Anul Constantin Brâncuși sărbătorit în parohia Birda

 

   În 19 februarie 2026 s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Omul și creația sa artistică au fost fixate cu acest prilej al nașterii în fiecare an în calendarul cultural printr-o Zi Națională Constantin Brâncuși prin Legea nr. 305 / 2015 și un An Constantin Brâncuși – 2026 prin Legea din 24 iulie 2025 promulgată de Președintele României.

   Așadar, există și fundamentul legal în organizarea unor activități de promovare și valorificare a operei artistice în diverse ocazii și cu posibilitățile fiecare comunități locale.

      Omagierea lui Constantin Brâncuși realizată în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sângeorge, filia parohiei Birda din cadrul protopopiatului Deta. Cu acest prilej a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru cunoscutul sculptor, părinții, frații, verișorul patern, cunoscutul lingvist Grigore Brâncuș (†2022) și valorosul exeget bănățean al vieții și operei lui Brâncuși, prof. univ. dr. Dumitru Daba (†2011).

        Slujba a fost continuată de un cuvânt omagial: ,,2026 – Anul Constantin Brâncuși. 150 de ani de la naștere”, pregătit și prezentat de preotul Valentin Bugariu, în 17 diapozitive realizate cu sprijinul calculatorului și redate în lumina caldă a videoproiectorului: Introducere, Profil biografic, Devenire artistică, Dileme, Un exeget bănățean a lui Brâncuși în Banat, Concluzii și Bibliografie.

      A fost scoasă în priveliște creația sculpturală realizată sub influența credinței creștin-ortodoxe, o viață de rugăciune dobândită în vatra familiei. A lăsat consemnate mai multe aforisme care fac referire la acest lucru. Unul vorbește de rugăciunea începătoare o oricărui lucru: ,,Înainte vreme, crucerii și iconarii de prin părțile noastre posteau o săptămână întreagă înainte de a porni lucrul, se rugau și se închinau. Când a dispărut credința, a apărut virtuozitatea. Și odată cu ea s-au ivit și artiști. Și atunci a dispărut arta” (Ionel Jianu, ,,Constantin Brâncuși. Mărturii”, în ,,Revista Fundaților Regale”, nr. 9 / 1946, p. 42).

      Apropiat al Bisericii Ortodoxe Române ca enoriaș, psalt (corist), ori paraclisier, Constantin Brâncuși s-a format cu sprijinul Bisericii, prin care a urmat cursurile școlilor din Craiova și București.

   Întreaga operă a lui Brâncuși – a afirmat Patriarhul Daniel – este marcată de aceste adevăruri esențiale. Şi anume, în primul rând, lumina interioară a materiei, pe care o sesiza el, este o epifanie sau un veșmânt creat al luminii necreate, al harului, care leagă între ele originea și finalitatea universului (†Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Brâncuși sculptor creștin ortodox, Editura Trinitas, București, 2013, p. 35).

    La final a fost ilustrată legătura lui Brâncuși cu Banatul. În drumul pe jos spre Paris, Brâncuși a trecut și prin localitățile bănățene Vârciorova și Mehadia și a fost făcută cunoscută celor prezenți monografia Brâncuși (Editura de Vest, Timișoara, 1995, 251 p.) iscălită de prof. univ. dr. Dumitru Daba.

     Pentru acest moment omagial a fost realizată o planșă de prezentare a vieții și operei lui Brâncuși și au fost vizionate două filme documentare: ,,Misiunea artistului”, cu vocea autorului și ,,catrenul lui Nichita Stănescu” care l-a așezat pe Marele Sculptor în descendența valorii românești: Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuși. Tot pentru susținerea activității au fost prezentate două volume monografice închinate lui Brâncuși și revista timișoreană ,,Coloana Infinitului”.