Pomenirea Sfintei Cuvioase Platonida de la Argeș la Sângeorge

 

   Sâmbătă, 26 septembrie a fost pomenită Sfânta Platonida de la Argeș, prin rugăciune comună, împărtășirea cu Sfintele Taine, cântare bisericească corală, cateheză și predică.

    Omagierea Sfintei Platonida de la Argeș se înscrie în calendarul evenimentelor dedicate Anului omagial și comemorativ din Patriarhia Română. Evenimentele de-a lungul anului au însemnat pentru comunitatea bisericească din Birda și Sângeorge: oficierea unor slujbe, susținerea unor cuvinte de învățătură, prezentări de carte, participarea la simpozioane locale și județene, organizarea unor concursuri, ateliere de lectură, precum și derularea unei noi ediții a Școlii de Vară, în colaborare cu parohiile vecine: Berecuța și Voiteg. Ultimele trei acte au fost dedicate copiilor și tinerilor.

         De astă dată s-a ținut seama de legăturile Sfintei Platonida, cu Mănăstirea Sângeorge. Ctitorul acestei vetre monahale de pe malurile râului Bârzava este despotul sârb Iovan Brancovici (1496-1505) al Sremului, cel care a ridicat și Mănăstirea Partoșului.

         În Însemnările Cuvioasei Platonida avem menționarea faptului, că tatăl său a iubit-o mult și că a dus-o ,,la mănăstiri”. Această notă ne dă dreptul să credem că Sfânta Platonida a pășit pe teritoriul Banatului, în special în zona Detei.

        Pentru acest fapt a fost organizată o zi de pomenire în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, filia parohiei Birda.

         În Ajun a fost oficiată Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia). Răspunsurile liturgice au fost date de studentul teolog Alexandru Orășanu. Credincioșii s-au putut împărtăși de trei materiale dedicate Sfintei: o cateheză ilustrată, troparul cântat cu prilejul proclamării generale și rezumatul cărții: Măria Sa Neagoe Basarab. Însemnările monahiei Platonida.

         A doua zi, a fost săvârșită Sfânta Liturghie. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala ,,Lira” din Timișoara condusă de Doamna Camelia Condescu.

        Predica zilei a fost pregătită și susținută de preotul Valentin Bugariu. Aceasta a creionat chipul spiritual al Sfintei, a prezentat relațiile dintre români și sârbi în Evul Mediu și a ilustrat istoricul Mănăstirii Sângeorge și rolul ei în dezvoltarea vieții creștine locale.

         La momentul potrivit mai mulți credincioși, mici și mari s-au împărtășit cu Sfintele Taine.

      După otpustul Sfintei Liturghii a fost prezentat și distribuit nr. 59 al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”.

Distincție primită

 

În curând...

 

,,Arhanghelul”, nr. 59 / 2026

 

   Cu prilejul sărbătoririi hramului bisericii parohiale din Birda a apărut cel de-al treilea număr pe anul acesta al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda, jud. Timiș.

     Publicația trimestrială, în 24 de pagini oferă documentare, știri, cuvinte omagiale din viața sătească a unui sat de la granițele județului. Într-un bogat și diversificat sumar, revista oferă: momente sărbătorești, articole de istorie locală, regională, poezie, literatură și presă românească.

    Editorialul acestui număr, ,,Nadia Comăneci la Birda” (p. 1; 19-20) este iscălit de preotul Valentin Bugariu. Evocarea amintește de primul zece obținut în întrecerile olimpice de sportiva Nadia Comăneci. Reușita a fost consemnată la vremea cuvenită, în 15 august 1976 de preotul Ioan Cibian, parohul din vremea aceea a comunității euharistice din Birda și Sângeorge.

   Poetul Eugen Dorcescu oferă încă patru psalmi biblici versificați în rubrica ,,Valori poetice”.

       Pagina ,,Restituiri” este însuflețită de o mărturisire a venerabilului prof. Iosif Marius Circa, cu titlul ,,Cartea, omul și sensul vieții”. Tot în această pagină prof. dr. Virginia Ardelean din Caransebeș își încheie documentarul intitulat: ,,Fundațiile școlare și rolul lor  în  formarea intelectualității românești bănățene (XII) (1865-1918)”.

     Părintele dr. Dan D. Gîrjoabă de la parohia Sânmihaiu Român oferă o priveliște asupra operei literare și teologice a Mitropolitului Nicolae al Banatului: ,, Mitropolitul Nicolae Corneanu, teologul condeiului. Dimensiunea publicistică și literară a unei vieți închinate Bisericii și culturii”. Tot în rubrica ,,Documentar”, Pr. Cristian Băican de la parohia Bazoșu Vechi dăruiește cititorilor o nouă filă din monografia comunității pe care o păstorești: ,, Comunitatea din Bazoșu Vechi - arc peste timp (X)”.

    Col (rtr) Ștefan Tat din Timișoara și publicistul Gheorghe Blejușcă din Săcălaz semnează două articole de istorie națională și locală: ,, Banatul în culisele formării României Mari, la 1 Decembrie 1818” și ,, Preotul Macedon Cotuțiu”.

   Constanța Sylvia Hârceagă de la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala ,,Valeriu Braniște” din Timiș este autorul unui interesant articol închinat unui valoros ziarist: ,, Gazetarul Mihai Eminescu - Apostol al neamului”.

     Anul Omagial din Patriarhia Română este semnalat printr-un documentat articol ,,Lucrarea Bisericii Ortodoxe Române privind pastorația și sprijinirea familiei creștine în societatea contemporană”, al Părintelui Ic. Dragan Giorgiev, de la parohia Voiteg.

      Cronica parohială (p. 23-24) consemnează evenimentele religioase, edilitare și culturale care au avut loc în parohia Birda și filia Sângeorge.

      Revista poate fi achiziționată de la bisericile din Birda și Sângeorge sau consultată om-line accesând link-ul: https://www.academia.edu/175383472/Arhanghelul_nr_3_2026.  

Hramul Bisericii Ortodoxe din Birda

 

În fiecare an, la Praznicul Nașterii Maicii Domnului, comunitatea bisericească din Birda își sărbătorește hramul bisericii parohiale.

Și cu acest prilej, rugăciunea a debutat din Ajun, cu Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) și a continuat în ziua de 8 septembrie, cu Acatistul Nașterii Maicii Domnului, Sfânta Liturghie și ritualul tăierii colacului.

Cuvântul de învățătură a fost susținut de preotul Valentin Bugariu care a vorbit de importanța evlaviei față de Maica Domnului și de importanța cinstirii hramului bisericii locale.

Cu prilejul tăierii colacului au fost pomeniți cei vii și adormiți (preoți, cântăreți bisericești, paraclisieri și credincioși) din cadrul parohiei.

Nașii Hramului de anul acesta au fost Daniela și Ovidiu Matei.

La final, preotul a prezentat volumul Bucuria de a muri a scriitorului Adrian Georgescu din București și numărul 59 al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”, daruri publicistice oferite celor prezenți.

Debut de nou An școlar la Birda

 

   Luni, 7 septembrie, glasul clopoțelului i-a deșteptat deopotrivă pe preșcolari, elevi, profesori și părinți, care au dat viață primei zile din curtea școlii pentru anul școlar 2026 – 2027.

   Festivitatea de deschidere a noului an școlar a debutat cu primirea celor mai tineri preșcolari și elevi însoțiți de elevii clasei a VIII-a.

      Intonarea Imnului național a fost primul moment solemn al întâlnirii. A urmat slujba Tedeumului de la începutul anului școlar, alocuțiunile dl. Daniel Moisă, secretarul Primăriei Birda, care a subliniat efortul realizat de Administrația locală cu scopul oferirii celor mai bune condiții pentru copiii Comunei Birda.

        Un cuvânt pentru asigurarea siguranței în perimetrul instituțiilor școlare a fost rostit de către un reprezentant al Poliției Române.

         Doamna prof. Sorina Onița, directorul Școlii Gimnaziale Birda a prezentat efectivul corpului didactic și școlar și a subliniat semnificația școlii dincolo de lecții, teste ori teme pentru acasă și anume crearea unei solidarități bazată pe încredere și prietenie între toți participanții la actul didactic.

Cerc pastoral-misionar în parohia Șipet

 

În Duminica a 14-a după Rusalii, în biserica cu hramul ,,Duminica Tuturor Sfinților”, din parohia Șipet, protopopiatul Deta s-au desfășurat lucrările Cercului 2 misionar – pastoral din cadrul Protopopiatului Deta, sub conducerea P. On. Părinte Protopop Ciprian Boșca.

Lucrările au debutat cu un moment de rugăciune. Au fost prezenți preoții din parohiile Birda, Cerna, Ciacova, Colonia Gătaia, Folea, Ghilad, Jebel, Livezile, Pădureni, Percosova și Șipet.

Printr-un cuvânt introductiv Părintele Protopop Ciprian Boșca a subliniat importanța subiectului dezbătut în concordanță cu tematica Anului comemorativ din Patriarhia Română. Referatul pregătit răspunde unor cerințe pastoral-misionare: Femeia în Sfânta Scriptură, Sfintele recent canonizate și rolul femeii în creștinism și în Biserică.

Referatul cu tema ,,Modele biblice și actualitatea lor în viața sfintelor femei recent canonizate de Biserica Ortodoxă Română” a fost pregătit și susținut de preotul Oliviu Crișan, parohul locului.

Structurat pe capitole și subcapitole, lucrarea fructifică o bogată bibliografie și a dezvăluit în trei capitole: femeia și virtutea în Sfânta Scriptură, evocarea Sfintelor femei și trei sfinte reprezentative: Maria Brâncoveanu, Blandina de la Iași și Antonina de la Tismana, tema propusă.

Concluziile formulate au vorbit de vocația sfințeniei, jertfa și orientarea spre zidire prin exemplul vieții.

Despre legăturile Sfintei Platonida de la Argeș, cu Banatul a vorbit preotul Valentin Bugariu. Alte exemple de sfințenie feminină au fost scoase în relief de preoții Gheorghe Florea, Iulian Popa, Sebastian Andrei Petrescu și Radu-Mihai Codreanu.

Comuniune euharistică la Birda

În Duminica a 14-a după Rusalii, a fost oficiată slujba Vecerniei, urmată Duminică dimineața de Utrenia și Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda.

Răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie au fost date de Corala ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a parohiei Voiteg.

Cuvântul de învățătură a fost susținut de preotul Valentin Bugariu, care a tâlcuit pericopa evanghelică duminicală (Matei, 22, 1-14).

La momentul potrivit mai mulți copii s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului.

 

 

În curând...

 

Simpozion Județean Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș - ,,Lumina credinței în Banat”

 

   Străvechea Mănăstire a Partoșului a găzduit prima ediție a Simpozionului Județean organizat de Școala Gimnazială ,,Anghel Saligny” din Banloc, județul Timiș.

      Printr-un cuvânt de bun venit, prof. Ecaterina Vasilica Chiu a dat citire mesajului P. Cuv. Arhim. Simeon Stana, starețul așezământului monahal ocrotit de Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș și păstorit cu vrednicie de către P. Cuv. Ieromonah Varlaam Almăjanu.

   Prof. Marinela Boșca, moderatorul Simpozionului a prezentat motivul apariției acestei sesiuni de comunicări patronate de Sfântul Iosif cel Nou; scopul acesteia și instituțiile partenere: I.S.J. Timiș, Mitropolia Banatului, Mănăstirea Partoș, Primăria Banloc și Școlile Gimnaziale nr. 16; nr. 19 ,,Avram Iancu ” și nr. 30 și Liceul Teoretic ,,William Shakespeare” din Timișoara.

         Simpozionul a fost structurat în două secțiuni: comunicări științifice ale profesorilor și creațiile literare și artistice ale elevilor.

        Au susținut comunicări științifice: preotul dr. Valentin Bugariu de la parohia Birda, prof. Matei Dragoș de la Școala Gimnazială nr. 16 din Timișoara și preotul lect. univ. dr. Marius Ioana, de la Facultatea de Teologie din Timișoara.

           Primul vorbitor a prezentat tema: ,,Doamna Țărilor Române în Evul Mediu românesc. Studiu de caz”, printr-un material power-point. Pe parcursul diapozitivelor au fost înfățișate câteva elemente constitutive ale temei: mărturii hagiografice, restituiri istorice, diverse însemnări.

         Prof. Matei Dragoș a înfățișat chipul luminos și misiunea unei femei din vremuri demult apuse: ,,Sofia Imbroane. Curajul de a vorbi pentru cei care nu aveau voce” și a tratat: educația pentru femei, elemente de asistență socială, salvarea patrimoniului cultural ș. a..

         Preotul dr. Marius Ioana a dezbătut o problemă a zilelor noastre: ,,Violența domestică împotriva copiilor”. Prelegerea s-a bazat pe date statistice și a dezbătut motivarea religioasă a violenței.

          Simpozionul s-a încheiat cu fotografii și diplome înmânate participanților.

În curând...

 

,,Vatra satului”, nr. 66 / 2026

 

       A apărut un nou număr al revistei de la Ferendia, ,,Vatra satului”. În cuprinsul a opt pagini redactorii și colaboratorii revistei trimit prin intermediul rubricilor, informații, știri, cuvinte de zidire sufletească ș. a..

            Editorialul acestui număr este iscălit de către prof. Ioan Traia, fondatorul și redactorul șef al publicației. Prin titlul ,,Spunea cineva că azi nu se mai poartă cuvântul potrivit”, autorul vorbește de puterea creatoare a cuvântului din trecut, în comparație cu situația de astăzi, când același cuvânt devine mic, ieftin și ușor până în situația în care el a ajuns o ,,marfă de rând, fărâmițat în bucăți”. Pentru a ușura lectura anamnetică a subiectului, prof. Ioan Traia își deschide zestrea sufletului cu bogăția de odinioară a satului: sărbătorile religioase, obiceiurile și portul.

            Prof. Iosif Marius Circa prezintă recenzia unei noi monografii: Gaiu Mic. Contribuții monografice, Editura Eurostampa, Timișoara, 2025, 260 p. care este semnată de muzeografii Ioan Traia și Emilian Popa. Autorii oferă date din trecutul și prezentul așezării în cinci capitole distincte: Așezarea geografică, Istoria microzonei, Biserica, Școala și activitatea culturală.

            ,,Pagina Primarului” este redactată de dl. Petre Gagea Neaga, Primarul Comunei Jamu Mare care informează cititorii despre lucrurile întâmplate în comună: venirea unui nou medic, achiziționarea unui microbuz sau prezența subprefectului Județului Timiș sunt tot atâtea momente de viață comunitară.

            Părintele Tiberiu Dan Gherasim semnează un cuvânt dedicat Praznicului verii: ,,Marele Praznic al Adormirii Maicii Domnului”. Ultima pagină a revistei este dedicată poetului național sub forma unei poezii de la care pornește o învățătură: ,,Eminescu și Maica Domnului”.

,,Foaia Săcoșană”, nr. 60 / 2026

 

De curând a apărut numărul 60 al revistei sătești ,,Foaia Săcoșană”. Redactată de către prof. Gheorghe Lungu și sprijinit de un inimos Colegiu de Redacție, publicația oferă în opt pagini, știri și evenimente în viața satului Sacoșu Mare.

Editorialul acestui număr este iscălit de Petru Opruț, președintele Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat. Intitulat ,,Dascălul de opt decenii”, articolul de fond vorbește de sărbătoritul din vatra satului, Gheorghe Lungu, profesor, publicist, poet, dar mai cu seamă om de nădejde atât la bine, cât și la greu. Continuarea activității după momentul pensionării este socotită a fi benefică de autor: ,,Eu cred că ceea ce l-a ținut activ după ieșirea la pensie au fost scrierile monografice, articolele și versuri care îl mențin tânăr...” (p. 2).

Tot la adresa prof. Gh. Lungu este trimisă recenzia prof. Gheorghe Ciulpan, ,,O viață de om, povestită de el însuși”, Editura Castru de Thymes, Giroc, 2026, în care sunt prezentate capitolele cărții monografice. Prof. Gh. Lungu este autorul cărții și este identificat cu un personaj de poveste: ,,Făt-Frumosul nostru se spovedește cu o dezarmantă sinceritate arătând cititorului și bunele și relele care i-au marcat parcursul vieții și i-au dat bucurii stenice, dar și tăria și înțelepciunea de a înfrânge balaurul răutăților cu care ne luptăm toți, dar pe care le biruie cei buni, drepți, cutezători și mai ales înțelepți și cu mare dragoste de viață și de semeni” (p. 8).

Tot în cuprinsul revistei cititorii pot lectura articole de popularizare: ,,Grădinița din Sacoșu Mare” de Debora Goloșie, ,,Darova – 240 de ani de la înființare”, ,,Ion Biruescu, un fiu al satului din Sacoșu Mare” de Gheorghe Lungu și Nicolae Toma. Poezia în grai a sărbătoritului flanchează în mod fericit articolele din cuprinsul revistei.

L. S. Desartovici (ed.), ,,Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, Tainica biruință a lacrimilor”, ediția a III-a, Editura Sophia, București, 2026, 181 p..

 

Pe 16 august va fi pomenită de acum înainte alături de ceilalți Sfinți Brâncoveni (domnitorul Constantin, fiii Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și sfetnicul Ianache și Sf. Maria Brâncoveanu, soția domnitorului și mamă a 11 copii: șapte fete (Stanca – 1676, Maria – 1678, Ilinca – 1682, Safta – 1686, Ancuța – 1691, Bălașa – 1693, Smaranda – 1696) și patru băieți (Constantin – 1683, Ștefan – 1685, Radu – 1690, Matei – 1698) și totodată sprijinitoare a culturii românești din acele timpuri.

            Cartea editată de L. S. Desartovici și intitulată Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu. Tainica biruință a lacrimilor, ediția a III-a, Editura Sophia, București, 2026, 181 p., este un florilegiu, adică o selecție de diferite texte și rugăciuni, concepută după cărțile de slujbă ale Bisericii, care unesc învățătura Sinaxarului și cântarea bisericească, plină de învățăminte. Pentru a demonstra aceste lucruri am apelat la Slujba Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu și am identificat rolul Sfintei, virtuțile personale și viața Sfintei, din trei lucrări diferite:

Stihirea 1 de la Doamne strigat-am: ,,Strălucitoarea lună a Brâncovenilor, mângâitoarea țării, Sfânta Doamnă Maria, astăzi, cu lumina multor virtuți alungând întunericul, ne întărește pe calea către Hristos, mijlocind cu Maica Domnului”.

Troparul: ,,Dreapta credință, blândețea și bunătatea le-ai dobândit din pruncie și ai fost soție înțeleaptă Voievodului Martir Constantin, ziditoare de lăcașuri sfinte și îndelung-răbdătoare în multe suferințe; Sfânta Doamnă Marie, cu toți Sfinții Brâncoveni, roagă-te Domnului pentru noi”.

Sinaxar: Această aleasă fiică a Țării Românești s-a născut în a doua jumătate a veacului al XVII-lea în familia postelnicului Neagu din Negoiești, fiind nepoata domnitorului Antonie Vodă din Popești.

În anul 1674 s-a căsătorit cu Constantin Brâncoveanu, care avea să ajungă, în 1688, domnitor al Țării Românești. Dumnezeu le-a binecuvântat casa cu unsprezece copii (patru fii și șapte fiice).

S-a îngrijit cu deosebită râvnă de buna rânduială a casei, de creșterea copiilor și de miluirea celor lipsiți. În taină și cu evlavie, s-a ostenit cu lucrul mâinilor, împărțind cele de trebuință bolnavilor, orfanilor și săracilor.

A ctitorit mai multe lăcașuri sfinte: bolnița Mănăstirii Hurezi, Mănăstirea Surupatele – unde avea să viețuiască în ultimii ani, Biserica ,,Sfântul Nicolae” – Dintr-o zi, Mănăstirea Viforâta și Mănăstirea Berivoii Mari, din județul Brașov.

În luna decembrie a anului 1729, Sfânta Maria Brâncoveanu și-a dat sufletul în mâinile Domnului, fiind îngropată cu cinste în biserica Sf. Gheorghe – Nou, din București[1].

După un astfel de conținut a fost realizat și acest volum care oferă creștinului momente de poezie și rugăciune, incursiuni catehetice, mărturii biografice ale Sfintei, precum și hotărâri sinodale ale Patriarhiei Române. Apariția celei de-a treia ediții a cărții pregătește actul canonizării Doamnei Maria Brâncoveanu.

Sfânta Maria s-a născut aproximativ în 1663 și a trecut la cele veșnice în decembrie 1729, la 66 de ani. Ea a fost fiica postelnicului (boier cu atribuții administrative, dregătorul cel mai apropiat de domnitor) Neagu din Negoiești și nepoata domnului Țării Românești, Antonie din Popești (1669-72). La vârsta de 14 ani s-a căsătorit cu boierul Constantin, în 1674 și a avut cu acesta 11 copii.

În viața Țării Românești Doamna Maria a fost o protectoare a demersurilor culturale inițiate de soțul ei, domnitorul Sfânt Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714): ctitoria și restaurarea lăcașurilor de cult, înzestrarea acestora cu cele necesare cultului (carte de slujbă, veșminte ș. a..). Au fost ridicate biserici și mănăstiri în București, Târgoviște, Hurezi, Mogoșoaia, Potlogi, Govora, Mamul, Filipeștii de Pădure, Măgureni, Râmnicu Sărat și reparații capitale în cazul unora mai vechi: Cozia, Arnota, Bistrița, Strehaia, Sadova, Gura Motrului, Dintr-un Lemn, Curtea de Argeș, Dealu și Snagov. În Transilvania au zidit o biserică în Făgăraș, alta în Ocna Sibiului, precum și Mănăstirea Sâmbăta de Sus și au acordatoare bisericilor din Orientul Apropiat și Balcani.

În domeniul învățământului familia princiară a sprijinit Academia Domnească de la Mănăstirea Sfântul Sava, precum și activitatea școlilor de la Sf. Gheorghe Vechi și Colțea. Au fost înființate biblioteci la Hurezi și Mărgineni.

Din cauza uneltirilor inițiate de Cantacuzini, sultanul a trimis firmanul de mazilire. Familia domnitorului, împreună cu sfetnicul Ianache a luat drumul Istanbulului. Aici au fost întemnițați și apoi domnitorul și fii săi și sfetnicul familiei li s-a tăiat capul pe 15 august 1714, ziua în care doamna își serba onomastica, iar domnitorul a împlinit 60 de ani de viață.

Volumul oferă cititorilor un fragment din cartea Cerurile Oltului scrisă de Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania sub forma unui dialog între clericul Bartolomeu și mireanul Valeriu, amândouă personajele stăpânitoare ale tainelor culturii românești.

Aflăm cu acest prilej că doamna Păuna Greceanca, soția lui Ștefan Cantacuzino, finii lui Brâncoveanu se afla la câteva luni de la izbândă la Mănăstirea Dintr-un Lemn la sărbătoarea Sântămăriei Mari. Aici s-a întâmplat o minune. În timpul Liturghiei, doamna a suferit un acces de nebunie: geme, țipă, urlă, și-a rupt straiele, pe urmă a leșinat: ,,Pe când privea la icoana Maicii Domnului, în țesătura poalei a văzut cum turcii din Stambul taie capetele Brâncovenilor...”[2].

După moartea domnitorului și a copiilor, Doamna Maria a reușit cu ajutorul a 100 de pungi cu galbeni să se elibereze din surghiun și apoi să-și pregătească revenirea în Țară. Iarăși o altă uneltire zădărnicește planul pentru trei ani de zile. Cu toate acestea, odată ajunsă acasă și-a recuperat averea: moșiile, palatele, viile.

În 1720 Doamna Maria a adus la biserica Sf. Gheorghe – Nou din București rămășițele soțului și copiilor. Deasupra mormântului a așezat o candela cu următoarea inscripție: ,,...Această candelă.. iaste făcută de Doamna Mării Sale, Maria, care și Măria Sa nădăjduiește în Domnul, iarăși aici i se odihnesc oasele, Iulie, în 12 zile, leat 7228”[3].

Sfânta Maria a cunoscut și mărirea și decăderea, strâmtorarea. Cu toate acestea credința în Dumnezeu i-a fost chezășia vieții, alinarea sufletului în orice ipostază.

 

 

---

[1] Mineiul Sfinților Români, vol. VI, Slujbele Sfintelor femei românce canonizate în anul Centenarului Patriarhiei Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2026, p. 180; 187; 194-196.

[2] L. S. Desartovici (ed.), Sfânta Doamnă  Maria Brâncoveanu, Tainica biruință a lacrimilor, ediția a III-a, Editura Sophia, București, 2026, p. 19.

[3] L. S. Desartovici (ed.), Sfânta Doamnă  Maria Brâncoveanu, Tainica biruință a lacrimilor, ediția a III-a, Editura Sophia, București, 2026, p. 23.

Ziua Națională de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor în parohia Birda

 

La 16 august, cu prilejul cinstirii Sfinților Martiri Brâncoveni este comemorată Ziua Națională de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Ținând seama de tematica Anului comemorativ, rugăciunile și cuvintele de învățătură au vizat viața și suferințele Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu.

În Ajun, a fost oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia, în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din localitatea Sângeorge, filia parohiei Birda. Cu acest prilej, în cuvântul de învățătură, preotul Valentin Bugariu a prezentat volumul Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, Tainica biruință a lacrimilor, ediția a III-a, Editura Sophia, București, 2026, 181 p.. și a vorbit despre rolul Sfintei Doamne în dezvoltarea culturii și artei feudale, de suferințele îndurate și de biruința acestora prin puterea rugăciunii.

Duminică, a fost oficiată Utrenia și Sfânta Liturghie în biserica parohială cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din Birda. Cu acest prilej a slujit P. On. Părinte Ciprian Boșca, protopopul Detei.

Predica a fost susținută de Părintele Protopop care a tâlcuit textul pericopei evanghelice duminicale (Matei 18, 23 – 35) și a accentuat importanța iertării în actul religios și în relațiile interumane din societatea contemporană.

S-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului mai mulți copii și credincioși din parohie.

După otpustul Sfintei Liturghii, părintele paroh a mulțumit Părintelui Protopop pentru slujire și cuvântul de învățătură oferit, precum și pentru purtarea de grijă arătată în timp.

,,Bocșa Culturală”, nr. 133 / 2026

 

   A apărut de curând un nou număr al prestigioasei reviste culturale a orașului Bocșa. Editată de Biblioteca Orășenească ,,Tata Oancea” din oraș și realizată în 44 de pagini, publicația scoate în priveliște un sumar doldora de fapte culturale: evenimente din viața orașului, interviuri cu personalități ale urbei, cronici, medalioane biografice, restituiri istorice, recenzii și literatură (poezie, proză), articole ,,In memoriam” ș. a..

   Editorul, redactorul și autorul Gabriela Șerban, managerul Bibliotecii însemnează pe hârtie contribuția bocșenilor la Gala U.A.R.F de la București, la înfrumusețarea bisericii parohiale din Vasiova, la organizarea unor evenimente excepționale, cum a fost prezența prof. univ. dr. Sorin Șipoș de la Universitatea din Oradea care și-a lansat cel mai fraged volum. Una din realizările deosebite ale Bibliotecii este organizarea, jurizarea și publicarea creaților literare ale elevilor, din cadrul Concursului Județean de creație literar – artistică ,,Gânduri către Dumnezeu” ajuns la cea de-a XIX-a ediție.

        Felicitări pentru realizări, cărți și evenimentele organizate în orașul de pe Bârzavă și consemnarea acestora în amintita revistă.

În curând...

 

Donație de carte la Birda

 

   Prin grija Parohiei Ortodoxe din localitate, atât biblioteca parohială, cât și cea comunală s-au îmbogățit cu noi titluri de carte din diverse domenii: teologie, istorie, literatură, critică literară, lingvistică, artă ș. a..

     Biblioteca parohială a primit 33 de volume, iar cea comunală cu 123 de noi titluri.

   Dintre cele mai recente volume amintim: Ionel Popescu, Iosefinul ortodox. Contribuții monografice, Editura Învierea, Timișoara, 2012, 242 p.; Ștefan Lupu, Ghid practic pentru elaborarea unei lucrări științifice în Teologie, Editura Sapientia, Iași, 2009, 159 p.; 5. Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântări despre viața de familie, Editura Învierea, Timișoara, 2005, 207 p.; Părintele Necula, Părintele Doboș, Împăcarea cu tine însuți, Editura Bookzone, București, 2022, 293 p.; Pr. Alexandru Torik, Flavian, Editura Sophia, București, 2018, 237 p.; Pr. Alexandru Torik, Flavian. Viața merge înainte, Editura Sophia, București, 2019, 286 p.; Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, Editura Enciclopedică, București, 2002, 550 p.; Ioan Traia, Dan Radosav, Partoș. Contribuții monografice, Editura Eurospampa, Timișoara, 2017; Gheorghe Luchescu, Spații sacre, Editura Eurostampa, Timișoara, 2021; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997; Adrian Cioroianu, Un centenar și mai multe teme pentru acasă, Editura Polirom, Iași, 2018.

Un nou Concurs de fotografie și videoreportaje

 

Concursul urmărește implicarea tinerilor în cunoașterea, documentarea și promovarea patrimoniului cultural, istoric și spiritual al județului Timiș, prin realizarea unor fotoreportaje și videoreportaje originale.

Participanții sunt invitați să descopere și să prezinte, într-o manieră creativă și documentată, biserici, monumente istorice, muzee, tradiții, personalități locale, peisaje și alte obiective reprezentative pentru patrimoniul județului Timiș.

Fiecare material înscris în concurs va fi însoțit de o scurtă prezentare intitulată „Povestea din spatele imaginii”, prin care autorii vor evidenția contextul realizării lucrării și semnificația culturală sau spirituală a subiectului ales.

Perioada de realizare a materialelor: 26 iulie – 15 septembrie a. c.. Poate participa o echipă formată din 3 elevi, cu 8-15 fotografii originale însoțite de o ,,Povestea din spatele imaginii”.

Succes participanților!

Program în Postul Maicii Domnului