A doua zi de Crăciun la Sângeorge

 

  În a doua zi de Crăciun, a fost săvârșită Sfânta Liturghie, în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din Sângeorge, filia parohiei Birda, protopopiatul Deta.

    În cadrul Sfintei Liturghii, mai mulți copii și tineri s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului, iar la momentul predicii a fost citită Pastorala la Praznicul Nașterii Domnului, a Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan al Banatului.

   După otpustul Sfintei Liturghii, a fost organizat tradiționalul Recital de Colinde ,,Vin colindătorii cum veneau odată...”, manifestare care a ajuns la a VI-a ediție. Colindătorii și ceilalți copii care au participat la Slujba din a doua zi a Praznicului Nașterii Domnului au fost răsplătiți cu daruri pregătite de parohia Birda.

Praznicul Nașterii Domnului la Birda

   Praznicul Crăciunului a debutat în Ajun, când o ceată de colindători a adus vestea Nașterii Domnului, la casele creștinilor din sat. În amurgul zilei a fost oficiată Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia), în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda.

   În ziua de prăznuire a fost săvârșită Sfânta Liturghie. În cadrul acesteia, s-au împărtășit mai mulți copiii cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos. La momentul predicii a fost citită Pastorala cu acest prilej, al Crăciunului a Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan al Banatului.

       După otpustul Sfintei Liturghii, copii și tineri din parohie, au colindat pe credincioși, cu colindul românesc tradițional. La final Moș Crăciun a împărțit celor prezenți daruri din partea Parohiei Birda.

 

Festival de Colinde în parohia Voiteg

   Vineri, 23 decembrie a avut loc în biserica parohială ,,Sfântul Gheorghe”, din Voiteg, prima ediție a Festivalului de Colinde ,,Steaua Betleemului”, organizată de Parohia Ortodoxă Voiteg, la inițiativa părintelui ic. Dragan Giorgiev, parohul locului.

   Au concertat Corul Parohiei Șag condus de părintele Florin Băran; Corul ,,Doina” al Parohiei Gătaia condus de părintele Călin Negrea; un grup de colindători din Parohia Birda compus din Boiangiu Andrei, Filip Bogdan, Peia Denisa, Peia Tudor, Șuștrean Lorena și Viman Sophia; Corala ,,Voitegeana” a Școlii Gimnaziale, condusă de prof. Ionela Fanu și Corul Parohiei Voiteg condus de părintele Dragan Giorgiev.

     Moș Crăciun a adus daruri pentru copiii cuminți din localitate. Cei care au primit daruri l-au întâmpinat pe Moșul cel Bun cu poezii și cântece.

   Părintele ic. Dragan Giorgiev a mulțumit tuturor pentru vestea cea bună a Nașterii Domnului și a răsplătit pe copii și tineri cu diplome, medalii și trofee de participare la această primă ediție a festivalului.

   La această activitate a fost prezent dl. Ioan Niculae Pop, primarul localității Voiteg, prof. Camelia Fogaș, directorul Școlii Gimnaziale din Voiteg, cadre didactice, părinți și copii, mai mulți credincioși.

Viața unui nobil bănățean în orizontul unei cărți

 

   Monografierea unei localității, instituții sau a unei persoane reprezintă o temerară strădanie de a tezauriza trecutul și de a oferi viitorului, o pildă de viețuire umană. Este ceea ce realizează – cu asupra de măsură – cei unsprezece autori, Luminița Jivan Ilona, Traian Filip, Cristian Tănase, Sorin Jurji, Oana Ghimboașă, Ecaterina Filip, Steluța Popescu, Ioan Moisa, David, Darius și Patrick Filip în volumul Monografia familiei nobile Gheorghe Ioanovici de Duleu și Valea Mare comentată și adnotată, Editura Tim, Reșița, 2021, 300 p..

      Dintru început, autorii, pledează pentru conceptul de istorie alternativă, care nu este altceva -după ce parcurgi cartea- decât o prezentare a trecutului folosindu-te de sursele de documentare edite și de altele inedite, dar și de efortul de a prezenta cât mai fidel viața din ,,vremuri de mărire” cum a botezat un prozator bănățean un roman de-al său, cu subiect din vremurile glorioase ale trecutului.

      ,,Cuvânt-ul înainte” este preluat din cartea lui D. Braharu, Un colaborator al lui Șaguna, secretarul de stat Gheorghe Ioanovici de Duleu și Valea Mare, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1932. În cadrul acestor pagini introductive, D. Braharu amintește de un lucru important și anume mijlocirea aprobării Statutului Organic, de către Gh. Ioanovici: ,,Căci desigur, Șaguna este cel care are partea leului în lupta pentru autonomia bisericii ortodoxe române din Ardeal dar fără sprijinul câtorva dreptcredincioși laici între care Gh. Ioanovici se numără cu cinste, nu se știe cât ar fi întârziat roadele binefăcătoare ale organizării vieții românești din Ardeal” (p. 5).

        Acest amănunt semnificativ a trecut aproape neobservat în manualele de Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Un apreciat dascăl, cu afinități afective asupra locului în care nobilul Ioanovici și-a avut proprietatea, pr. prof. univ. dr. Ioan Sauca pomenea de rolul nobilului de Duleu și Valea Mare la redactarea Statutului Organic și la sancționarea acestuia de către autoritatea habsburgică (Cf. ,,George Ioanovici în lumina arhivelor parohiale din Duleu și Valea Mare”, în ,,Mitropolia Banatului”, nr. 1-3 / 1979, p. 97-102).

         După aceste prime însemnări ale autorului interbelic, autorii volumului dedicat nobilului român au realizat un scurt istoric al satului Duleu, în care au fructificat mărturiile istorice (arheologice, cartografice, ecleziastice), dar și pe cele lingvistice cu referire la cunoscutul lingvist al Banatului de Munte, profesorul dr. Vasile C. Ioniță. După cercetarea întreprinsă, avem și o primă concluzie și anume că numele satului vine de la cuvântul dullo și care înseamnă ,,fâșie de pământ la capătul pământului, hotar” (p. 15).

        Capitolul I tratează despre strămoșii nobilului Ioanovici, în ,,Migrația aromânilor”, unde autorii, în amănunt vorbesc despre istoria acestora, cu referire la locuințele, munca, viața de familie, comerțul, sentimentul religios dar și exodul acestora în Imperiu: ,,Se năștea o nouă clasă nobiliară de comercianți și bancheri investită cu titluri de cavaleri și baroni dintre care amintim: Sina (baron de Hodoș și Coșarii), Șaguna, Naco (conte de Sânnicolau Mare), Ioanovici (de Duleu), Mocioni (de Foeni), Stoianovici (conte de Lățunaș” (p. 39).

        Printre familiile numeroase de aromâni, stabilite în Banat începând cu a doua jumătate a veacului al XVIII-lea a fost și cea a lui Pavel Kaliva (Ioanovici), care după un scurt popas la Viena și Budapesta, a cumpărat la Timișoara un imobil în interiorul cetății. Din registrul de carte funciară a orașului de pe Bega aflăm că Pavel Ioanovici a fost proprietarul hanului ,,La para de aur” din clădirea de pe strada Eugeniu de Savoia, nr. 16. Același, proprietar a cumpărat domeniul de la Duleu și Valea Mare la 15 mai 1800. La mai puțin de un an, 25 septembrie 1801, împăratul Francisc I al Austriei l-a înnobilat. Domeniul a avut o suprafață de 2.087 jugăre și 1.439 de stânjeni (p. 47).

        În familia aceasta a lui Pavel Ioanovici s-a născut la 24 noiembrie 1821 la Timișoara, Gheorghe care a rămas orfan de tată și mamă de la vârsta de 14 ani. Familia lărgită s-a mutat în Palatul Dejan care e amplasat vizavi de magazinul ,,Bega”.

         La Timișoara Gheorghe Ioanovici a urmat școlile elementare și liceale, apoi Filosofia și Dreptul la Seghedin, Pojon și Pesta. La absolvire tânărul Gh. Ioanovici a obținut diploma de avocat (1842). S-a remarcat în presa locală din Timișoara și a fost ales deputat în Dieta din Pojon (1847-1848). În anii revoluției pașoptiste, Ioanovici a fost ales vicecomite al județului Caraș.

        După înăbușirea revoluției, Gh. Ioanovici a fost închis la Budapesta, apoi la Olmoutz. Decretul de amnistie din 1857 l-a scăpat de temniță.

        În anul 1862 Ioanovici s-a căsătorit cu Sofia Manno, nepoata prietenului Alexandru Kapra din Jupa. Soția a fost o apropiată a domeniului de la Duleu și Valea Mare și a rămas în conștiința locuitorilor ca o binefăcătoare a acestora.

         Deputat ales în circumscripțiile Bocșa și Lugoj, membru corespondent al Academiei Maghiare (1867), notar al Parlamentului (1865-1867), membru în comisia de împăcare (1867-1869), l-a sprijinit din calitatea de Secretar de Stat la Ministerul Cultelor (1866-1871) pe mitropolitul Andrei Șaguna la aprobarea Statului Organic în 1869. Tot un ajutor l-a dat Gh. Ioanovici, episcopului Ioan Popasu al Caransebeșului care a primit un tipograf de la Viena. Acesta a lucrat la tipărirea ,,Foii Diecezane” din 1886.

       La Duleu și Valea Mare a reorganizat administrativ domeniul, a ridicat producția agricolă și a ridicat o nouă biserică la Duleu (1906-1908).

      Celelalte capitole ale cărții tratează alte probleme: Prietenia cu Șaguna, Testamentul nobilului, Decesul și înmormântare, un consistent ,,Apendice” (p. 243-297), Concluzii și consemnarea membrilor Asociației ,,Gheorghe Ioanovici, nobil de Duleu și Valea Mare” care a făcut posibilă apariția acestei cărți.

      Prin apariția acestui volum, autorii înștiințează pe cititori de viața și faptele unui anonim pentru istoria de manual, însă cu o contribuție pilduitoare la dezvoltarea vieții românești în cadrele Imperiului Habsburgic. Prin această reușită – autorii – oferă o pagină de istorie a unei localități bănățene, dar și jertfa nobilului Ioanovici la organizarea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania și Banat.

Forumul publiciștilor bănățeni la Giarmata Vii

 

   Sâmbătă, 17 decembrie în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din localitatea Giarmata Vii, s-au desfășurat lucrărilor Forumului Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat.

   Lucrările au debutat cu o slujbă de Tedeum oficiată de către P. C. Părinți Vasile D. Suciu, Ioan Mermeze (parohia Giarmata Vii), Iliia Pavlovici Pătruț (parohia Mașloc), Valentin Bugariu (parohia Birda) și Marian Chirilă (parohia Sasca Montană).

    Un cuvânt de bun venit a fost rostit de către părintele Vasile D. Suciu, parohul bisericii și redactor-șef al revistei ,,Vatră nouă”, prin care a întâmpinat ospeții și a vorbit de rolul binefăcător al presei sătești născută în tinda Bisericii și Școlii, cei doi piloni de bază  ai dezvoltării spirituale a satelor bănățene. În continuare a prezentat lăcașul de cult, ridicat cu mari sacrificii de către preotul Filip Doboș sprijinit de credincioșii ortodocși din vatra cea nouă a satului.

        Prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat a prezentat etapele acestei activități: lansarea lucrării monografice Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, 342 p. (autor: Ioan Traia); decernarea ,,Premiului ,,Pavel Filip și Aurel Turcuș” al Asociației pentru cinci publiciști și schimburi culturale.

       Volumul Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, revăzut și adăugit, a fost prezentat de părintele dr. Valentin Bugariu. Vorbitorul a apreciat această a II-a ediție, care oferă cititorilor un istoric al Asociației, întâlnirile membrilor, aniversarea unor reviste sau lansarea unor cărți, evenimente petrecute în Voivodina (Serbia) și în județele Caraș-Severin și Timiș. În marea lor majoritate, aceste activități s-au desfășurat în bisericile satelor: Birda, Colonia Gătaia, Giarmata Vii, Ferendia, Partoș și Șopotu Vechi, în școli la Birda, Giarmata Vii și Urseni, la căminele culturale: Torac și Săcălaz.

     Față de anul 2018 s-au afiliat Asociației opt noi reviste, noi publiciști care au îmbogățit zestrea culturală a Banatului. În încheiere părintele Valentin Bugariu a apreciat faptul că noua lucrare poate fi considerată un veritabil Dicționar al sufletului românesc dintre Mureș și Dunăre.

       În partea a doua a întâlnirii au fost premiați cinci publiciști: Vasile D. Suciu, cuvântul de prezentare a fost întocmit de Gheorghe Blejușcă, redactor al revistei ,,Foaia Săcălazului”; Valentin Bugariu, cuvântul de întâmpinare a fost rostit de prof. Octavian Gruița de la Giroc; judecător Ion Ionescu, prezentat de prof. Gheorghe Lungu, prof. Dorinel Stan, președintele Asociației Românilor liberi din Serbia și părintelui Cornel Juica, redactor-șef al revistei ,,Foaia Codrenilor” din Serbia.

     Părintele Vasile D. Suciu, gazda întâlnirii a prezentat cele mai noi apariții tipografice: Vasile Derunc, Până când Doamne? Psalmi din carantină, Editura Kult, Drobeta-Turnu Severin, 2020, 69 p. și Din an în an. 77 colinde și 7 scenete religioase, ediția a V-a, îngrijită de..., Editura Partoș, Timișoara, 2019, 151 p..

   Tot la îndemnul părintelui Vasile s-a rostit o rugăciune pentru eroii Revoluției din 1989 și a fost sărbătorit părintele coslujitor Ioan Mermeze care astăzi a împlinit  frumoasa vârstă de 65 de ani.

   Au fost schimburi culturale între participanți. Pe lângă cărțile sus-amintite au fost dăruite revistele: ,,Arhanghelul” (Birda), ,,Sfeșnicul” (Mașloc), ,,Vatra Satului” (Ferendia), iar prof. Octavian Gruița a dăruit celor prezenți broșura monografică Giroc. Arc peste timp, Editura Partoș, Timișoara, 2022, 66 p..

    La final întâlnirii, membrii Asociației au intonat colinde.

           

Împărtășirea copiilor la Sângeorge

 

   Joi, 15 decembrie, a fost oficiată Sfânta Liturghie, în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din localitatea Sângeorge, filia parohiei Birda din protopopiatul Deta.

     Cu acest prilej au slujit P. C. Părinți Călin Negrea de la parohia Gătaia și Valentin Bugariu, parohul locului. Au fost prezenți și s-au împărtășit din Sfintele Taine ale Mărturisirii și Împărtășirii, preșcolarii și școlarii de la Grădinița cu Program Normal și Școala Primară din Sângeorge. Copiii au fost însoțiți de către prof. Maria Miron și prof. Daiana Curea.

  La finalul Sfintei Liturghii, copiii au interpretat colinde tradiționale românești, iar Parohia Birda a dăruit celor mici dulciuri.

Conferință la U.Z.P- Timișoara

 

   Luni, 12 decembrie de la orele 12,00, a avut loc la sediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala ,,Valeriu Braniște”, din Timișoara, o nouă întâlnire a membrilor filialei sus-amintite. Activitatea filialei a fost moderată de dl. Dumitru Buțoi.

     În sumarul acestei întâlniri au fost cuprinse două activități: conferința ,,Contribuția Patriarhului Miron Cristea la dezvoltarea culturii române” susținută de părintele Valentin Bugariu și un medalion dedicat poetului Marin Beșcucă, realizat de către prof. univ. dr. Dumitru Mnerie.

  În cadrul conferinței dedicată Patriarhului Miron Cristea, conferențiarul s-a oprit la etapele vieții și slujirii ierarhului român și a evidențiat contribuția acestuia la dezvoltarea culturii românești prin susținerea primei teze de doctorat la Universitatea din Budapesta dedicată lui Eminescu, lucrare care tratează atât viața, cât și opera poetică; a publicării unor volume de istorie literară și a realizărilor în domeniul Folclorului, Etnografiei și Muzeografiei românești.

     Prof. univ. Dumitru Mnerie a vorbit despre poetul Marin Beșușcă și creația poetică, aducând în sprijinul expunerii volumele poetului, dar și o prezentare power-point dedicată subiectului ales. În cadrul temei propuse, autorul s-a oprit la volumele ce alcătuiesc ,,Trilogia răzeșilor”. Poetul este un apropiat al Timișoarei, căreia i-a dăruit cartea Timișoara – Acolade peste timp, un omagiu adus Revoluției și eroilor ei din 1989.

     Au adus completări, comentarii sau adăugiri celor două teme câțiva membrii filialei: Horia Țâru, Ion Ionescu, Monica Condan, Ioan Medoia, Gheorghe Lungu, Marius Mihalca, Cornel Seracin și alții.