,,Vatră nouă”. Factor de cultură și spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii

             

       În ,,vatra” primitoare a părintelui Vasile D. Suciu de la biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Giarmata Vii s-a desfășurat în prima sâmbătă a lui brumar o manifestare religios-culturală de excepție din viața comunității locale și anume omagierea a 15 ani de apariție neîntreruptă a revistei lunare ,,Vatră nouă”.

            Manifestarea a debutat la orele dimineții cu o slujbă de Te-Deum oficiată de un sobor de preoți condus de parohul locului. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul ,,Sfânta Maria” al parohiei dirijat de domnul Cezar Verlan, asistent universitar în cadrul Facultății de Muzică din Timișoara. La finalul rugăciunii de mulțumire, colaboratorii și oaspeții zilei au intrat în Așezământul social – comunitar ,,Preot Filip Doboș” al parohiei.

            La Căminul Cultural din localitate au debutat lucrările Simpozionului închinat revistei prin cuvinte de felicitare adresate de redactori și partenerii revistei, lansări de carte, expoziții de icoane, fotografii din activitatea parohială, costume populare, diplome și medalii obținute de Clubul de Șah ,,Mediator”, expoziție din numerele revistei omagiate precum și din presa parohială rurală și religioasă de ieri și de astăzi.

            Amfitrionul întâlnirii a fost preotul Vasile D. Suciu care a îndreptat cuvântul către cei apropiați de revista locală.

            Cel dintâi vorbitor a fost Acad. Păun Ion Otiman, președintele Academiei Române – filiala Timișoara și totodată director onorific al publicației cinstite în mod deosebit astăzi. Vorbirea a fost deschisă cu un moment de reculegere și rugăciune pentru tinerii care au murit în tragedia de la clubul ,,Colectiv” din București. Revista ,,Vatră nouă” rămâne valoroasă prin diversitatea rubricilor și a articolelor, prin prezentarea evenimentelor.

            Binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului a fost împărtășită de P. On. Părinte Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei.

            Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, cunoscutul etnolog și scriitor a vorbit despre cultura Banatului, cu aplecare smerită asupra publicației locale care va rămâne vie pentru că e scrisă de sufletul comunității. Ea este parte a infrastructurii culturale, așa cum odinioară Blaga vedea în cultura etnografică bănățeană cea mai puternică infrastructură a culturii.

            Prof. Ioan Traia, muzeograf și președintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat a felicitat pe ostenitorii revistei dorind ,,viață lungă, condei sprinten și materiale ziditoare” acestora.

         

   Au mai luat cuvântul: Dan Radosav, managerul Muzeului Satului Bănățean, Prof. Veronica Adorian, directorul Liceului de Arte Plastice din Timișoara, Ioan Savu, membru în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Timișoarei, Pr. Conf. Dr. Nicolae Morar, șef de catedră al Colectivului Teologie de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, Conf. Dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române – filiala Timișoara.

            Luările de cuvânt au fost întrerupte doar de interpretările copleșitoare ale Corului Parohial și cele ale Orchestrei din Giarmata Vii. La final invitații au putut aprecia activitatea deosebită a Parohiei ilustrată în fotografie, icoană, costum popular, colecția revistei precum și din desen și alte realizări.

Coincidențe aniversare*

           

Cinstim în mod festiv așa cum se cuvine unei reviste din mediul rural împlinirea a cincisprezece ani de apariție neîntreruptă a valoroasei reviste lunare scrise de comunitate pentru aceasta. În acest an în care Patriarhia Română cinstește în mod deosebit misiunea creștină, Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii din Protopopiatul Timișoara II răspunde cu un mănunchi de manifestări religioase și culturale deosebită, manifestări care dăinuie an de an prin grija și osteneala Preaonoratului Părinte Iconom Stavrofor Vasile D. Suciu.

            Prilejul intervenției mele cu acest prilej de binecuvântată întâlnire îl consituie Simpozionul dedicat revistei comunității rurale de aici, din Giarmata Vii. Momentul deosebit pentru mine este să vorbesc despre o broșură monografică închinată Parohiei. Desigur cuvintele mele se rostuiesc pe o prietenie de ani buni cu părintele Vasile, parohul comunității ortodoxe de aici. Amândoi păstorim aceleași comunități de tip mozaic cu români adunați în ,,vatra satului” din întreaga țară, cu tradiții și obiceiuri păstrate în timp, atât la Giarmata Vii, cât și la Colonia Gătaia și acum la Birda.

Broșura monografică a aniversat în 2014, 75 de ani de la zidirea bisericii (1939). În 2011 la biserica din Colonia Gătaia, am marcat 70 de ani de la venirea coloniștilor ardeleni și bănățeni în actualul cartier al tânărului oraș Gătaia de pe malurile Bârzavei. Cu acest prilej a fost lansată o monografie a vieții parohiale, carți poștale care au vizat acest moment. Cu acest prilej bunul preot Vasile Suciu a fost prezent, slujind și salutând aceste realizări. La rându-mi am fost de mai multe ori în biserica ,,Nașterea Domnului” din Giarmata fie cu prilejul constituirii Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat, for de asociere a condeierilor rurali din Banatul istoric. O vreme chiar părintele Suciu a fost președintele Asociației noastre.

            Revenind la broșura la care facem astăzi vorbire, trilingv, în română, engleză și germană reprezintă o izbândă tipografică prin conținutul bogat și bine organizat, dar și prin condițiile grafice de excepție. Din această lucrare monografică aflăm despre istoricul comunității parohiale care se conturează în activitatea pastorală a doi preoți: Filip Doboș - Apostolul începuturilor și Vasile D. Suciu – Apostolul desăvârșirii bunei chivernisiri a bisericii, precum și derulării feluritelor acțiuni religioase, culturale și misionare ale Bisericii în comunitate, îndrăznesc să afirm în întreg Banatul nostru drag.

            Am intitulat cuvântul ,,Coincidențe”, pentru că ne unesc mai multe lucruri, avem același hram al Bisericii ,,Nașterea Maicii Domnului”, aceeași arhitectură eclezială, o statornică colaborare publicistică, participarea împreună la concursuri de publicații religioase și concursuri catehetice, activitate culturală desfășurată de Parohie, dar și origini asemănătoare ale satelor în care ne ducem existența cotidiană. Sate care la obârșie au fost românești, colonizate de germani, iar mai apoi odată cu migrarea etnicilor germani în țara de baștină s-au transformat iarăși în localități în care ponderea românilor este covârșitoare.

            Din acest motiv se explică –poate- faptul că satul Giarmata Vii are o atestare documentară din 1806, pe când doar din 1925 românii ai avut o capelă cu hramul ,,Botezul Domnului” în școala confesională din localitate. Acest paraclis a funcționat până în 1948 în instituția școlară mai apoi în case particulare. De numele vrednicului preot Filip Doboș care a păstorit 19 ani comunitatea ortodocșilor din sat stă și evenimentul ridicării actualei biserici parohiale la început cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, iar apoi ,,Nașterea Maicii Domnului” la inițiativa vrednicului de pomenire mitropolit Nicolae (8 octombrie 1964). Pentru această biserică a fost donat iconostasul (catapeteasma) de la Liceul de Fete ,,Carmen Sylva”. (1951).

            Ceea ce totuși ne desparte sunt lucrările permanete de înfrumusețare a acestui sfânt lăcaș de la Giarmata Vii: pictarea bisericii (1979), pardoseaua cu mamoră de Rușchița (1980). Părintele Vasile Suciu, sprijinit de credincioși și de alți binevoitori a desăvârșit aceste lucrări prin: introducerea unui sistem de încălzire centralizat (1993), ridicarea casei parohiale (1996-2001), realizarea gardului împrejmuitor al edificilor bisericești (2004), refacerea turnului clopotniță, reparații capitale la acoperișul bisericii (2006-2007), un nou iconostas (2007), realizarea unui sistem de iluminare monumental (2008). În derulare este un proiect grandios închinat preotului Filip Doboș, un Așezământ comunitar (bisericesc, social, cultural – sportiv) constituit din capelă mortuară sfințită în 4 octombrie 2015, săli multifuncționale, bucătărie, spații tehnice și grupuri sanitare.

           

Activitatea misionară este una exemplară. Având conștiința că și prin carte se poate realiza propovăduirea lui Hristos în ,,vatra” părintelui paroh s-au ivit un buchet consistent de publicații: Cărți de rugăciuni, Acatiste, colinde, revista ,,Vatră nouă”, broșuri monografice (Giarmata Vii, Nadăș), cărți poștale, calendare ș.a.m.d. În aceeași latură a împărtășirii credinței se înscriu parteneriatele dintre Școală și Biserică, sprijinirea Clubului de Șah, Cercul de Pictură, Corul ,,Sfânta Maria”. (2004).

            La final dorim părintelui Vasile Suciu, colaboratorilor și tuturor celor care sprijină această activitate deosebită sănătate, spor duhovnicesc spre propovăduirea Mântuitorului și a statornicirii culturale și religioase a locuitorilor. Prin prezența unor astfel de tipărituri la Giarmata Vii se crează sentimentul de casă, de căldura și tihna locului obârșiei:  Târdzâu.

,,Abea prân străini m-am pomenit

C-am apucat pră altă cale,

Acu-i târdzâu, dar tăt mi-i jale

Că ş-aşa-i dor neînplinit

Să port clăbăţu pră urieche,

Doream să fiu paore-n sat,

Să cânt irmosu-n strana vieche…

Păcat că voi nu m-aţ lăsat!

…………………………………

Aşe-aş trăi baş ca un sfânt

S-ajung chinez şî om dă frunşie,

Când mor tăt natu să arunşie

În groapă-o mână dă pământ.

            ……………………………….”[1]

La mulți ani!

---

* Material pregătit pentru Simpozionul ,,Vatră nouă”. Factor de cultură și spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii.

[1] Cassian R. Munteanu, Bătălia de la Mărăşeşti (proză, versuri şi articole), Ediţie îngrijită de Nicolae A. Roşu şi Nicolae Ţirioi, Editura Facla, Timişoara, 1977, p. 122–123.

,,Omul lui Dumnezeu”

La inițiativa și binecuvântarea Înaltpresfințitului Ioan, Mitropolitul Banatului a apărut o carte In Memoriam… ierarhului cărturar Nicolae Corneanu (1921-2014). Volumul în 219 de pagini ilustrează viața și activitatea ierahului bănățean văzută prin ochii unor ierarhi, consilieri eparhiali, profesori de teologie, profesori universitari, soliști lirici, medici, filosofi, misionari creștini. Această omagiere la trecerea unui an de la trecerea în eternitate reprezintă ,,un eveniment de prețuire […] și în același timp este un act de cultivare a demnității noastre…”[1].

Cartea înfățișează diferite ipostaze ale omului și ierarhului de la Timișoara cum ar fi: sprijinirea elevilor și studenților teologi, a Seminarului Teologic, toate contribuțiile fiind încadrate vârstelor vieții: acea de profesor de teologie, episcop, arhiepiscop și mitropolit, responsabil al relațiilor bisericești externe. Omul Nicolae este creionat în timpul suferinței și neputințelor din iarna vieții.

Un elev din acele vremuri rememorează la adăpostul memoriei hârtiei întâlnirea cu diaconul dr. Nicolae Corneanu în sala de clasă: ,,Eram în 1956, elev în anul al II-lea la Seminarul teologic din Caransebeș și într-una din zile, directorul școlii, preotul dr. Zeno Munteanu, a intrat în clasă însoțit de diaconul dr. Nicolae Corneanu, prezentându-l drept viitorul nostru profesor și diriginte, dându-ne câteva sfaturi și în încheiere a rostit: ‹‹Copii,  să-l ascultați pe Părintele Corneanu și să învățați de la el pentru că-i tobă de carte››. […] Toți îl admiram pentru ținuta sa exemplară: limbajul intelectualizat, vocea cuceritoare, ținuta vestimentară impecabilă, permanent în reverendă și cu brâu negru. Discret în gesturi, calculat în vorbiri și amabil în orice împrejurare. Foarte des îl vedeam în librărie și acolo într-un colț, în picioare, citea dintr-o carte, dar niciodată mai puțin de jumătate de oră”[2].

Pentru o scurtă perioadă de timp, adică primăvara anului 1959 și iarna anului 1960 a fost numit conferențiar la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu pentru disciplinele: Misiologie, Limba greacă și Limba franceză. ,,Personal am făcut și eu parte din generația de studenți care, în scurtul interval dintre 1 martie 1959 și 15 decembrie 1960 au audiat cursurile proaspătului conferențiar numit în funcție. Ne-a impresionat pe toți cu înalta sa ținută academică, reflectată în rigurozitatea expunerilor de la catedră, dar și prin atitudinea de creștinească iubire cu care se raporta la cei care îi avea zilnic aliniați, în băncile din sălile de curs”[3].

O caracteristică a întregii vieții a ierahului Nicolae a fost generozitatea față de semenul aflat în situație limită. Cunoscutul dascăl de Teologie, Dumitru Abrudan dă o astfel de mărturie în ceea ce privește devenirea sa: ,,Aparținând și eu unei familii de agricultori, dintr-o localitate bihoreană, m-am trezit, în anul IV de studii, în situația de a nu-mi putea plăti taxele de cazare și internat și servire a mesei la cantină. Într-o ședință a consiliului profesoral s-a decis amânarea pentru sesiunea de toamnă, a tuturor studenților restanțieri la plata taxelor. […]. Străbătând, într-una din zile curtea Institutului și având chipul întunecat de durere, m-a observat, din biroul său, contabilul care deschizând geamul mi-a dat o veste neașteptată și anume că părintele profesor dr. Nicolae Corneanu mi-a plătit restanța și ca atare mă pot prezenta la examene”[4]. Această generozitate era întotdeauna alăturată de modestie atât de propria persoană, cât și de apariția sa în lume: ,,Modestia […] a fost notorie, nu a dorit nimic anume pentru sine. Îmi aduc aminte că, așezat pe marginea canapelei de consultații și având picioarele atârnate, am vrut să-i controlez pulsul de la membrele inferioare. Dorind să-i dau ghetele jos, a schițat o mișcare de a se opune, dar am insistat! Când să-i ridic tălpile ce să vezi? Uluitor! Talpa pantofului din dreapta era găurită de o jumătate de palmă și acoperirea sa era făcută de ciorap. A zâmbit ca un puștan prins cu o șotie, iar Maica Mihaela, care îl însoțea întotdeauna, s-a dezvinovățit: ‹‹Știți, domnule doctor, nu mă lasă să-i cumpăr pantofi noi››”[5].

În activitatea pastorală pofesa aceeași modestie: ,,… avea cea mai modestă mașină din Sf. Sinod (la întrecere aproape cu episcopul, acum arhiepiscopul Aradului). […] răspundea la scrisori cu o punctualitate nemaiîntâlnită. Nu treceau două-trei zile până când nu răspundea la orice scrisoare, scriind el însuși chiar și adresa de pe plic a destinatarului. […] avea un engolpion, maxim două. […] era de o punctualitate ‹‹nemțească››. […] legat de participarea la Sfânta Liturghie, dumnealui nu slujea foarte des. […] Nu slujea pompos sau cu un anumit fast, ci simplu și liniștit. Din acest motiv nici nu îi plăceau clopoțeii de la cădelniță și de la sacos. Avea un singur rând de veșminte și două mitre. Anafura o împărțea dumnealui însuși, dorind să fie în legătură cât mai apropiată cu fiecare credincios. […] felul în care primea pe oameni. Îi considera pe toți oamenii frați și surori în Domnul și îi asculta cu multă răbdare, căutând totdeauna să ajute sau cel puțin să rostească un cuvânt de mângâiere pentru toți…”[6].

Din perioada sibiană de profesorat avem încă o dovadă a viețuirii aici consemnată de un prieten: ,,Ca să-l mai apropiem de Sibiu, l-am luat în familia noastră. Tot mereu l-am adus în casa noastră, împreună cu Părintele Profesor Isidor Todoran și cu Părintele Protopop Ioan Munteanu, fost secretar al Mitropolitului Nicolae Bălan, unde făceam un cerc, să-i zicem cultural, în care se reciteau poezii, se asculta muzică simfonică, se comentau anumite romane. Și așa l-am apropiat. După aceea i-am făcut abonament, pentru că noi aveam. Și mergeam frecvent, împreună cu el, la teatru și la filarmonică”[7].

La 15 decembrie tânărul profesor bănățean de teologie a fost ales episcop eparhiot la Arad, iar mai apoi la 17 februarie 1962 la Timișoara. Această alegere s-a făcut pe baza unor calități dobândite în timp: ,,La acea dată, numele Mitropolitului Nicolae era deja recunoscut atât în țară, cât și peste hotare, datorită unor calități unice, fără precedent și fără echivalent, daruri cu care l-a împodobit Dumnezeu: o erudiție fără cusur, un irezistibil farmec personal, o firească și nobilă delicatețe, o excepțională generozitate față de toată lumea (iar față de sine o riguroasă exigență), o credință fermă, răbdare, smerenie, eleganță, distincție, largi orizonturi de gândire, capacitate decizională, prezență de spirit, sinceritate, consecvență cu sine însuși, deschidere permanentă spre dialoguri de orice fel, punctualitate dusă până la extrem, într-un cuvânt, un desăvârșit aristrocrat, care a înțeles să-și suporte cu distincție și infinită răbdare chiar și propria-i suferință și moarte”[8].

Pe lângă activitatea cărturărească unanim recunoscută[9] mitropolitul Nicolae a purtat de grijă eparhiei: prima girijă a fost îndreptată spre școala de teologie de la Caransebeș, elevilor și studenților bănățeni de la Teologia sibiană: La Seminar s-a ocupat de ridicarea unei biserici în incinta școlii pentru rugăciune și practica liturgică a viitorilor slujitori ai altarelor, a efectuat vizite periodice concretizate în participarea la orele de curs, ședințe cu profesorii, s-a îngrijit de înzestrarea bibliotecii cu volume și reviste de specialitate, susținând conferințe pe teme practice în fața elevilor, a insistat pentru menținerea în programa de învățământ a muzicii bisericești bănățene[10]. O grijă deosebită a avut-o în formarea dascălilor, profesorii universitari de astăzi și-au făcut ucenicia aici: Dumitru Abrudan, Sorin Cosma, Valer Bel, Nicolae Achimescu. Constantin Rus și alții. Numirea a fost simplă: ,,În 1963, când am absolvit și cursurile de doctorat (numite pe atunci, de magisteriu) și când din nou mă aflam într-o situație de incertitudine, mi-a venit o chemare, dinspre centrul mitropolitan de la Timișoara, unde se afla ca arhipăstor fostul meu dascăl de la Sibiu, chemare care era, de fapt, o neașteptată ofertă de a candida pentru ocuparea unui post didactic la Seminarul Teologic din Caransebeș, post care tocmai se vacantase și care includea disciplinele din specialitatea în care mă pregătisem”[11]. Grija față de instituție a fost arătată și elevilor ajunși studenți la Teologie. Mitropolia asigura burse și chiar deconta biletele de tren, Mitropolitul se întâlnea cu studenții bănățeni le oferea povețe dar și manuale universitare[12].

Ipostaze ale întâlnirii cu mitropolitul Nicolae sunt și prezența peste hotare la diverse simpozioane științifice, instalări de clerici în diaspora românească din America și Ungaria, conferințele preoțești dar și ședințele Sfântului Sinod. Spre exemplificare ilustrăm doar mărturia unui confrate din Sf. Sinod: ,,Avea un stil de a analiza un lucru, o situație sau de a dezbate vreo problemă cu atâta inteligență și promtitudine încât rămâneam de-a dreptul încântați. Cu foarte mulți ani în urmă, discutând cu vrednicul de pomenire arhiepiscopul Epifanie Norocel de la Buzău, a rostit: ‹‹Părinte, când mitropolitul vostru de la Banat vorbește în sinod, eu stau cu gura deschisă››”[13].

O latură a slujirii a reprezentat-o întotdeauna cea liturgică și predicatorială: ,,Numai cine a participat la o Sfântă Liturghie săvârșită de ierarhul venerabil al Banatului îl putea cunoaște și sub acest aspect de săvârșitor al sfintelor slujbe. […] avea darul de a sluji cu mult simț liturgic și frumusețe duhovnicească, antrenând soborul cu care slujea pe aceleași coordonate, precum și comunitatea credincioșilor prezentă la slujbă, integrând-o în aceeași situație și concentrare la cele sfinte. Nu agrea mișcările colaterale în timpul Sfintei Liturghii, sancționându-le prompt, ci purta de grijă pentru buna rânduială a Casei Domnului. Slujirea liturgică a Mitropolitului Nicolae era întotdeauna solemnă, distinsă, demnă și luminoasă care te cucerea. Dar, te cucerea nu prin artificii sau exagerări, ci prin simplitate și bunăcuviință, prin eleganță și noblețe, luminate de puterea harică a Sfintei Liturghii.

Întotdeauna vorbea pregătit, argumentându-și temeinic învățăturile pe care le propovăduia. Ne atrăgea atenția, în repetate rânduri, că se cuvine să fim întotdeauna pregătiți, câns urcăm pe amvon, ironizând lipsa de pregătire a unor slujitori, care nu-și pregătesc predicile, astfel, că indiferent despre ce vorbesc, ei relatează despre Adam și Eva, pentru a ieși din încurcătură”[14].

Volumul se încheie cu un bogat material ilustrativ grupat în titlul: ,,O viață în imagini”, ,,Volume publicate de Mitropolitul Nicolae” și ,,Biserici sfințite de Mitropolitul Nicolae” care întregesc în mod fericit textul cărții.

            Ținta acestei comemorări – cred eu – a fost atinsă, fiecare din autorii medalioanelor au scos în relief personalitatea Mitropolitului în activitatea acestuia de zi cu zi. Dincolo de acestea, Ierarhul timișorean a știut să rămână în generozitatea și modestia proverbială un adevărat Părinte, exigent și îngăduitor în același timp, în activitatea misionară de propovăduire a lui Hristos.

---

[1] †Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ,,Un ierarh ierudit și om al dialogului”, în vol. In memoriam Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului (1923 – 2014), volum apărut la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan al Banatului, Editura Învierea, Timișoara, 2015, p. 9. (Se va prescurta în continuare In memoriam…).

[2] Protopop conf. univ. dr. Vasile Petrica, ,,Mitropolitul Dr. Nicolae Corneanu. Admirabil consens între Teologie și administrația bisericească”, în vol. In memoriam…, p. 102.

[3] Preot prof. dr. Dumitru Abrudan, ,,Dascăl de vocație. Ierarh cu o pilduitoare activitate pastoral-misionară”, în vol. In memoriam…, p. 68.

[4] Preot prof. dr. Dumitru Abrudan, art. cit., p. 69.

[5] Prof. univ. dr. Constantin O. Luca, ,,Mirificele intersecții pe dificilele căi ale vieții”, în vol. In memoriam…, p. 87.

[6] Preot dr. Marius Florescu, ,,Nădejde în Raiul desfătărilor duhovnicești”, în vol. In memoriam…, p. 152-154.

[7] Arhidiacon prof. dr. Constantin Voicu, ,,Amintiri de suflet despre Mitropolitul Nicolae Corneanu”, în vol. In memoriam…, p. 60-61.

[8] Protopop dr. Ioan Bude, ,,Dr. Nicolae Corneanu. Vrednic mitropolit al Banatului”, în vol. In memoriam…, p. 98.

[9] A se vedea spre edificare Cornel Ungureanu, Alexandru Ruja, ,,Corneanu Nicolae”, în vol. Alexandru Ruja (coord.), Dicționar al Scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 190 – 196.

[10] Preot dr. Ionel Popescu, ,,Mitropolitul Nicolae Corneanu, oblăduitor al Școlii de Teologie din Caransebeș”, în vol. In memoriam…, p. 48-51.

[11] Preot prof. dr. Dumitru Abrudan, art. cit., p. 70.

[12] Preot prof. dr. Vasile Muntean, ,,Câteva amintiri despre Ierarhul – Cărturar”, în vol. In memoriam…, p. 96.

[13] Protopop conf. univ. dr. Vasile Petrica, art. cit, p. 104.

[14] Preot prof. univ. dr. Ioan Tulcan, ,,Întru amintirea Mitropolitului Dr. Nicolae Corneanu (1923-2014)”, în vol. In memoriam…, p. 80-81.

Examene pentru obținerea gradelor profesionale în preoție, la Timișoara

Joi, 5 brumar cu începere de la orele 9,00 a fost susținut în sala de festivități a Centrului Eparhial din Timișoara examenul pentru obținerea gradului științific I profesional în preoție. La această sesiune au paricipat 24 de clerici din Arhiepiscopia Aradului, Episcopia Caransebeșului și Arhiepiscopia Timișoarei. A fost prezent la această etapă de examinare Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, Preasfințitul Părinte Paisie, episcop-vicar eparhial, profesori de la Facultatea de Teologie din Timișoara în calitate de îndrumători științifici ai lucrărilor prezentate.

Din partea parohiei Birda a luat parte la acest examen preotul Valentin Bugariu care a prezentat o lucrare care face referire la posibilitatea propovăduirii lui Hristos prin intermediul presei luând în discuție acest tip de pastorație reflectat în presa bisericească bănățeană.

 PASTORAȚIA ÎN BISERICA BĂNĂȚEANĂ REFLECTATĂ ÎN PRESA BISERICEASCĂ

REZUMAT

Studiul Pastorația în Biserica Bănățeană reflectată în presa bisericească, 126 p., a fost pregătit drept lucrare științifică pentru obținerea gradului profesional I în preoție sub îndrumarea P. On. Părinte lect. univ. dr. Vasile Itineanț de la Facultatea de Teologie din Timișoara.

Structurat în 6 capitole la care se mai adaugă concluziile, bibliografia și o scurtă Introducere. Lucrarea încearcă să înfățișeze relația dintre Biserică și Presă prin intermediul publicațiilor eparhiale, parohiale și rurale ivite în Arhiepiscopia Timișoarei în perioada 1950 – 2015.

Capitolul I ,,Pastorală și misiune prin presă” prezintă câteva formulări ale acestui raport. Modul de pastorație o reprezintă: eparhia, facultatea de teologie, protopopiatul, mănăstirea și parohia. Principala îndatorire a preotului este aceea de a fi educator. Predica în diferitele ei forme de organizare este o lecție a credinței. Ea transmite un mesaj fie prin formele clasice de propovăduire (predica, cateheza, ora de religie), fie prin publicații, spațiu virtual. ș. a. Prin emiterea mesajului se poate închega un dialog, preotul trebuind să vorbească pe măsura inimii credinciosului. (Antonie Plămădeală). Cuvântul rostit are o atracție deosebită, lucru probat din vechime: ,,Doamne la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vieții veșnice” (Ioan 6, 68). Experiența Patericului ne încredințează: cu un singur cuvânt (potrivit n. n.) poți câștiga pe fratele tău, cu un altul îl poți însă pierde pentru totdeauna.

Evanghelizarea în fond este un act de cultură. Ea presupune ca finalizare CONVERTIREA, deci o schimbare radicală a credinței.

Pastorația presupune găsirea oricărui mijloc de propovăduire a lui Hristos fie prin cuvânt fie în scris, prin intermediul revistei, broșurii, pliantului, prin multiplicarea de icoane, calendare, de existența site-ului ̸ blogg-ului religios, conceperea unor materiale de promovare power-point etc.

Părintele David Voniga întemeietorul presei bisericești bănățene afirmă faptul că presa e amvonul timpului modern. O publicație mică cu scop de slujire a comunității.

Profesorul Marcel Tolcea în Cursul de Jurnalism apreciază câteva reguli ale textului jurnalistic de care presa bisericească trebuie să țină seama: concizia și evitarea banalităților. Din text vor fi eliminate cuvintele și detalile de prisos, evitarea clișeelor și platitudinilor. Vor fi folosite cuvinte simple. Fraze și propoziții scurte, simple și se vor scoate din textul scris cu desăvârșire cuvintele evaluative.

Un alt profesor, de astă dată de teologie, Radu Preda a indentificat aceste banalități care ar trebui evitate: prezența aerului atemporal, în care doar pastoralele de Paști și de Crăciun ne indică în ce anotimp suntem, aceleași articole în care se exaltă ,,corabia vieții” ce plutește pe ,,oceanul ispitelor”, aceleași relatări despre ,,minunea” descinderii ierarhului locului în nu știu ce sat, aceleași sfaturi morale date cu aceeași lipsă de realism.

Al doilea subcapitol al celui dintâi capitol ,,Presa bisericească din Banat. Istoric și conținut” înfățișează apariția și dezvoltarea presei bisericești în Banat. La insistențele episcopului Ioan Popasu al Caransebeșului, în 1886 a fost cumpărată și așezată la Episcopie prima tipografie eparhială din provincia dintre Dunăre și Mureș. Înainte de această dată, dr. Pavel Vasici a colaborat la Gazeta Transilvaniei” unde a publicat două materiale pastorale: ,,Tânguirea și mângâierea” (1830) și ,,Geografia țințirimului” (1840). Alți clerici care au publicat în foaia brașoveană au fost Nicolae Tincu Velia și Ioan Tomiciu. Pavel Vasici a fost în perioada 1853-1856 redactorul publicației șaguniene de la Sibiu.

Cu sprijinul material al protopopului Meletie Drăghici a apărut în redacția dr. Pavel Rotariu ziarul ,,Luminatoriul” (1880-1894) la Timișoara. Publicația a fost realizată după modelul ,,Telegrafului român”. Aici, Emilian Micu publică un medalion închinat lui Dimitrie Țichindeal.

Valeriu Braniște a tipărit tot la Timișoara gazeta ,,Dreptatea” care l-a avut în redacție pe dr. E. Dăianu ajuns protopop la Cluj, iar ca membri corespondenți pe Ilie Dinurseni și David Voniga.

Același Braniște de astă dată la Lugoj a scos ,,Drapelul” (1901-1920). În redacție au fost prezenți și clericii dr. Dimitrie Cioloca și Mihail Gașpar. În 1903 aici a apărut ,,Tabla de la Lugoj”, un fragment din Evanghelia de la Matei însoțit de chipuri iconografice vetero - și neotestamentare și un text de exorcizare.

În ,,Foița” ziarului, Mihail Gașpar a imprimat un text exemplar pentru slujirea pastorală: schița Rabbi din Galileia: ,, ,,Iisus Hristos încă nu părăsise Galileia şi ţărmul Mării Ghenizaretului, dar vestea despre minunile Lui pătrunse aproape până în Sichem, un oraş bogat, situat între grădini de vii din ţinutul Samaritenilor.

Izbăvirea animalelor şi tămăduirea oamenilor de boli este cerută de la Mântuitorul Iisus Hristos, mai întâi de Obed, ,,un bătrân avut” din Sichem, apoi de un roman, Publius Septimus, ,,căpitan” în oastea romană. În cele din urmă, Iisus vindecă durerea unui copil al unei văduve din Sichem, la rugăciunile pruncului: ,,Biata mamă plângea şi ţinea în braţele-i slăbite corpul galben transfigurat al copilaşului ei bolnav, care, tremurând de friguri, o ruga ca să trimită după Rabbi, care iubeşte copiii, care satură pe cei flămânzi şi vindecă cu atingerea mâinii sale pe cei morboşi. Mama răspunse plângând: <<Cum pofteşti dragul meu să te părăsească mama, pentru a căuta pe Rabbi prin Galileea? Obed e bogat şi are mulţi servitori, aceştia L-au căutat pretutindeni şi nu au dat de El. Septimius e puternic, dispune de mulţi soldaţi, i-am văzut trecând pe aci – nu L-au găsit. Iisus e departe şi nu cunoaşte durerile noastre>>.

Dar copilul o rugă, dorind să-L vadă pe Iisus, şi-i murmură numele Lui printre buzele înviorate. [...]

Şi din nou ţipă copilul: <<Mamă, eu vreau să văd pe Iisus!>>.

Şi iată... uşa se deschise şi blând şi iubitor grăi băiatului:

<<Aici sunt!>>”[1].

Cea dintâi publicație bisericească din Banatul timișan a fost ,,Revista Preoților”. Editată de părintele David Voniga cu binecuvântarea episcopului Ioan Ignatie Papp al Aradului între 1910-1919 a apărut de trei ori pe săptămână.

În cadrul Eparhiei nou înființate a Timișoarei au fost editate câteva publicații: ,,Buletinul Sfintei Episcopii a Timișoarei” (1940-1941); ,,Biserica Bănățeană” (1941-1948) și ,,Duh și Adevăr” (1941-1949) sub redacția dr. Ștefan Cioroianu, protopopul Comloșului Mare, Melentie Șora și Victor Vlăduceanu. Între colaboratorii publicației amintim pe Marcu Bănescu, Dumitru Belu, Corneliu Sârbu, Gh. Cotoșman, Grigorie Cristescu, Dumitru Fecioru, Ioan G. Coman, Gala Galaction, Toma Chiricuță, Nicolae Mladin și Ilarion Felea.

Capitolul al II-lea este închinat revistei eparhiale ,,Învierea”. Aceasta a apărut la 15 aprilie 1990 cu prilejul Praznicului Paștilor inițial ca foaie religioasă, apoi publicație cu supliment și astăzi sub formă de revistă. În timp aceasta a avut 6 suplimente: ,,Stânca Vieții”, ,,Filocalia”, ,,Tineretul ortodox” și ,,Studențimea ortodoxă” editate de A.S.C.O.R, ,,Logos”, ,,Femeia ortodoxă” și ,,Supliment catehetic”.

Presa exercită o putere deosebită, care nu constă în primatul informației, ci în autoritatea scrisului (,,Nu te cred, arată-mi unde este scris!”) în capacitatea ei colosală de a fi producătoare de sens și semnificații. (Sorin Preda).

Foaia ,,Învierea” s-a înscris în categoria ziarului local, scris de comunitate pentru aceasta, în care se oglindește viața bisericească, cateheza, îndrumările liturgice, chipuri de înaintași, literatură religioasă (poezie și proză), prezentări bibliografice. Între rubricile permanente amintim: ,,Sfânta Scriptură – comentată”, ,,Comentarii patristice”, ,,Crâmpeie de cotidian”. Fără publicație comunitatea este ca o biserică fără amvon sau altar. Îi lipsește ceva, o voce familiară de a fi acasă, o continuitate. (Jock Lauterer).

Despre apariția foii ,,Învierea”, ierarhul de la Timișoara nota: ,,În ce mă privește, folosind răspunderea proprie în Biserică, am contribuit la apariția bilunarului intitulat ‹‹Învierea›› […] Până înainte cu câteva luni, m-am interesat de fiecare număr al ‹‹Învierii››, unde am asigurat articolul de fond până într-atâta, încât un publicist vorbea de ‹‹Învierea mitropolitului Nicolae›› (,,Alfa și Omega”, supliment al ziarului ,,Cotidianul”, an. VI, nr. 6, 1997, p. 7). […] Limitându-mă la foaia  ‹‹Învierea››, în articolele de fond apărute, am încercat să iau atitudine față de problemele care privesc Biserica și credincioșii ei. În tot ce am publicat aici, m-am străduit să depășesc stereotipia, exprimând idei și opinii dictate nu de pozițiile așa-zis oficiale, ci ascultând mai ales glasul conștiinței. Din acest punct de vedere, autorul articolului din ,,Alfa și Omega”, la care m-am referit puțin mai înainte, vizându-mă că ‹‹mă situez la extrema cea mai îngăduitoare a Ortodoxiei››”[2].

Biserica este privită în ochii ierarhului de la Timișoara ca o realitate vie.

 Biserica – maica noastră

 Biserica – maica noastră

 Unitatea Bisericii

 Religie ,,populară”

  Religie și Stat

 Mirenii în Biserică

 Oastea Domnului

 Religia în școală

             Noi exigențe pastorale

 Biserica și asistența socială (bolnavi, handicapați ș. a.)

 Exigențe pastorale

         ,,Rânduiala” în Biserică (Timpul liturgic, participarea la sfintele slujbe, cateheza, veșmintele liturgice, interpretarea Bibliei, citirile Sfintei Liturghii, vizitele pastorale, ținuta preoțească, devieri liturgice)

 Alte metode (Ziua Eroilor, pelerinajele, pastorația rromilor, a deținuților, cea cu privire la trecerea în veșnicie)

 Realități eclesiastice (Teologia timișoreană)

                     Credința în mileniul III (Clonarea, Credința de azi, Biserica și nevoile zilnice, Femeia în Biserică, Nevoia de toleranță și dragoste).

 Biserica și mass-media

 Biserica și presa

 Emisiuni radio

 Vocea poporului și misiunea Bisericii

 Metoda ieșirii în stradă

 Criza financiară și Biserica

 Vorbirea de rău

          Varia

Hristos și personalitatea

Biserica și tinerii

,,Paște” sau ,,Paști”

 Duminica

Prenumele și numele.

Pentru exemplificare articolul ,,Religia în școală” propune nu impune educația religioasă în școală. Formele prezenței lui Dumnezeu în mintea și inima școlarilor fiind: oficierea Te-Deumului la început de an școlar, prezența icoanelor în sălile de clasă, prezența cărților religioase în biblioteca școlii (Sfânta Scriptură, Catehisme ș.a.) precum și organizarea de activități cu elevii în afara școlii. (ex. serbarea de Crăciun, tabere)[3].

            Unele articole au un conținut jurnalistic: ,,Vocea poporului”, ,,Atenție la ziariști”, ,,Metoda ieșirii în stradă”, ,,Minuni și false minuni”, ,,Vorbirea de rău”.  Prin intermediul foii eparhiale este demontată ideea unei Biserici prosperă financiar atâta vreme cât credincioșii care o compun se află într-o nesfârșită criză economică: ,,În realitate însă, criza financiară prin care trecem a adus Biserica și multiplele ei anexe în pragul falimentului. Încasările constând din daniile și contribuțiile benevole ale credincioșilor, din vânzarea unora din produsele proprii (lumânări, cărți și publicații, alte obiecte bisericești), pe de-o parte –cu mici excepții– au rămas la aceleași valori ori, dacă s-au mărit, creșterea n-a atins proporția liberalizării prețurilor; pe de o parte, s-au înjumătățit ori chiar mai mult, proporțional cu diminuarea veniturilor populației. Această criză financiară a creat instituțiilor bisericești (eparhii, protopopiate, parohii, așezăminte mănăstirești, școli teologice, etc.) imposibilitatea de a mai avea de unde plăti salariile, cheltuielile gospodărești, impozitele… În ce privește pe preoți, mulți i-au învinuit sau îi mai învinuiesc încă pe motiv că ar beneficia de salarii exagerate, dar majoritatea nu-și realizează aceste salarii și aproape că e greu să-ți imaginezi cum se descurcă, mai ales că cei mai mulți – cum e cazul în eparhia noastră – sunt relativ tineri și au familie cu tot ce comportă întreținerea ei. […] În plus, orice parohie nu poate funcționa normal fără alți salariați, în mod special cântăreți și crâsnici. Mulți împlinesc astfel de servicii benevol, dar sunt mulți care au nevoie sau chiar pretind salariu și nu pot fi refuzați. Se adaugă apoi întreținerea bisericii ori capelei, casei parohiale și cimitirului. Cu ce mijloace, din ce resurse? Dacă parohia trebuie acum să-și construiască, repare sau picteze biserica, dacă n-are casă parohială și încearcă să edifice ori să cumpere una, te întrebi din nou cum și cu ce?”[4].

            Capitolul III este destinat revistei teologice ,,Altarul Banatului”. Deși revistă teologică în sumarul fiecărui număr regăsim îndrumări pastorale, liturgice, canonice, omiletice și catehetice. Aceste precizări practice sunt cuprinse în rubricile: ,,Îndrumări omiletice”, ,,Dreapta învățătură a Bisericii”, ,,Note și comentarii”, ,,Știri din viața Eparhiei” și Editorialul.

            Revista a apărut în prima serie ca revistă a Academiei Teologice la Caransebeș în anii 1944-1947, apoi la Timișoara ca ,,Biserica Bănățeană”, ,,Buletinul Sfintei Episcopii a Timișoarei”. În perioada anilor 1951-1989 revista a apărut sub titulatura ,,Mitropolia Banatului”, iar din 1990 a revenit la numele inițial.

            Redacția a fost compusă din mitropolitul Banatului, președinte, episcopii de la Arad, Caransebeș, episcopii vicari, vicepreședinți, consilieri eparhiali, decanii facultăților de teologie, profesori universitari, membri. Între aceștia amintim selectiv pe: Gh. Cotoșman (1948-1968), Ion B. Mureșianu (1969-1971), Sorin Cosma (1969-2006), Ioan Tulcan (1987 – astăzi), Eugen Jurca (1992-1994). În șirul redactorilor consemnăm pe: Nicolae Corneanu (1951-1956), Victor Vlăduceanu (1956-1962), Ioan Negruțiu (1978-1981) și corector pe: Nicolae Cornean (1965-1971).

 Biserica între tradiție și înnoire

Destinul preoției, exigența Bisericii, norma pastorală, locul și rolul eclezial al femeii

 Difuzarea Bibliei

 Misiunea Bisericii (implicarea, influența societății prin actul misionar, ,,Tăria și slăbiciunea Bisericii”, Biserica și problemele actuale, predarea religiei în școală, servicii religioase televizate, Biserica electronică)

 Înnoirea Bisericii

            Cimitirul. Norme pastorale și gospodărești

Biserica și mass-media

Programul revistei

Activitatea editorială

Nevoia de căință

Biserica în mass-media

Capitolul al IV-lea este destinat Calendarului almanah al Eparhiei. Primul astfel de Calendar a apărut în 1941 la Timișoara. Oprit de instaurarea regimului comunist, reapare în 1980 sub forma unui Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic. În perioada 1990 – 1993 sub titlul ,,Calendarul românului” apoi ,,Almanah bisericesc” și astăzi ,,Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei.

Ca raport al sumarului el se aseamănă cu Ceaslovul având un dublu rol de informare: calendarul propriu-zis și șematismul Arhiepiscopiei și unul formativ cuprinzând articole practice.

Articolele tipărite au caracter misionar: Biserica și cultura, Satul și credința, Eccleziologia pastorală, dar și pastoral: locul și rolul mirenilor în biserică, rolul formator al cultului, consumul de alcool, preotul în viața credincioșilor.

Cultul este un mijloc propice al pastorației. Frumusețea cultului, somptuozitatea acestuia este un alt mijloc practic plin de învățături pastorale: ,,La finele sec. IX- potrivit unei cronici – solii unui cârmuitor din Răsărit, dornic de încreștinare, au ajuns la ‹‹grecii›› (bizantinii) din Constantinopol și au intrat în catedrala Sfânta Sofia unde adânc impresionați nu mai știau ‹‹dacă se află în cer sau pe pământ››. Ei s-au convins în sfârșit că ‹‹acolo locuiește Dumnezeu›› și că slujba ce se oficia acolo e ‹‹mai minunată decât oricare alta››.[…]  Măreția cultului ortodox o dă împrejurarea că el săvârșește în și prin Biserică, ‹‹Trupul›› lui Hristos (Coloseni), de unde și aspectul eclesiastic al ‹‹închinăciunii››. Prin cult Biserica trăiește plenar credința în ‹‹Duhul și Adevărul›› ce o animă. Iar ca edificiu biserica este ‹‹cerul pe pământ în care Dumnezeu de sus sălășluiește și se preumblă››, cum se exprima patriarhul constantinopolitan Gherman (650-733) în Tâlcuirea Sfintei Liturghii, Migne, P. G. XCVIII, 394-5). Somptuozitatea cultului nostru –oriunde ar fi parohia unde se oficiază – reiese și din înfățișarea sa doxologică de mărire la adresa Divinității sunt nenumărate. Ele procură deosebită bucurie lăuntrică și elevație spirituală. Pomenim doar minunatul condac de Crăciun, creația Sfântului Roman Melodul: ‹‹Fecioara astăzi mai presus de ființă naște…››”[5].

Capitolul al V-lea este destinat publicaților parohiale. Apărute cu binecuvântarea Mitropolitului Nicolae, ele, au adus o veste bună în principal credincioșilor fiind un mijloc eficient de catehizare. (Vasile Gordon). Am identificat nu mai puțin de 15 astfel de publicații care au îmbogățit catehizarea parohială. În marea lor majoritate aceste publicații au fost distribuite credincioșilor, puține au ajuns la biblioteci, nici măcar la depozitul legal, și de aceea demersul nostru este îngreunat de la început. Totuși, vom aminti de revistele de care avem știință sau pe care le-am consultat fie măcar un singur număr. Ne vom folosi în prezentarea acestora de ordinea alfabetică.

            ,,Anghelos” (Sînmihaiul Român)

,,Apostolii” (Timișoara, Viile Fabric)

            ,,Arhanghelul” (Birda)

            ,,Buletin Parohial”, Lugoj

 ,,Buletin Parohial”, (Timișoara, Fabric Vest)

             ,,Candela Pesacului”

,,Lovrinul ortodox”

 ,,Iconostas” (Giroc)

             ,,Lumina Divină” (Timișoara, Calea Lugojului)

            ,,Lumina din Plopi”

            ,,Lumină Lină” (Colonia Gătaia)

             ,,Luminătorul Giarmatei”

             ,,Paideia” (Giulvăz)

            ,,Sfeșnicul” (Mașloc)

            ,,Vatră nouă” (Giarmata Vii).

            Din cele 15 publicații amintim pe cele editate în parohiile Colonia Gătaia și Birda.

Publicația ,,Lumină lină” a apărut între anii 2005-2011 în parohia Colonia Gătaia. A avut ca rubrici permanente: Editorial, Povestea Vorbei, Valori poetice, Restituiri, Urme din trecut, Documentar, Cateheză, Semne, Meditația zilei, Cronica parohială și prezentări bibliografice. Între colaboratori amintim pe regretatul Magistru G. I. Tohăneanu, profesorii universitari Rodica Popescu, Ioan Viorel Boldureanu, Florin Dobrei, muzeografi, profesori, bibliotecari, preoți.

Revista s-a bucurat de apreciere locală: ,,revista… o scriere bisericească de mare valoare prin conținut și perseverență. În paginile revistei sunt întâlnite articole cu conținut duhovnicesc, restituiri ale istoriei locale, aspecte din viața catehetică a parohiei, întreprinderi culturale de mare valoare. Misiunea pe care o împlinește această revistă în rândul credincioșilor se înscrie pe linia de promovare a valorilor creștine autentice și, în tonul întregii prese bisericești, liptă pentru înlăturarea ideilor ce duc la dezrădăcinare identitară și culturală…”[6].

Continuatoare ca mesaj și structură este revista ,,Arhanghelul” ce apare din ianuarie 2012 la Birda. Și aceasta este gândită și realizată ca publicație trimestrială în 8 pagini. Editorialul primului număr mărturisește: Revista noastră își va propune să răspândească învățătura Mântuitorului Hristos precum și ale informații culturale. Crezul nostru este de a da cititorilor o revistă parohială, trimestrială de interes religios și cultural, lipsită de orice certuri politice și confesionale și având în vedere doar cultivarea și formarea cercului de cititori[7]. Între colaboratori amintim profesori universitari: Mirela Borchin, Virginia Ardelean, scriitori: Nina Ceranu, istorici, poeți: Dimitrie Aceea, preoți, profesori, teologi, copii din grupa de cateheză parohială.

Publicația a popularizat anii omagiali proclamați de Patriarhie, a făcut cunoscut demersurile catehetice din parohie: cateheze, vizionare de film documentar, comemorări, lansări de carte, apariția de publicații locale, organizarea unor simpozioane locale: ,,Forumul publiciștilor bănățeni”. (2014).

Înaltpreasfințitul Nicolae a apreciat această revistă scriind: ,,Cinstite Părinte. Confirm primirea ultimului număr al publicației ‹‹Arhanghelul››. Apreciez strădania ce o depuneți pentru apariția grafică în condiții excepționale a acestei reviste și totodată mulțumesc pentru paginile pe care mi le-ați dedicat. Atotputernicul Dumnezeu să Vă binecuvinteze. †Mitropolit Nicolae”[8].

Ultimul capitol, al VI-lea este destinat presei sătești. Publicațiile editate de Societăți, Asociații, Școli și Primări au număr de număr un cuvânt de binecuvântare ori de învățătură conceput de preotul locului. Au fost luate în discuție 8 astfel de reviste:

 ,,Cenăzeanul”

,,Curierul de Gătaia”

 ,,Jurnal de Gătaia”

 ,,Lumina Giroceană”

 ,,Lumina satului” (Giroc)

,,Medveșanul” (Urseni)

 ,,Suflet nou” (Comloșu Mare)

,,Vatra satului” (Ferendia)

Din acestea ne-am oprit în câteva cuvinte la revista ,,Lumina satului” care a apărut între anii 1993 și 2010, deci 17 ani în redacția prof. Ion Murariu sub egida Primăriei până în 1996 apoi a Școlii Gimnaziale din Giroc. Primarul comunei, principalul sprijinitor financiar al revistei și-a făcut din apariția revistei un crez: ,,Cu toții am hotărât să aducem un dar de Sfintele Paști celor 5.000 locuitori de pe aceste străvechi meleaguri prin înființarea gazetei ‹‹Lumina satului››. Ne-am încumetat la săvârșirea acestui act de cultură și de informație din dorința de a continua un început făcut cu peste o jumătate de veac în urmă de distinșii intelectuali: preoții David Voniga și Horia Vișoiu, care au gândit și au simțit ca și noi, editând ziarele locale ‹‹Glasul preoților›› și ‹‹Renașterea››. Publicația noastră își propune să scoată în lumină fapte și nume, multora necunoscute, care, în trecătoarea viață au trudit pentru mai binele lor și al semenilor, sporind cu un strop de frumusețe viața în acest colț de țară”[9]. În această revistă a colaborat mitropolitul Nicolae, preoți de la Catedrala mitropolitană, parohul Adrian Chermeleu.

În paginile revistei au fost realizate medalione ale preoților Voniga, Chișodan și Aga. Am reținut cel închinat părintelui presei bănățene din Banatul de Câmpie:,,Sunt unul dintre puținii contemporani cu părintele David Voniga. L-am cunoscut de când eram copil. Aveam 20 de ani când s-a sfârșit din viață. Era un om potrivit ca statură, cu o figură gravă, impunătoare. Purta mustață și barbă ascuțită, după moda timpului. Ochii îi erau vii, pătrunzători, în vorbe îi simțeai căldura sufletească. Fiind elev, îmi amintesc cum venea la școală, sâmbăta, ca să țină cu noi ora de religie. După ce termina, ne încolona câte doi și plecam însoțiți de învățătorul Bocșa la biserică pentru vecernie. Acolo, noi copiii cântam în cor în timpul slujbei, după care ne întoarcem la școală. Duminică, toți copiii veneam la biserică și ne așezam lângă strană. Rareori lipsea cineva. Cât timp ținea slujba, stăteam cu emoție, cuviincioși și ascultam cu evlavie. […] Întotdeauna predica era așteptată cu emoție. Părintele era un foarte bun orator. Vorbea cu însuflețire, se transfigura și ne mișca sufletește pe cei prezenți. […] Pe lângă cele vorbite și scrise a trecut și la realizări practice. Astfel, a pus bazele unei asociații ‹‹Temperația››, un fel de cantină, unde se adunau la sfat și distracții la un pahar de sirop. Această asociație funcționa în casa preotului Trifu Petcu, unde membrii se adunau periodic, mai ales duminica și în sărbători, numărul celor participanți fiind în permanentă creștere, iar birturile au ajuns în stare de faliment”[10]. Au fost lămurite etimologia unor sărbători, activitatea Corului bisericesc etc.

BIBLIOGRAFIE (SELECTIV)

A.    Volume

1.                 Braniște, Valeriu, Amintiri din închisoare (însemnări contimporane și autobiografice), Editura Minerva, București, 1972.

2.                 Bria, Ion, Liturghia după Liturghie. O tipologie a misiunii apostolice și mărturiei creștine azi, Editura Athena, București, 1996.

3.                 Buga, Ion, Pastorala. Calea preotului, Editura Sfântul Gheorghe – Vechi, București, 1996.

4.                 Bugariu, Valentin, Parohia Ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune și viață creștină, Editura Sitech, Craiova, 2011.

5.                 Bugariu, Valentin, Protopopul Mihail Gașpar. Studiu monografic, Editura Eurostampa, Timișoara, 2007.

6.                 Coman, Mihai, Introducere în sistemul Mass – Media, Editura Polirom, Iași, 1999.

7.                 Coman, Mihai, Mass – Media mit și ritual. O perspectivă antropologică, Editura Polirom, Iași, 2003.

8.                 Corneanu, Nicolae, Pe baricadele presei bisericești, 2 vol., Editura Învierea, Timișoara, 2000.

9.                 Dascălu, Nicolae, Parabola făcliei aprinse. Comunicarea religioasă în era informațională, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2012.

10.             David, Ioan, Presă și cultură, Editura David Press Print, Timișoara, 2012.

11.             David, Ioan, Presa românească din Banat, Editura David Press Print, Timișoara, 2012.

12.             Dobrei, Florin, Revista teologică Altarul (Mitropolia) Banatului (1944 – 1947; 1951 – 2011). Repere monografice, Editura Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane, Cluj – Napoca ̸ Învierea, Timișoara, 2013.

13.             Florescu, Marius, Misiunea în slujba Bisericii lui Hristos, Editura Eurostampa, Timișoara ̸ ,,Astra Museum”, Sibiu, 2014.

14.             Gordon, Vasile, Introducere în Catehetica ortodoxă, Editura Sophia, București, 2004.

15.             Gross, Peter, Mass Media și democrația în țările Europei de Est, trad. Mălina Iordan, Editura Polirom, Iași, 2004.

16.             Jinga, Constantin, Lanțul de la bicicletă. Lecturi biblice parohiale, Editura Marineasa, Timișoara, 2002.

17.             Lauterer, Jock, Ziarul local. Cum să scrii pentru pentru publicația unei comunități, trad. Alina Măriuț, Silvia Chirilă, Editura Polirom, Iași, 2010.

18.             Murariu, Ion, Revista ,,Lumina satului” (Giroc, Timiș). Repere monografice, Editura Mirton, Timișoara, 2010.

19.             Petcu, Marian (coord.), Istoria jurnalismului în date. Enciclopedie cronologică, Editura Polirom, Iași, 2012.

20.             Plămădeală, Antonie, Preotul în Biserică, în lume, acasă, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1996.

21.             Preda, Sorin, Jurnalismul cultural și de opinie, Editura Polirom, Iași, 2006.

22.             Popa, Gheorghe Cristian, Preotul misionar în areopagul mediatic. Mijloace moderne de comunicare în pastorația ortodoxă, Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, București, 2013.

23.             Szabo, Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei. Principii, norme, reguli. Limbajul mass – media, Editura Amarcord, Timișoara, 1999.

24.             Tohăneanu, G. I., Lampa de lângă tâmplă, Editura Amphora, Timișoara, 2005.

25.             Voniga, David, Presa bisericească. Importanța ei și mijloacele de întreținere, Editura Huniadi, Timișoara, f. a.

B.     Studii

1.

            2. Bugariu, Valentin, ,,Două reviste religioase rurale din Banatul timișan”, în vol.  Doru Sinaci, Emil Arbonie (coord.), Administrație românească arădeană. Studii și comunicări din Banat – Crișana, vol. IX, Editura ,,Vasile Goldiș” University Press, Arad, 2014.

            3. Bugariu, Valentin, ,,Protopopul dr. Ștefan Cioroianu (1886 – 1970). Evocare”, în  rev. ,,Altarul Banatului”, XXVI, nr. 1 – 3, 2015.

            4. Carebia, Florin, ,,Incursiune în presa bisericească până la 1948 (zona Timișoara – Caransebeș), în ,,Analele Universității de Vest. Seria Teologie”, II-IV, 1996 – 1998.

            5. Dascălu, Nicolae, ,,Funcțiile și rolul presei în societatea de ieri și azi”, în vol. Ioan Tulcan, Filip Albu (coord.), ,,Calea Mântuirii” la zece ani de la apariție (2000-2010). Importanța pastoral – misionară și culturală a presei bisericești în Ortodoxia românească, Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2010.

            6. Jinga, Constantin, ,,Timișoara Fabric – Vest. Un buletin parohial pe înțelesul tuturor”, în vol. Pentru o democrație a valorilor: strategii de comunicare religioasă într-o societate pluralistă. Seminar internațional organizat de Colegiul Noua Europă, București 30 noiembrie – 1 decembrie 2001, f. ed., București, 2002.

            9. Murariu, Ion, ,,Revista ‹‹Iconostas››, o publicației trimestrială de cultură și educație creștin – ortodoxă” în Octavian Gruița, Biserica Ortodoxă Sfântul Dimitrie – Giroc. Monografie, Editura Marineasa, Timișoara, 2013.

            10. Preda, Radu, ,,Antena Bisericii. Presa bisericească între propovăduire și imagine…”, în vol. Pentru o democrație a valorilor: strategii de comunicare religioasă într-o societate pluralistă. Seminar internațional organizat de Colegiul Noua Europă, București 30 noiembrie – 1 decembrie 2001, f. ed., București, 2002.

            13. Scridon, Alin Cristian, ,,David Voniga – omul vieții spirituale și culturale timișorene. ‹‹Revista Preoților››”, în vol. Alin Cristian Scridon, Viorel Cherciu (coord.), Istorie și cultură în Banat, Editura Brumar, Timișoara, 2013.

            14. Tolcea, Marcel, ,,Elemente de redactare a textului jurnalistic”, în Mihai Coman (coord.), Manual de Jurnalism. Tehnici de redactare, vol. II, Editura Polirom, Iași, 1999.

C.    Articole

1.                  Ardelean, Flavius, ,,Religia în școală în perspectiva integrării europene”, în ,,Altarul Babatului”, nr. 7-9, 2006.

2.                  Ardelean, Iosif, ,,Metoda ieșirii în stradă”, în ,,Învierea”, nr. 2, 1996.

3.                  Ardelean, Iosif, ,,Biserica și mass – media”, în ,,Învierea”, nr. 9, 1996.

4.                  Băloni, Dimitrie, ,,Un precursor: Victor Aga”, în ,,Lumina satului”, nr. 1, 1995.

5.                  Bocșa, Octavian, ,,Preotul David Voniga”, în ,,Lumina satului”, nr. 4, 2003.

6.                  Bocșa, Octavian, ,,Un precursor… Părintele David Voniga”, în ,,Lumina satului”, nr. 1, 1997.

7.                  Borchin, Mirela Ioana, ,,Portretul unui mitropolit uitat: Vasile Lăzărescu (1894 – 1969). Dr. în Teologie, Mitropolit al Banatului”, în ,,Arhanghelul”, nr. 1 (14), 2015.

8.                  Bude, Ioan, ,,Elemente de eclesiologie euharistică și pastorală”, în ,,Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei”, Timișoara, 2007.

9.                  Bude, Ioan, ,,Misiune, evanghelizare, pastorație și cult”, în ,,Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei”, Timișoara, 2004.

10.              Bugariu, Valentin, ,,Actualitatea învățământului catehetic parohial”, în ,,Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei”, Timișoara, 2011.

11.              Buzărnescu, Ștefan, ,,Cui îi este teamă de predarea confesională a religiei în învățământul preuniversitar”, în ,,Iconostas”, nr. 1, 2008.

12.              Carebia, Adrian, ,,Satul și credința la început de mileniu III”, în ,,Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei”, Timișoara, 2003.

13.              .

14.              Cerbu, Iosif, ,,Amintiri despre părintele David Voniga”, în ,,Lumina satului”, nr. 4, 2003.

15.              Cernăuțeanu, Gabriel, ,,Hristos și personalitatea”, în ,,Învierea”, nr. 9, 2011.

16.              Cherciu, Viorel, ,,Biserica după 1989”, în ,,Calendarul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timișoarei”, Timișoara, 1997.

17.              Chermeleu, Adia, ,,Cerul de lemn. Semnificațiile ritualului toacăi în creștinismul românesc”, în ,,Iconostas”, nr. 1, 2008.

18.              Chermeleu, Adrian, ,,Corul Bisericii Sfântul Dimitrie din Giroc, o tradiție de peste 100 de ani”, în ,,Iconostas”, nr. 1, 2008.

19.              Cionchin, Ionel, ,,Cuprinsul revistei ‹‹Lumina Divină››, numerele 1 – 250”, în ,,Lumina Divină”, f. nr., f. an.

20.              Circa, Marius Iosif, ,,‹‹Vatra satului›› - o undă de lumină”, în ,,Vatra satului”, nr. 33, 2015.

21.              Feraru, Remus Mihai, ,,Educație și pedagogie în gândirea Sfântului Ioan Gură de Aur”, în ,,Iconostas”, nr. 2, 2008.

22.              Florescu, Marius, ,,Îndrumări misionare pentru vremea de acum”, în ,,Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei”, Timișoara, 2013.

23.              Florescu, Marius, ,,Presa religioasă bănățeană”, în vol. Vasile D. Suciu (coord.), Vatră nouă (2000-2010). Interferențe culturale, Editura David Press Print, Timișoara, 2010.

24.              Ghita, Ieremia B., ,,Icoana lui Hristos în școală”, în ,,Învierea”, nr. 13, 1991.

25.              Ghita, Ieremia B., ,,Vizitele pastorale”, în ,,Învierea”, nr. 5, 1995.

26.              Giroceanu, Ion M., ,,După 70 de ani: Un act de cultură. De la ‹‹Calendarul Girocului pe anul 1936›› la Almanahul ziarului ‹‹Dialog cu cetățenii››, în ,,Lumina satului”, nr. 1, 2006.

27.              Giroceanu, Ion M., ,,O carte document”, în ,,Lumina satului”, nr. 4, 2001.

28.              Gruița, Octavian, ,,Tradiția corală a girocenilor”, în ,,Lumina satului”, nr. 1, 1994.

29.              Itineanț, Vasile, ,,Preocupări pastorale în societatea actuală”, în ,,Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei”, Timișoara, 2008.

30.              Jurca, Eugen, ,,Biserica între inerție și înnoire”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 1-3, 1992.

31.              Jurca, Remus, ,,Sigiliul de la Chișoda”, în ,,Lumina satului”, nr. 1, 1996.

32.              Jurca, Remus, ,,Preotul și ziaristul David Voniga (1867 – 1933), în ,,Lumina satului”, nr. 1, 1997.

33.              Jurca, Remus, ,,Un vrednic slujitor al bisericii din Giroc”, în ,,Lumina satului”, nr. 1, 1998.

34.              Jurca Unip, Remus, ,,Calendarul”, în ,,Lumina satului”, nr. 1. 2001.

35.              Jurchescu, Radu, ,,Cum stăm în Biserică”, în ,,Învierea”, nr. 7, 1994.

36.              Liamis, Elias, ,,Drumul care duce la ușa Bisericii”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 1-3, 1993.

37.              †Lucian, Episcopul Caransebeșului, ,,Cuvânt de felicitare adresat revistei ‹‹Lumină lină››, publicația Parohiei Colonia Gătaia, în vol. Valentin Bugariu, Parohia Ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune și viață creștină, Editura Sitech, Craiova, 2011.

38.              Mada, Teofan, ,,Despre interpretarea Bibliei”, în ,,Învierea”, nr. 19, 2003.

39.              Micle, Veniamin, ,,Activitatea pastorală a preotului pentru propovăduirea dreptei credințe”, în ,,Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei”, Timișoara, 2006.

40.              Muntean, Vasile, ,,Frumusețea cultului ortodox”, în ,,Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic”, Timișoara, 1985.

41.              Murariu, Ion, ,,Epitafurile din cimitirul Girocului (II)”, în ,,Lumina satului”, nr. 2, 2000.

42.              †Nicolae, ,,Altă față a lui Eminescu”, în ,,Lumina satului”, nr. 2, 2000.

43.              †Nicolae, ,,Biserica maica noastră”, în ,,Învierea”, nr. 5, 1990.

44.              †Nicolae, ,,Biserica și asistența socială”, în Învierea, nr. 6, 1990.

45.              †Nicolae, ,,Biserica și bolnavii”, în ,,Învierea”, nr. 16, 1992.

46.              †Nicolae, ,,Biserica și nevoile zilnice”, în ,,Învierea”, nr. 18, 1997.

47.              †Nicolae, ,,Biserica și statul”, în ,,Învierea”, nr. 9, 1990.

48.              †Nicolae, ,,Ce ne desparte și ce ne apropie” în vol. Pe baricadele presei bisericești, vol. II, Editura Învierea, Timișoara, 2000.

49.              †Nicolae, ,,Din nou la școală”, în ,,Învierea”, nr. 18, 1992.

50.              †Nicolae, ,,Hristos în școală”, în ,,Învierea”, nr. 3, 1991.

51.              †Nicolae, ,,La cer, ridic, Doamne, ochii mei”, în ,,Învierea”, nr. 24, 1991.

52.              †Nicolae, ,,La început de drum”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 5-6, 1962.

53.              †Nicolae, ,,Laudă țăranului bănățean”, în ,,Lumina satului”, nr. 4, 1998.

54.              †Nicolae, ,,Minuni și false minuni”, în ,,Învierea”, nr. 4, 1995.

55.              †Nicolae, ,,Nevoia de toleranță și dragoste”, în ,,Învierea”, nr. 19, 1992.

56.              †Nicolae, ,,Nouă publicație parohială”, în ,,Candela Pesacului”, nr. 1, 2010.

57.              †Nicolae, ,,Oastea Domnului ieri și azi”, în ,,Învierea”, nr. 16, 1993.

58.              †Nicolae, ,,Oastea Domnului ieri și azi”, în ,,Învierea”, nr. 4, 1998.

59.              †Nicolae, ,,Oastea Domnului în Eparhia noastră”, în ,,Stânca Vieții”, supliment al foii ,,Învierea”, nr. 4, 2009

60.              †Nicolae, ,,Pastorația deținuților”, în ,,Învierea”, nr. 11, 1993.

61.              †Nicolae, ,,Pelerinajele”, în ,,Învierea”, nr. 14, 1993.

62.              †Nicolae, ,,Presa bisericească”, în ,,Învierea”, nr. 14, 1994.

63.              †Nicolae, ,,Rânduiala în Biserică”, în ,,Învierea”, nr. 20, 1994.

64.              †Nicolae, ,,Religia în școală”, în ,,Învierea”, nr. 18, 1995.

65.              †Nicolae, ,,Rolul mirenilor în Biserică”, în ,,Învierea”, nr. 2, 1990.

66.              †Nicolae, ,,Romii și Biserica”, în ,,Învierea”, nr. 10, 1993.

67.              †Nicolae, ,,Școala lui Iisus”, în ,,Lumina satului”, nr. 5, 1993.

68.              †Nicolae, ,,Unitate în diversitate”, în ,,Învierea”, nr. 4, 1994.

69.              †Nicolae, ,,Vocea poporului”, în ,,Învierea”, nr. 11, 1995.

70.              †Nicolae, ,,Vom avea și noi Teologie”, în ,,Învierea”, nr. 4, 1993.

71.              †Nicolae, ,,Ziua Eroilor”, în ,,Învierea”, nr. 4, 1990.

72.              Olariu, Ioan, ,,Sfânta Liturghie. Citirile Liturghiei”, în ,,Învierea”, nr. 13, 1991.

73.              Oprea, Ioan, ,,Prima zi a săptămânii”, în ,,Învierea”, nr. 9, 1994.

74.              Pârvulescu, Dorina Sabina, ,,Pe marginea frescelor recuperate la Biserica Sfântul Dimitrie din Giroc”, în ,,Iconostas”, nr. 1, 2008.

75.              Petrica, Vasile, ,,Semnificația pomenirii decedaților”, în ,,Îndrumător bisericesc”, Timișoara, 1980.

76.              Petrovici, Cornel, ,,Handicapații printre noi”, în ,,Învierea”, nr. 11, 1998.

77.              Petrovici, Cornel, ,,Sărbătoarea femeilor”, în ,,Învierea”, nr. 7, 1998.

78.              Pop Manuela, ,,Sprijinirea aproapelui la Petru Voi”, în ,,Lumini de Gând”, nr. 5, 2013.

79.              Popovici, Radu, ,,Biserica și problemele vremii actuale”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 7-9, 1994.

80.              Radosav, Dan, ,,Prezența Bisericii la căpătâiul bolnavilor”, în ,,Învierea”, nr. 15, 1996.

81.              Rezuș, Petru, ,,Problema înnoirii Ortodoxiei”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 1-3, 1992.

82.              Rugaci, Adam, ,,Corul bisericesc ortodox din Gătaia la Sintești”, în ,,Curierul de Gătaia”, nr. 1, 1997.

83.              Sebeșan, Nicolae, ,,Chipul lui Iisus în conștiința credincioșilor”, în ,,Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic”, Timișoara, 1984.

84.              Sebeșan, Nicolae, ,,Prenumele și numele”, în ,,Învierea”, nr. 8, 1994.

85.              Sebeșan, Nicolae, ,,Ținuta preoțească”, în ,,Învierea”, nr. 19, 1994.

86.              Slevoacă, Ștefan, ,,Urmările negative ale consumului excesiv de alcool”, în ,,Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic”, Timișoara, 1987.

87.              Stan, Nicolae Răzvan, ,,Cum participăm la Sfintele Slujbe?” în ,,Învierea”, nr. 11, 2002.

88.              Sterpu, Cezar, ,,Biserica Ortodoxă: Implicații misionare”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 11-12, 1990.

89.              Sturza, Mircea, ,,Sensurile catehetice ale muzicii” în ,,Logos, supliment al foii Învierea”, nr. 4, 2009.

90.              Șerban, Lavinia, ,,Spovedanie: De ce iubesc Ortodoxia?” în ,,Suflet de Dascăl”, nr. 12, 2010.

91.              †Timotei Lugojanul, ,,Pastorația – componentă esențială a activității preoțești”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 7-8, 1983.

92.              Tolcea, Marcel, ,,Notații la Sfântul Ioan”, în ,,Iconostas”, nr. 1, 2009.

93.              Traia, Ioan, ,,Doar țăranii”, în ,,Vatra satului”, nr. 1, 2005.

94.              Traia, Ioan, ,,Reprezentarea mitică a lui Crăciun”, în ,,Vatra satului”, nr. 11, 2007.

95.              Trion, Silvia, ,,Icoana bizantină – de deschidere spre veșnicie”, în ,,Suflet nou”, nr. 8, 2009.

96.              Tulcan, Ioan, ,,Misiunea Bisericii în societatea secularizantă de astăzi, privită în lumina Tainei sfintei Treimi, a Întrupării și a iconomiei mântuirii”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 10-12, 1994.

D.    Varia

1.      ,,Biserica electonică”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 4-6, 1982.

2.      ,,Destinul preoției”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 10-12, 1968.

3.      ,,Difuzarea Bibliei și cunoașterea ei”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 4-6, 1975.

4.                  Editorial, ,,Activitatea editorială – o prestigioasă constantă a Bisericii noastre”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 2, 1989.

5.                  Editorial, ,,Actualitatea presei noastre bisericești”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 4-6, 2010.

6.                  Editorial, ,,Biserica și mass-media sau mass-media în Biserică”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 7-9, 2003.

7.      Editorial, ,,Clonarea la ordinea zilei”, în ,,Învierea”, nr. 3, 2003.

8.      Editorial, ,,Exigențele Bisericii”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 1-3, 1981.

9.      Editorial, ,,Frământările zilnice și credința”, în ,,Învierea”, nr. 3, 2002.

10.  Editorial, ,,Încotro Teologia?”, în ,,Învierea”, nr. 13, 2003.

11.  Editorial, ,,Pastorația rromilor și integrarea europeană”, în ,,Învierea”, nr. 14, 2003.

12.  Editorial, ,,Regăsirea drumului întrerupt odinioară”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 1-2, 1990.

13.  Editorial, ,,Rolul femeilor în Biserică”, în ,,Învierea”, nr. 5, 2005.

14.  Editorial, ,,Semnificațiile spirituale ale pelerinajului”, în ,,Învierea”, nr. 16, 2009.

15.  Fondatorul revistei, ,,Aripi de copil”, în ,,Candela copiilor”, nr. 1, 2012.

16.  ,,Locul și rolul credincioaselor în Biserică”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 7-9, 1975.

17.  ,,Nevoia de căință”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 1-3, 1995.

18.  ,,Paideia”, nr. 1, 2006.

19.  ,,Pentru îngrijirea și înfrumusețarea cimitirelor”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 5-7, 1954.

20.  ,,Serviciile religioase nu sunt spectacole”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 3-4, 1983.

21.  ,,Tăria și slăbiciunea Bisericii”, în ,,Altarul Banatului”, nr. 7-9, 1995.

---

[1] Sorin (Mihail Gaşpar), Rabbi de la Galileia, în ,,Drapelul" 1906, nr. 37, p. 2. (după Valentin Bugariu, Protopopul Mihail Gașpar. Studiu monografic, Editura Eurostampa, Timișoara, 2007, p. 309).

[2] Nicolae Corneanu, Pe baricadele presei bisericești, vol. I, Editura Învierea, Timișoara, 2000, p. 5-6.

[3] †Nicolae, ,,Din nou la școală”, în ,,Învierea”, an III, nr. 18 (60), 1992, p. 1-2.

[4] †Nicolae, ,,La cer ridic, Doamne, ochii mei”, în ,,Învierea”, an II, nr. 24 (41), 1991, p. 1.

[5] Preot Vasile Muntean, ,,Frumusețea cultului ortodox”, în ,,Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic”, Timișoara, 1985, p. 26-27.

[6] †Lucian, Episcopul Caransebeșului, ,,Cuvânt de felicitare adresat revistei parohiale ‹‹Lumină lină››, publicația parohiei Colonia Gătaia”, în Valentin Bugariu, Parohia Ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune și viață creștină, Editura Sitech, Craiova, 2011, p. 63.

[7] Redacția, ,,Glasul Arhanghelului”, 2012, an. I, nr. 1, p. 1.

[8] Valentin Bugariu, ,,Două reviste religioase rurale din Banatul timișan”, în vol. Administrație românească arădeană. Studii și comunicări din Banat – Crișana, vol. IX, Editura Vasile Goldiș University Prees, Arad, 2014, p. 421.

[9] Ilie Teodorescu, ,,La început de drum”, în ,,Lumina satului. Periodic local apare sub egida Primăriei Giroc-Timiș”, I, nr. 1, aprilie, 1993, p. 1.

[10] Iosif Cerbu, ,,Amintiri despre părintele David Voniga”; Octavian Bocșa, ,,Preotul David Voniga”, în ,,Lumina satului”, an XI, nr. 4 (45), 2003, p. 5.