua de 27 martie are o semnificație deosebită pentru sufletul românesc. Acum 108 ani în această zi s-a realizat unirea Basarabiei cu România. Moldova de Răsărit, ținutul dintre Prut și Nistru a fost în stăpânirea dacilor, apoi a românilor din vremuri imemoriale. Doar pierderea unor războaie a înstrăinat părți din acest ținut, mai întâi Hotinul (1711), apoi teritoriul dintre Bug – Nipru – Marea de Azov (1774) și în final județele din sudul Basarabiei (1778).

            Chiar ideologii bolșevismului, în lucruri teoretice au arătat faptul că Turcia nu putea ceda Rusiei un teritoriu care nu-i aparținea de drept, fiind anexat în timp. Basarabia a fost transformată prin ucaz imperial în gubernie rusească. În timp s-a accelerat procesul de rusificare prin administrație, școală și viață publică, deportări ale autohtonilor în Siberia și colonizarea cu populații de etnie rusă, ucraineană, tătară și rromă.  

            Ultimatul sovietic din 26 iunie 1940 a dus la ruperea Basarabiei din trupul României și anexarea în marele Imperiu sovietic. Din această perioadă datează și suferințele Sfintei Cuvioase Blondina Gobjilă, o sfântă recent canonizată și care a fost aleasă ca subiect al acestei aniversări.

            S-a vorbit, s-au prezentat cărți, fotografii de epocă și filme documentare în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din Birda, jud. Timiș. A fost aleasă această zi și în amintirea refugiaților basarabeni care au ajuns în urma ultimatumului, la Birda conduși de preotul Ioan Arvinte, care a fost apoi paroh al comunității ortodoxe din Birda.

            Pentru acest moment aniversar – catehetic a fost pregătită o cateheză ilustrată de către preotul Valentin Bugariu și care a fost citită de către elevii claselor a V-a și a VI-a, de la Școala Gimnazială din Birda. În continuarea evenimentului au fost proiectate fragmente din filme documentare dedicate Sfinților Basarabiei și a fost prezentată o expoziție de carte și fotografie.

            Sfânta Cuvioasă Blondina Gobjilă, dincolo de faptul că a unit cu viața sa, Moldova istorică, a suferit în închisoare, apoi domiciliu forțat în Siberia timp de 15 ani, în care doar credința în Hristos i-a dat putere de a putea spera la eliberare. Sfânta Blondina este o precursoare a suferințelor îndurate de basarabeni după anul 1940. Basarabenii care au ajuns la Birda, în urma ultimatului, au fost martorii experienței deportării în Bărăgan (1951), Siberia românească. Lista deportaților din Banat a înregistrat 130 de basarabeni din Birda, vârstnici și tineri, părinți și copii, pe care îi pomenim în fiecare an cu prilejul aniversării unirii Basarabiei cu România.

Taina Sfântului Maslu în biserica din Sângeorge

 

   La Praznicul Bunei Vestiri, a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște, în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail Și Gavriil”, filia parohiei Birda, protopopiatul Deta.

   Cu acest prilej au slujit P. C. Părinți Dragan Giorgiev (parohia Voiteg), Ioan Emanuel Popescu (parohia Ciacova), Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Sebastian Andrei Petrescu (parohia Pădureni) și Valentin Bugariu, parohul locului.

       Cuvântul de învățătură a fost susținut de părintele Dragan Giorgiev, care a vorbit despre înțelesul duhovnicesc al Praznicului Bunei Vestiri, ca popas în urcușul spre Înviere.

       La final, preotul paroh a amintit de faptul că anul acesta biserica ortodoxă română din localitatea Sângeorge împlinește o sută de ani de slujire, misiune, educație și filantropie, totodată vorbitorul a mulțumit credincioșilor care s-au implicat activ în înfrumusețarea lăcașului de rugăciune și sprijinirea diferitelor proiecte dezvoltate pentru comunitatea creștin-ortodoxă de aici.

Taina Sfântului Maslu în parohia Pădureni

 

   În Duminica a 4-a din Postul Mare, a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște, în biserica cu hramul ,,Sfântul Ioan Botezătorul”, din parohia Pădureni, protopopiatul Deta.

    Cu acest prilej au slujit P. On. Părinte Ciprian Boșca, protopopul Detei și P. C. Părinți Ioan Blagoe (parohia Deta), Florin Groza (parohia Jebel), Valentin Bugariu (parohia Birda), Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Ionuț Mania (parohia Liebling) și Sebastian Andrei Petrescu, parohul locului.

         Cuvântul de învățătură ocazional a fost susținut de Părintele Protopop care a scos în relief bogățiile spirituale ale pericopei evanghelice duminicale (Marcu 9, 17-32): rugăciunea, postul și credința, legătura acestora în redobândirea sănătății trupești și sufletești a omului depărtat prin păcat de Dumnezeu.

        La final grupul vocal al copiilor din parohie, condus de către d-na Lăcrimioara Vamanu au oferit credincioșilor un buchet de pricesne adecvate perioadei Postului Păresimilor.

În curând....

 

Taina Sfântului Maslu în parohia Birda

 

   În Duminica a 3-a din Postul Mare a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște, în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda, protopopiatul Deta.

  Cu acest prilej au slujit P. On. Părinte Ciprian Boșca, protopopul Detei și P. C. Părinți Ioan Blagoe (parohia Deta), Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Dragan Giorgiev (parohia Voiteg), Sebastian Andrei Petrescu (parohia Pădureni), Damian Griguța (parohia Opatița) și Valentin Bugariu, parohul locului.

  Cuvântul de învățătură a fost susținut de către Preaonoratul Părinte Protopop Ciprian Bocșa care a vorbit despre semnificația Sfintei Cruci, ca mod permanent de jertfă.

    Au participat la Sfânta Taină mai mulți credincioși din parohie, din filia Sângeorge, precum și din parohiile vecine.