.jpeg)
În 8 august Biserica Ortodoxă Română îl pomenește pe Sfântul Mărturisitor
Alexandru Baltaga din Basarabia, omul aflat în slujba unirii provinciilor
Basarabia, Bucovina, Transilvania și Banatul cu România din 1918 și al
unificării bisericești din 1925.
Pentru a-l face cunoscut pe acest Sfânt, canonizat, cu prilejul
Centenarului Patriarhiei Române, a fost organizată o seară de rugăciune,
cateheză și proiecția unui film documentar în biserica cu hramul ,,Sfinții
Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sângeorge, jud. Timiș.
Sfântul Preot Alexandru a văzut zorii zilei pe 14 aprilie 1861, în familia
preotului Ștefan și al preotesei Elena. Copilul a fost botezat în biserica
,,Sfântul Nicolae” din Lozova de preotul Vasile Sava Baltaga și diaconul Manuil
Gheorghe Baltaga. După cursurile Școlii Primare absolvite la Lozova le-a urmat
pe cele ale Seminarului Teologic din Chișinău, pe care le-a finalizat în 1883.
Pentru o scurtă vreme (1883-1885), proaspătul absolvent de Seminar a fost
pedagog al instituției teologice.
A primit intrarea în cler prin Taina Preoției și a fost rânduit preot
pentru parohia Călărași-sat din jud. Lăpușna, unde a slujit mai bine de
cincizeci de ani. Datorită pregătirii vocaționale a primit diverse ascultări în
Biserica Ortodoxă din Basarabia: inspector bisericesc, președinte al
congreselor eparhiale, protopop, membru în Comitetul și apoi Adunarea
Eparhială, reprezentant al Eparhiei Chișinăului în Congresul Național
Bisericesc. Pe plan economic și cultural și școlar a fost rând pe rând:
președinte la Fabrica de Lumânări, a susținut redeschiderea Tipografiei
Eparhiale și apariția ziarului bisericesc ,,Luminătorul”, a fost directorul
Școlii de Cântăreți din Călărași-sat.
Chipul luminos al Sfântului Alexandru a fost prezent la adunările naționale
și bisericești, în vederea unirii naționale și unificării bisericești. A
reprezentat preoțimea basarabeană în Sfatul Țării (1917-1918) și Consfătuirea
bisericească pentru unificare bisericească și ridicarea Bisericii Ortodoxe
Române la rangul de Patriarhie (1923), cu cinci mitropolii pentru provinciile
românești care formau în 1918 România Mare.
Pentru întreaga activitate depusă în slujba Națiunii și Bisericii,
părintele Alexandru Baltaga i s-au conferit mai multe ordine și distincții.
Între acestea amintim: iconom stavrofor (1919) și mitrofor (1920), Ordinul
Steaua României în grad de ofițer (1923) și Ordinul Coroana României, în rang
de comandor (1928).
Păstorirea Sfântului Alexandru a coincis unor vremuri tulburi. Ocuparea
sovietică a Basarabiei a coincis cu continuarea procesului de rusificare a
locuitorilor prin deportarea moldovenilor în diverse țării a Uniunii Sovietelor
și colonizarea unor persoane vorbitoare de limbă rusă. De aceste suferințe nu a
fost străin nici ,,Patriarhul preoților basarabeni”, cum l-a numit Gala
Galaction pe Părintele Baltaga. Anchetat, arestat și deportat la Kazan în 1941,
unde a cunoscut moarte mucenicească pentru credința lui, la 80 de ani de viață.
