Praznicul Buneivestiri în parohia Maşloc

La sărbătoarea Buneivestiri la invitaţia şi cu sprijinul C. Păr. Iliia Pavlovici Pătruţ, parohul bisericii ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi ,,Cuviosul Stelian Plafagonul” din localitate s-a desfăşurat un parteneriat educaţional între Şcoala Gimnazială din Maşloc, Parohia Birda şi Parohia Maşloc. Proiectul catehetic a debutat de la orele dimineţii cu serviciul liturgic public cu Utrenia urmată de Sfânta Liturghie. În cadrul Sfintei Liturghii au fost împărtăşiţi mai mulţi elevi de la şcoala din localitate. Predica a fost rostită de preotul Valentin Bugariu cu tema: Bunavestirea în opera Sfântului Grigorie Palama. După săvârşirea sfintei slujbe s-a întrunit grupul de cateheză parohială din programul ,,Hristos împărtăşit copiilor”. Copiilor le-au fost împărtăşite date şi fapte din viaţa Sfântului Constantin cel Mare şi al mamei sale, Sfânta Elena într-o prezentare grafică deosebită prin intermediul calculatorului şi a retroproiectorului. Pentru reuşită se aduc mulţumiri celorlalţi parteneri din proiect profesorii şi învăţătorii de la şcoala din Maşloc.

Duminica Ortodoxiei la Birda

Duminică, 24 martie a fost sărbătorită Duminica Ortodoxiei şi în parohia Birda din judeţul Timiş. La orele dimineţii a fost oficiată Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare în biserica parohială ,,Naşterea Maicii Domnului”. La momentul potrivit au primit Trupul şi Sângele Domnului copiii şi părinţii din parohie. La final a fost citită Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei. Seara, cu începere de la orele 16⁰⁰ s-a desfăşurat o seară de rugăciune şi meditaţie creştină închinată omagierii a 1700 de ani de la Edictul de libertate religioasă de la Mediolanum. Acţiunea catehetică a debutat cu săvârşirea Vecerniei, urmată de cateheza cu tema: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, modele pentru creştinii de astăzi. La finalul manifestării au fost vizionate câteva fotografii care îi reprezintă pe Sfinţii Împăraţi, precum şi câteva fişe biografice şi filmul ,,Constantin cel Mare” (1962).

            Un gând de mulţumiri îndreaptă organizatorii către partenerii manifestării: domnul Marius Gheorghe Stoian, primarul comunei Birda, doamnei prof. Bianca Tănase, directorul Şcolii Gimnaziale din localitate precum şi domnului prof. Doru Popa, titularul catedrei de religie ortodoxă care ca de fiecare dată împreună cu elevii participă la serviciile divine publice precum şi la acţiunile catehetice derulate de Biserică şi Şcoală: ora de cateheză săptămânală ,,Hristos împărtăşit copiilor”, concursuri religioase locale, manifestări cultural-religioase organizate de parohie. ş.a.m.d.

PASTORALA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE LA DUMINICA ORTODOXIEI DIN ANUL DOMNULUI 2013

Preaiubitului cler, cinului monahal şi dreptmăritorilor creştini din cuprinsul Patriarhiei Române,

Har, milă şi pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, iar de la noi părinteşti binecuvântări!

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

În fiecare an, în această primă Duminică din Postul Paştilor, sărbătorim biruinţa dreptei credinţe asupra tuturor ereziilor şi a altor învăţături greşite şi, în acelaşi timp, ne aducem aminte cu evlavie de toţi cei care şi-au închinat viaţa lui Hristos şi Sfintei Sale Biserici, precum şi de cei care au luptat de-a lungul veacurilor pentru apărarea dreptei-credinţe cea „dată sfinţilor, odată pentru totdeauna" (Iuda 1, 3).

După ce şi-a dobândit libertatea de credinţă şi cult prin Edictul de la Mediolanum, din anul 313, al Sfântului împărat Constantin cel Mare, Biserica şi-a apărat unitatea şi învăţătura de credinţă, formulată de Sfinţii Părinţi în hotărârile dogmatice şi canonice ale celor şapte Sinoade Ecumenice, pe temeiul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Tradiţii. Însă, dintre toate biruinţele sale, numai cea referitoare la învăţătura despre sfintele icoane a fost proclamată în chip solemn ca Biruinţă a Ortodoxiei, fiind sărbătorită de Biserică începând cu data de 11 martie 843, în prima duminică din Postul Mare, numită Duminica Ortodoxiei.

Învăţătura de credinţă despre sfintele icoane a fost formulată de Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787, care, pe temeiul cuvintelor Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan: „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi" (Ioan 1, 14), mărturiseşte: „după cum chipul cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, asemenea să se aşeze şi cinstitele şi sfintele icoane, făcute în culori sau mozaic, sau din alt material potrivit, în Sfintele Biserici ale lui Dumnezeu, pe sfintele vase şi veşminte, pe pereţi şi pe scânduri, în case şi pe drumuri, şi adică icoana Domnului şi Dumnezeului, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, şi cea a Sfintei Preacuratei noastre Stăpâne, de Dumnezeu Născătoare, ale cinstiţilor Îngeri şi ale tuturor sfinţilor şi cuvioşilor bărbaţi. Căci dacă vor fi văzuţi mai des zugrăviţi pe icoane, cu atât mai vii vor fi în faţa respectivilor, care îi privesc, reînviindu-se memoria şi dorul de prototipul lor, le vor săruta şi le vor da închinarea cinstită, dar nu adorarea deplină, care după credinţa noastră se cuvine numai firii dumnezeieşti" (Dr. Nicodim Milaş, Canoanele Bisericii Ortodoxe, vol. I, partea I, Tipografia Diecezană Arad, 1930, pp. 39-40)

Icoana lui Dumnezeu-Cuvântul, a Domnului nostru Iisus Hristos, este mărturia întrupării Sale adevărate şi sfinţitoare. Din acest motiv icoana este numită şi Evanghelia în imagini. În această privinţă, Sfântul Vasile cel Mare ne învaţă zicând: „Ceea ce cuvântul comunică prin auz, pictura o arată în chip tăcut, prin reprezentare" (Leonid Uspensky, Teologia icoanei, trad. de Teodor Baconsky, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1994, p. 93), şi „cinstea dată chipului trece asupra prototipului"( Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, XVIII, Col. 149, trad. de Pr. prof. dr. Constantin Corniţescu, în col. PSB 12, EIBMBOR, Bucureşti, 1988, p. 60), care se află în cer.

Cu toate acestea, în veacurile VIII şi IX, Biserica s-a confruntat cu o luptă făţişă împotriva cinstirii sfintelor icoane a celor care tăgăduiau tradiţia reprezentării Mântuitorului Iisus Hristos şi a sfinţilor şi considerau că icoanele nu trebuie cinstite sau venerate. Potrivnicii sfintelor icoane nu puteau înţelege faptul că, în icoana lui Hristos, este reprezentat chipul Persoanei Fiului lui Dumnezeu, Care S-a făcut om, nu Dumnezeirea nevăzută. Răspunzând celor care erau potrivnici sfintelor icoane, Sfântul Ioan Damaschin explică: „Zugrăvesc pe Dumnezeu nevăzut nu ca nevăzut, ci ca Unul care S-a făcut văzut prin participare la trup şi sânge (Evrei 2, 14). Nu zugrăvesc Dumnezeirea nevăzută, ci zugrăvesc trupul văzut al lui Dumnezeu. Dacă este cu neputinţă să se zugrăvească sufletul, cu cât mai mult Dumnezeu, Care a dat sufletului imaterialitatea!" (Sf. Ioan Damaschin, Cele trei tratate contra iconoclaştilor, III, 6, trad. de Pr. prof. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, Bucureşti, 1998, p. 128).

Înţelegem de aici că cel care cinsteşte icoana lui Hristos cinsteşte de fapt pe Cel pictat pe ea, adică pe Hristos Mântuitorul, pe Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic, Care S-a făcut om pentru a dărui oamenilor viaţa veşnică. Cel Unul Sfânt S-a făcut om pentru a sfinţi pe oameni.

De aceea, a respinge cinstirea icoanei înseamnă a respinge taina întrupării sau a înomenirii Fiului lui Dumnezeu şi a nesocoti întreaga lucrare de mântuire a neamului omenesc.

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Omul, fiind creat după chipul lui Dumnezeu cel Sfânt, are chemarea să ajungă, printr-o viaţă curată, la „asemănarea cu Dumnezeu", potrivit poruncii lui Dumnezeu: „Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt Sfânt" (1 Petru 1, 16). De aceea, Sfinţii Apostoli îndeamnă pe creştini, zicând: „Ca fii ascultători, nu vă potriviţi poftelor de mai înainte, din vremea neştiinţei voastre, ci, după Sfântul Care v-a chemat pe voi, fiţi şi voi înşivă sfinţi în toată petrecerea vieţii" (1 Petru 1, 14-15). Sau: „Voia lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră..." (1 Tesaloniceni 4, 3). Prin urmare, icoanele pictate înfăţişează nu chipul omului stricăcios, ci chipul omului luminat şi sfinţit prin harul lui Dumnezeu, dăruit oamenilor prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi împărtăşit de Duhul Sfânt, pentru ca oamenii să devină „fii ai lui Dumnezeu” (cf. Ioan 1, 12), după har.

Conţinutul şi mesajul icoanei ortodoxe mărturisesc, pe de o parte, adevărul că Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, iar pe de altă parte, adevărul că omul poate ajunge la înfiere şi îndumnezeire prin harul dumnezeiesc. Sfinţii Părinţi ai Bisericii ne învaţă că Maica Domnului este mai presus decât toţi sfinţii şi cea mai cinstită dintre sfinţi, fiind „cea plină de har" (Luca 1, 28), întrucât a născut ca om pe Fiul lui Dumnezeu, pe Iisus Hristos. Chipul înnoit al omului sfinţit şi îndumnezeit prin har ni-l arată şi icoanele sfinţilor. Din acest motiv, imaginea care nu transmite acest mesaj al sfinţeniei nu este icoană, ci doar un tablou religios, chiar dacă este o imagine plăcută la vedere. Prin urmare, cinstirea icoanei lui Hristos ne apropie şi mai mult de El, prin harul sfinţitor al relaţiei dintre icoană şi Prototip. Icoana ne întăreşte credinţa în dumnezeirea şi umanitatea lui Hristos şi în comuniunea sau legătura Lui cu noi, chiar după Înălţarea Sa la Cer: „Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului" (Matei 28, 20). De asemenea, rugăciunile rostite în faţa icoanei Maicii Domnului şi înaintea icoanelor tuturor sfinţilor ne apropie şi mai mult de Dumnezeu şi de sfinţii Lui, astfel încât putem spune, împreună cu psalmistul, că: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi" (Psalmi 67, 36).

Icoanele şi picturile bisericilor şi mănăstirilor ne înfăţişează unirea firii umane cu harul dumnezeiesc într-o armonie sau măsură cumpănită. Această măsură cumpănită este o expresie liturgică a învăţăturii de credinţă formulată de Sfinţii Părinţi de la Sinodul al IV-lea Ecumenic prin care mărturisim neîncetat: „pe Unul şi Acelaşi Hristos, Fiu, Domn, Unul-Născut, cunoscut în două firi în chip neamestecat, neschimbat, neîmpărţit, nedespărţit" (Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Definiţia dogmatică de la Calcedon, în Ortodoxia, anul III, nr. 2-3/1951, p. 409). Potrivit acestei formulări, omul sfânt este om înduhovnicit şi transfigurat, aşa cum este reprezentat în picturile murale şi icoanele ortodoxe de tradiţie bizantină, iar nu redus la estetica trupului material nespiritualizat, aşa cum este redat adesea în arta religioasă a Renaşterii. Trebuie însă precizat că o icoană devine pe deplin icoană numai prin actul sfinţirii ei, care „schiţează un hotar de netrecut între un tablou religios - fie el chiar unul superior după cuprinsul lui religios şi realizarea lui artistică - şi o icoană, oricât ar fi ea de modestă în această privinţă. Sfinţirea este acţiunea tainică a Bisericii în timpul căreia „se sfinţeşte icoana aceasta cu harul Sfântului Duh"  {]. De aceea, trebuie să spunem că nu orice reprezentare, nu orice icoană are puterea iconicităţii, ci numai cea sfinţită" (Pr. Serghei Bulgakov, Icoana şi cinstirea sfintelor icoane, trad. de Ierom. Paulin Lecca, Ed. Anastasia, Bucureşti, 2000, pp. 148, 153).

Desigur, putem să ne întrebăm care este folosul duhovnicesc al cinstirii sfintelor icoane şi cât de mult ne ajută acestea în viaţa noastră? Încă de la Botez, prin însuşi numele care ni se dă, primim lumina şi ocrotirea sfântului al cărui nume îl vom purta întreaga viaţă. Apoi, crescând, avem nevoie de sfintele icoane pentru întărirea credinţei şi evlaviei, deoarece sfinţii pictaţi pe ele sunt învăţători şi rugători pentru noi. Pe parcursul vieţii, fiecare dintre noi avem nevoie de sfintele icoane pentru rememorarea lucrării mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu şi a faptelor de sfinţenie ale celor care L-au urmat, astfel încât, privind chipurile lor, vom simţi şi noi chemarea de a le urma pilda tăriei în credinţă şi a vieţii lor de sfinţenie.

Pe de altă parte, icoanele ne ajută să ne exprimăm şi dragostea pentru Dumnezeu. Dacă, din iubire, purtăm cu noi şi în casele noastre imagini ale rudelor şi oamenilor apropiaţi, cu atât mai mult suntem datori să arătăm evlavie faţă de icoanele Mântuitorului, ale Maicii Domnului şi ale sfinţilor, împodobind cu ele casele, spre sfinţire şi binecuvântare. Sfintele icoane sunt, totodată, o vedere duhovnicească a frumuseţilor şi învăţăturilor Sfintei Scripturi prezentate în culori şi o cale de cunoaştere şi urmare a modelelor de credinţă, iubire şi milostenie ale sfinţilor.

Astăzi este prima duminică din Postul Mare, pe care o sărbătorim liturgic şi duhovniceşte ca fiind Duminica Ortodoxiei şi a sfintelor icoane. Iar pentru că cinstirea arătată icoanelor se ridică la sfinţii pictaţi pe ele, noi folosim această sărbătoare pentru a vă îndruma părinteşte: să vă închinaţi cu credinţă şi evlavie în faţa sfintelor icoane ori de câte ori intraţi în biserică, rugându-vă sfinţilor reprezentaţi pe ele; să aşezaţi la loc de frunte în casele voastre icoane sfinţite, mai ales ale sfântului ocrotitor, şi să le cinstiţi prin aprinderea candelei, închinare şi rugăciune evlavioasă zilnică; să purtaţi în călătoriile voastre icoanele sfinţite ale Mântuitorului, Maicii Domnului şi ale sfinţilor ocrotitori, ca să vă fie spre ajutor şi izbăvire de primejdii; să dăruiţi o icoană sfinţită unui copil la primirea Tainei Sfântului Botez sau tinerilor care primesc Taina Sfintei Cununii, pentru sfinţirea familiei; să aduceţi linişte şi tămăduire sufletească în viaţa unui bolnav aflat pe patul de suferinţă, oferindu-i o icoană sfinţită; să mergeţi în pelerinaj individual sau organizat de Biserică la icoanele făcătoare de minuni din ţară şi de la locurile sfinte ale Ortodoxiei de peste hotare, pentru a primi întărire în credinţă, pace sufletească, vindecare de boli şi de suferinţe şi ajutor în necazurile vieţii.

În aceste vremuri de criză economică, morală şi socială, de indiferentism şi individualism, rugăciunea smerită şi plină de credinţă săvârşită în faţa sfintelor icoane ne ajută să ne luminăm mintea pentru a fugi de păcate şi a săvârşi fapte bune, să ne încălzim inima şi să apărăm dreapta credinţă în faţa rătăcirilor de tot felul şi să ne întărim voinţa de a lucra pentru binele Bisericii şi al poporului nostru.

Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,

Chipul omului înnoit din sfintele noastre icoane este chipul omului care a iubit pe Domnul Dumnezeu din toată inima sa, din tot sufletul, din toată puterea şi din tot cugetul, iar pe aproapele său, ca pe sine însuşi (cf. Luca 10, 27). Aşadar, nu putem spune că iubim pe Dumnezeu, dacă urâm pe fratele nostru (cf. 1 Ioan 4, 20); trebuie să iubim pe fratele nostru, nu numai cu vorba, ci şi cu fapta şi cu adevărul (cf. 1 Ioan 3, 18).

Mântuitorul Iisus Hristos ne-a dat cel mai frumos exemplu de iubire a aproapelui nostru prin Pilda Samarineanului milostiv (Luca 10, 30-37) şi ne-a arătat, de asemenea, că dragostea cea vie către aproapele nostru trebuie arătată ajutând pe cei flămânzi sau însetaţi, pe cei goi, pe cei străini, pe cei bolnavi, pe cei întemniţaţi, pe care El Însuşi îi numeşte „fraţi ai Mei prea mici" (Matei 25, 35-40).

Luând aminte că fapta cea bună este dovada şi măsura vieţii noastre creştine, pe temeiul Sfintei Scripturi, aflăm din Vieţile Sfinţilor şi din învăţăturile Sfinţilor Părinţi că rugăciunile personale şi nevoinţele noastre duhovniceşti îşi găsesc împlinirea în faptele milosteniei, ca fapte ale dragostei adevărate, care „acoperă mulţime de păcate" (1 Petru 4, 8) şi biruiesc în faţa judecăţii (cf. Iacov 2, 13), făcându-ne milostivi precum Dumnezeu este milostiv (cf. Luca 6, 36).

La acest început de urcuş duhovnicesc din Postul Sfintelor Paşti, îndreptăm un cuvânt de suflet către toţi preoţii şi credincioşii Sfintei noastre Biserici ca, după obiceiul îndătinat din Duminica Ortodoxiei şi a cinstirii sfintelor icoane, să participe cu dărnicie la colecta organizată în toate parohiile şi mănăstirile din cuprinsul Patriarhiei Române şi să dea fiecare cum socoteşte cu inima sa (cf. 2 Corinteni 9, 7) pentru ajutorarea semenilor noştri mai lipsiţi decât noi, adică a „fraţilor prea mici" ai Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Darurile băneşti ale dumneavoastră se vor aduna în Fondul Central Misionar, care va fi folosit de Biserică şi în acest an la sprijinirea activităţilor sale misionare, la edificarea şi întreţinerea de biserici şi aşezăminte social-filantropice, precum şi la sprijinirea parohiilor sărace din eparhii. Să nu uităm nici de responsabilitatea noastră comună faţă de fiii Bisericii noastre, aflaţi în afara hotarelor ţării, care au nevoie de ajutor pentru păstrarea credinţei ortodoxe şi a spiritualităţii româneşti.

Ne rugăm Milostivului Dumnezeu să vă răsplătească dărnicia arătată prin colecta din anul trecut pentru Fondul Central Misionar şi vă îndemnăm să continuaţi a uni rugăciunea cu fapta de milostenie şi anul acesta, bine ştiind, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, că: „Dumnezeu iubeşte pe cel care dă cu voie bună" (2 Corinteni 9, 7).

Vă îmbrăţişăm cu părintească dragoste şi ne rugăm ca Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! Amin! 

PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE,

† DANIEL

Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,

Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

† Teofan

 Arhiepiscopul Iaşilor

 Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

† Laurenţiu

Arhiepiscopul Sibiului

şi Mitropolitul Ardealului

† Andrei

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului

şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului

† Irineu

Arhiepiscopul Craiovei

şi Mitropolitul Olteniei

† Nicolae

Arhiepiscopul Timişoarei

şi Mitropolitul Banatului

† Petru

 Arhiepiscopul Chişinăului,

Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

† Iosif

Arhiepiscopul Ortodox Român

al Europei Occidentale

şi Mitropolitul Ortodox Român

al Europei Occidentale şi Meridionale

† Serafim

Arhiepiscopul Ortodox Român

al  Germaniei, Austriei şi Luxemburgului

şi Mitropolit Ortodox Român

al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

† Nifon

Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal
† Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului
† Pimen
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

† Irineu
Arhiepiscopul Alba Iuliei

†Gherasim
Arhiepiscopul Râmnicului

† Eftimie
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

†Ciprian
Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei

† Calinic
Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

† Casian

 Arhiepiscopul Dunării de Jos

† Timotei
 Arhiepiscopul Aradului

† Nicolae
Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi

† Justinian
Arhiepiscop onorific, Episcopul Ortodox Român al Maramureşului şi Sătmarului

† Ioan
Arhiepiscop onorific, Episcopul Covasnei şi Harghitei

† Corneliu
Episcopul Huşilor

† Lucian
Episcopul Caransebeşului

† Sofronie
Episcopul Ortodox Român al Oradiei

† Nicodim
Episcopul Severinului și Strehaiei

† Vincenţiu
Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

† Galaction
Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

† Ambrozie
Episcopul Giurgiului

† Sebastian
Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

† Visarion
Episcopul Tulcii

† Petroniu
Episcopul Sălajului

† Gurie
Episcopul Devei şi Hunedoarei

† Daniil
Episcop-locţiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix

† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Ungariei

† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Italiei

† Timotei
Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei

† Macarie
Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord

† Mihail
Episcopul Ortodox Român al Australiei şi Noii Zeelande

† Varlaam Ploieşteanul
Episcop-vicar patriarhal

† Varsanufie Prahoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor

† Calinic Botoşăneanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor

† Andrei Făgărăşeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Vasile Someşeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

† Paisie Lugojeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei

† Marc Nemţeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale

† Sofian Braşoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului

† Emilian Lovişteanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului

† Ioachim Băcăuanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului

† Ioan Casian de Vicina
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi

† Iustin Sigheteanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului

† Ignatie Mureşeanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei


http://www.patriarhia.ro/ro/documente/comunicat_130.html

,,Vatră nouă", nr. 150/2013

Semnalăm cititorilor apariţia unui număr aniversar al revistei ,,Vatră nouă" de la Giarmata Vii. Puţine reviste din mediul rural, cu excepţia celor de la Comloşu Mare (,,Suflet nou"), Cenad (,,Cenăzeanul") şi Giroc (,,Lumina satului") niciuna nu au ajuns la o astfel de frumoasă aniversare.

Prezentul număr aminteşte de parteneriatul existent între Biserica şi Şcoala din localitate, concretizat în acţiuni comune. Dar în acest număr îşi scriu gândurile oameni deosebiţi din spiritualitatea bănăţeană: mitropolitul Nicolae al Banatului, Păun Ion Otiman, Adrian Dinu Rachieru, Crişu Dascălu, Ioan David, Ion Marin Almăjan, Ioan Traia şi Marcu Mihai Deleanu. Felicitări truditorilor iar publicaţiei cât mai multe numere pe viitor!

,,Bocşa Culturală", nr. 4 (79)/2012

Am primit la parohie ultimul număr pe anul 2012 al prestigioasei reviste de cultură editată de Biblioteca Orăşenească ,,Tata Oancea" din oraşul Bocşa, jud. Caraş-Severin. Din pagina a doua, din rubrica Evanimente aflăm despre sfinţirea bisericii din Vasiova după lucrările efectuate la localul bisericesc. În următoarea pagină, Gabriela Şerban propune o recenzie la volumul Educaţie şi învăţământ. Repere filosofico-pedagogice, Editura Mirton, Timişoara, 2012, 202 pp. Acelaşi autor ne dezvăluie apariţia unei alte cărţi Din viaţa şi opera unui artist semnată de Tiberia Gallas. Revista mai cuprinde evenimente şi ştiri din viaţa bibliotecii dar şi din cultura bănăţeană de astăzi. Revista poate fi consultată în format electronic la biblioteca parohială!

IPS Nicolae la 51 de ani de slujire ca Mitropolit al Banatului Moment aniversar la Timişoara

Astăzi, 4 martie, se împlinesc 51 de ani de când Înalt Preasfinţitul dr. Nicolae Corneanu păstoreşte cu voia lui Dumnezeu Mitropolia Banatului. Această zi reprezintă o pagină de istorie, ce ne reaminteşte momentul în care actualul Întâistătător al Mitropoliei Banatului, Înalt Preasfinţitul Nicolae, era întronizat în Catedrala mitropolitană din Timişoara, la 4 martie 1962.

La data de 17 februarie 1962, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales, în unanimitate, pe Preasfinţitul Episcop al Aradului dr. Nicolae Corneanu în scaunul de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului, rămas vacant prin pensionarea mitropolitului dr. Vasile Lăzărescu (1947-1961). În ziua de 24 februarie, a avut loc la sediul Departamentului Cultelor ceremonia de înmânare a decretului Consiliului de Stat al Republicii Populare Române. Această ceremonie a avut loc atât pentru noul mitropolit al Banatului, cât şi pentru noul episcop al Romanului şi Huşilor, Preasfinţitul dr. Partenie Ciopron (fost episcop al Armatei Române). Sfânta Liturghie a fost săvârşită în prezenţa patriarhului Justinian, a noului mitropolit, a reprezentanţilor autorităţilor de stat şi a cultelor religioase, de către mitropolitul Firmilian al Olteniei (locţiitorul de până atunci al Mitropoliei Banatului), episcopii Teofil al Clujului (viitorul arhiepiscop) şi Valerian al Oradiei (care avea să fie pensionat, peste puţini ani) şi mai mulţi preoţi şi diaconi de la Bucureşti, Timişoara, Sibiu precum şi din alte părţi ale Mitropoliei Banatului. Răspunsurile liturgice au fost date de corala catedralei, condusă de dirijorul Aurel Ciobanu. După momentul citirii Gramatei, patriarhul Justinian a înmânat noului chiriarh cârja mitropolitană, spunând cuvintele: „Toiagul puterii, toiagul cârmuirii va trimite Ţie Domnul din Sion şi va birui în mijlocul vrăjmaşilor Tăi“ şi rostind formula: „Vrednic este!“. În continuare, a aşezat pe capul noului mitropolit camilafca cu cruce, rostind, pentru a doua oară: „Vrednic este!“. A treia oară a rostit formula „Vrednic este!“ când noul mitropolit a fost aşezat pe tronul mitropolitan. Luând cuvântul, patriarhul Justinian Marina s-a adresat mai întâi noului arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului, spunând, printre altele: „Fiind toate cele rânduite de pravilele bisericeşti şi de legile ţării, împlinite, Înalt Preasfinţia Ta eşti, de azi înainte, înscăunat ca ierarh canonic al acestei străvechi şi frumoase mitropolii ortodoxe, din partea de apus a ţării noastre. (...) Vei păstori ca mitropolit peste plaiuri şi aşezări româneşti, care au cunoscut, din cele mai vechi timpuri, o viaţă bisericească bine rânduită, cu ierarhi vrednici, al căror nume s-a înscris pentru veşnicie în istoria Bisericii noastre. (...) Dar pilda pe care se cuvine să o ai întotdeauna înaintea minţii şi inimii Înalt Preasfinţiei Tale este Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, cel mai bun şi mai vrednic ierarh din câţi au păstorit obştea dreptcredincioasă de pe meleagurile bănăţene, ale căruia rugăciuni neîncetate către Domnul sunt reazim puternic al Bisericii din Banat. (...) Cu aceste cuvinte nezdruncinate în cugetele noastre, astăzi, când după datinile şi rânduielile Bisericii Ortodoxe, Noi Te-am aşezat ca mitropolit canonic al Banatului, înălţăm gândurile noastre şi rostim, din inimi smerite, o rugăciune către Dumnezeu (urmează o rugăciune stilizată şi adaptată după rânduielile de înscăunare din Bisericile slave, n.n.)“. Adresându-se direct clerului şi credincioşilor din eparhie şi mitropolie, tânărul mitropolit a spus: „Trebuie să avem dragoste unii faţă de alţii, pentru că ea este semnul după care se recunoaşte orice creştin. În dragoste aş vrea să se desfăşoare toată munca ce-o încep acum la voi. Şi numai atunci voi socoti că mi-am împlinit datoria, când, din orice voi înfăptui, va răzbate doar dragostea. Cu inimă caldă, voi primi pe toţi cei ce vor avea dorinţa de a se apropia de mine. Cu suflet deschis, mă voi apropia de toţi cei ce vor avea trebuinţă de mine“. La acest moment aniversar, urmărind cu emoţia participanţilor indirecţi evenimentele de acum 51 de ani, îi dorim Înalt Preasfinţitului Mitropolit Nicolae al Banatului să păstorească încă mulţi şi binecuvântaţi ani!

 

 

pr. Marius Florescu 

 

 http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/moment-aniversar-la-timisoara-0

 

 

 

 

Admiterea 2013 la clasa a IX-a, profilul Teologie Ortodoxă, din cadrul Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timişora

Pentru anul şcolar 2013-2014 au fost alocate 28 de locuri pentru clasa a IX-a la profilul Teologie Ortodoxă (filiera vocaţională) din cadrul Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timişora.

Se pot înscrie elevii clasei a VIII-a (care au media generală de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a minimum 7,00 şi media la purtare în clasele a V-a - a VIII-a minimum 9.00) şi absolvenţi de gimnaziu din anii anteriori care au promovat testele naţionale / tezele unice.

Dosarul de înscriere va cuprinde:

1. certificat de botez (ortodox)- copie legalizată;
2. fişa medicală (original);
3. fişa de înscriere, în original, eliberată de unitatea de învăţământ gimnazial;
4. recomandarea Consiliului parohial;
5. binecuvântarea Chiriarhului locului;
6. certificat de naştere / CI (copie);

Calendatul admiterii:

        27-29 mai - înscrierea candidaţilor;

30 mai -1 iunie - desfăşurarea probelor;

             3 iunie - afişarea rezultatelor;

             4 iunie - afişarea rezultatelor finale.

         Probele de aptitudini constau într-o probă orală şi una scrisă. În proba orală se urmăreşte interpretarea unei cântări bisericeşti şi o probă de dicţie, iar la proba scrisă se urmăreşte evaluarea cunoştinţelor de religie ortodoxă dobândite în clasele a VII-a şi a VIII-a. Temele pentru examenul scris sunt:

1.  Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie;

    2. Crearea lumii;

3. Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere;

4. Rugăciunea în viaţa creştinului;

5. Sfânta Liturghie - întâlnirea cu Hristos;

6. Legea cea nouă – Fericirile;

7. Crezul - sinteza învăţăturii de credinţă;

8. Pilda semănătorului - primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu;

9. Biserica, locaş de închinare:

10. Rabdare şi încredere în Dumnezeu - Dreptul Iov.

După terminarea cursurilor, elevii acestui profil vor susţine un examen pentru obţinerea ATESTATULUI PROFESIONAL, care le conferă anumite drepturi pentru a fi angajat (predarea Religiei în şcoală; cântăreț bisericesc; nivel mediu; posibilitatea accederii în formaţii corale profesioniste ş.a.)

După terminarea studiilor şi promovarea examenului de Bacalaureat absolvenţii acestei secţii, se pot înscrie la orice facultate, indiferent de profil (Teologie Pastorală, Didactica, Istorie, Filosofie, Litere, Arhitectură, Academia de Politie ş.a.)

 http://mitropolia-banatului.ro/admiterea-2013-la-clasa-a-ix-a-profilul-teologie-ortodoxa-din-cadrul-liceului-pedagogic-%E2%80%9Ecarmen-sylva-din-timisora/

La Centrul de Studii „Dumitru Stăniloae“ din Paris Cursuri de teologie online

Luni, 4 martie 2013, va fi lansat Programul de formare prin conferinţe şi seminarii online organizat în cadrul Centrului de Studii şi Cercetare „Dumitru Stăniloae“ al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale.

Programul este destinat - deşi nu în mod exclusiv - celor care doresc să devină cateheţi, candidaţilor la hirotonie, preoţilor care doresc să candideze pentru integrarea în Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, precum şi preoţilor doritori să îşi consolideze pregătirea teologică pentru dobândirea diplomei de capacitate pastorală şi grad pastoral. Acest program îşi propune să abordeze studiile teologice într-un mod aplicat, fiecare profesor având ca obiectiv să-i ajute pe cursanţi să înţeleagă valoarea pastorală şi misionară a disciplinei de studiu respectiv.

Cursurile online vor avea loc în fiecare zi de luni, marţi şi joi, de la ora 20:30 la ora  22:30 (ora Europei Occidentale), putând fi urmărite în direct la adresa www.teologie.eu, ori descărcate ulterior, atât în format video, cât şi audio. Centrul de Studii şi Cercetare „Dumitru Stăniloae“ este o instituţie de cultură şi spiritualitate, fondată în anul 2008 prin decizia Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale. Inaugurat în iulie 2009 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul la Catedrala mitropolitană ortodoxă română din Paris, Centrul „Dumitru Stăniloae“ este o instituţie de cercetare şi de studiu academic, având ca obiectiv cercetarea în domeniile: teologie, religie, cultură, formarea permanentă a clericilor din eparhiile mitropoliei, dar şi formarea cateheţilor şi a laicilor doritori de a ajuta Biserica.

Centrul are, de asemenea, ca scop elaborarea şi implementarea de proiecte editoriale, care să faciliteze cunoaşterea operei teologice a părintelui Dumitru Stăniloae, în special, ca şi a spiritualităţii ortodoxe, în general; propune desfăşurarea unor proiecte de cercetare în teologie şi antropologie ortodoxă, precum şi o reflecţie asupra problemelor contemporane din domeniul moral, etic, bioetic şi ecologic. Pentru realizarea acestora, centrul organizează Universitatea de Vară a Mitropoliei, iar în timpul anului, cursuri de iniţiere şi perfecţionare, seminarii, conferinţe, colocvii, pelerinaje.

George Vâlcu

  http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/cursuri-de-teologie-online