joi, 27 martie 2025

Unificare națională și bisericească în viața Sfântului Alexandru Baltaga

 

Joi, 27 martie, a fost sărbătorită ziua unirii Basarabiei cu România, în parohia Birda, protopopiatul Deta.

În biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda a fost organizată omagierea unirii naționale și bisericești printr-o activitate dedicată vieții Sfântului Preot Mucenic Alexandru Baltaga. Cu acest scop a fost organizată o expoziție tematică carte și fotografie.

Al doilea moment a fost pomenirea printr-o slujbă, a basarabenilor care s-au așezat la Birda după anul 1944, împreună cu preotul Iacob Arvinte care a slujit în biserica parohială timp de șase ani (1944-1950).

Au fost prezenți elevii de la Gimnaziul din Birda însoțiți de prof. Oana Pițigoi. Toți participanții au primit pliante care promovează activitatea pregătită.

În debutul activității religios-catehetice a fost oficiată slujba Tedeumului de către preotul Valentin Bugariu, iar răspunsurile liturgice au fost date de studentul teolog Alexandru Orășanu.

Același preot, a susținut cateheza ,,Unificarea națională și bisericească în viața Sfântului Alexandru Baltaga”, în cadrul căreia a oferit amănunte istorice legate de provincia dintre Prut și Nistru, etapele semnificative ale devenirii Sfântului Alexandru, membru în Sfatul Țării, în Adunarea Eparhială a Chișinăului și totodată membru în adunările, consfătuirile și congresele care au hotărât unificarea bisericească a românilor basarabeni, bucovineni, ardeleni și bănățeni cu țara mamă. Cateheza a fost însoțită de prezentarea fotografiilor de epocă, a hărților istorice, demografice și bisericești ale Basarabiei, precum și ilustrarea unui fragment din filmul documentar: ,,Martirul Unirii”, realizat de Televiziunea Trinitas din București.

Doamna dr. Tamara Petrova, lector universitar la Universitatea de Vest din Timișoara a vorbit despre valorile neamului românesc: credința, limba și tradițiile, toate aceste virtuți au fost flancate de poezia lui Alexe Mateevici, Grigore Vieru și Nicolae Dabija. Vorbitoarea s-a prezentat ca fiind basarabeancă și a evocat anii grei ai oprimării sovietice înainte de 1990.