Slujbele din Postul Adormirii Maicii Domnului

Hramul bisericii din Remetea Mică, jud. Timiș

La sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, credincioșii creștin-ortodocși români din localitatea Remetea Mică și-au cinstit hramul bisericii din localitate, prin participare la Sfânta Liturghie și ritualul tăierii colacului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în biserica cu hramul ,,Sf. Ilie Tesviteanul” de către un sobor de clerici, la invitația părintelui paroh Iliia Pavlovici-Pătruț. Au slujit cu acest prilej preoții Gheorghe Dinu de la parohia Comeat, Dan Dologa de la parohia ucraineană Remetea Mică și Valentin Bugariu de la parohia Birda. Răspunsurile liturgice au fost date de strana bisericii și de mai mulți credincioși care păstrează un frumos obicei, cel al cântării în comun.

Cuvântul de învățătură a fost susținut de părintele Valentin Bugariu. Vorbitorul a accentuat importanța comuniunii în viața de rugăciune, de împărtășire cu Sfintele Taine și filantropie a Bisericii. Sfântul Proroc Ilie cinstit aparte de credincioșii bănățeni rămâne un glas care amintește de importanța viețurii după Legea lui Dumnezeu.

După otpustul Sfintei Liturghii a fost oficiat ritualul tăierii colacului pregătit de nașii hramului de anul acesta, Mariana și Ionel Martin.

În încheiere părintele Iliia Pavlovici – Pătruț ne-a relatat câteva date din trecutul așezării. Astăzi, Remetea Mică este filie a parohiei Mașloc având o frumoasă biserică care a suferit de-a lungul timpului mai multe reparații. Din vremurile de demult, biserica a primit de la parohia Fibiș, în vremea părintelui Aurel Sas un frumos iconostas realizat de pictorul Nicolae Alexici (1881-1873). În anii din urmă, 2007-2008 prin grija părintelui Iliia Pavlovici au fost efectuate cîteva lucrări capitale (subzidire, decapare și apoi tencuire exterioară și interioară), a fost adăugat un pridvor și un turn clopotniță în stil maramureșean. O realizare aparte o constituie bolta brâncovenească a edificiului bisericesc.

Sfânta Sofia din Constantinopol. Câteva rânduri

   De curând lumea creștină a luat cunoștință prin presă de hotărârea Turciei de a transforma Sfânta Sofia dintr-un muzeu într-o moscheie. Bazilica Înțelepciunii a fost finalizată de ,,ultimul împărat roman din Răsărit”, Iustinian cel Mare care a inaugat o epocă în istoria picturii bizantine. Figura împăratului roman din Răsărit se păstrează într-o biserică din Apusul Europei: ,,În biserica San Vitale din Ravena, se văd pe pereții absidei două tablouri mari în mozaic. La stânga, un împărat, îmbrăcat într-un costum bogat, strălucind de aur și de pietre scumpe, cu picioarele încălțate cu purpură, cu capul încoronat și înconjurat de nimbul pe care bizantinii îl atribuiau regilor ca și sfinților, aduce darurile sale bisericii terminate prin grija lui…”[1]. Împăratul Iustinian a consus Imperiul Roman din Orient aproape patruzeci de ani (527-565) cu frumoase rezultate în toate domeniile. În urma lui Iustinian au rămas la Constantinopol două edificii sacre construite în timpul său, biserica Sfinții Apostoli și biserica Sfânta Sofia. Dacă în vremea lui Iustinian cea din urmă biserică era decorată în cupolă cu o cruce imensă, figurile umane în cele două biserici au apărut în vremea lui Iustin al II-lea (565-578). Prin pictură s-a dorit demonstrarea omniprezenței Trinității divine și dubla natură divină și umană a lui Hristos. Printre scenele reprezentative erau aici Buna Vestire, Nașterea și Botezul lui Hristos, Schimbarea la Față, minunile lui Hristos, Răstignirea, Învierea, Înălțarea la Cer, precum și Sfînta Treime și Hristos șezând pe tron în veșmânt de judecător[2].

     Sufletul și frumusețea Sfintei Sofii rămân însă la interior, și minunea ei, cupola de 31 de metri în diametru și înaltă de 54 de la fața pământului, lasă o mare impresie și poate fi asemănată cu mărețele cupole de la Santa Maria del Fiore din Florența și de la Sfântul Petru din Roma, fiecare cu originalitatea ei.

    Prin concepția sa îndrăzneață, prin condițiile în care s-a lucrat, Biserica Înțelepciunii n-a putut să fie întrecută de alta, când și modelele, și idealul artistic s-au schimbat, și condițiile de viață n-au mai fost aceleași[3].

   După cucerirea Constantinopolului în 1453, Sfânta Sofia a fost prefăcută în moschee. Au fost ridicate în timp cele patru minarete și s-a intervenit asupra picturii interioare. După sucombarea Imperiului Otoman și apariția Republicii Turcia în 29 octombrie 1923, Sfânta Sofia a fost proclamată muzeu național stare în care se află până astăzi.

   Dan Puric mărturisea vizavi de demolarea unor catedrale din Apus, că zidurile care  cad sub lama buldozerelor  sunt impregnate de duhul rugăciunii, același lucru se intâmplă și în cazul Sf. Sofii. Bucuria și tristețea unor suflete au dat trăinicia unor ziduri care datorită vechimii și a valorii s-au transformat într-un muzeu. Astăzi acest muzeu va ajunge o moschee și integrată cultului islamic și scoasă din circuitul muzeal european. Păcat!

---

[1] Charles Diehl, Figuri bizantine, Editura pentru Literatură, București, 1969,  vol. II, p. 355.

[2] Viktor Lazarev, Istoria picturii bizantine, vol. I, trad. Florin Cririțescu, Editura Meridiane, București, 1980, p. 149-150.

[3] Alexandru Naum, Istoria Artei de la începutul Creștinismului până în secolul al XIX-lea, Ediție îngrijită de Rodica Pandele, Editura Paideia, București, 2000, p. 267-268.

Întâlnirea colectivului redacțional al revistei ,,Lumina Vieții - Supliment Catehetic” la Timișoara

   Marți, 7 iulie a.c. a avut loc la Centrul Educativ-Misionar ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș” al Parohiei Ortodoxe Române Timișoara Fabric Est o întâlnire de lucru a membrilor Colegiului de Redacție al suplimentului catehetic ,,Lumina Vieții” de la parohia amintită.

    Întâlnirea a debutat cu rugăciunea și un cuvânt de bun venit rostit de P. C. Părinte Aurel-Cristian Tomescu, referent catehetic al Arhiepiscopiei Timișoarei și redactor coordonator al revistei ,,Lumina Vieții - Supliment Catehetic”.

   Au participat la această întâlnire la invitația redactorului coordonator, prof. Daniela Buzatu, inspector de Religie în cadrul Inspectoratului Județean Timiș, prof. Delia Tomescu de la Colegiul Național Pedagogic ,,Carmen Sylva”, prof. dr. Laurențiu Chilibaru de la Școala Gimnazială cu clasele I-VIII, Nr. 30, prof. drd. Alexandru Hrab, de la Școala Gimnazială cu clasele I-VIII din Satchinez, pr. dr. Sorin Lungoci de la Parohia Viile Fabric, diac. dr. Răzvan Fibișan de la Centrul Eparhial, pr. dr. Valentin Bugariu de la Parohia Birda, pr. drd. Doru Melinescu de la Parohia Timișoara Aeroport și Ana-Maria Tomescu, elevă la Colegiul Național Pedagogic ,,Carmen Sylva” din Timișoara, secția Teologie Ortodoxă.

        Părintele Aurel-Cristian Tomescu a prezentat ultimele două numere ale revistei ,,Lumina Vieții” cu rubricile, colaboratorii și grafica acesteia. Realizată de profesori, preoți și elevi, publicația este un amvon spiritual-misionar și cultural pentru parohiile, școlile și bisericile din Arhiepiscopia Timișoarei.

     Pentru viitor se dorește o și mai bună slujire educativ-misionară prin conținutul secțiunilor tematice care să satisfacă exigențele educaționale și pastorale ale elevilor și credincioșilor de astăzi.

     Pe viitor vor fi în sumarul revistei mai multe rubrici: ,,Ora de Religie” (responsabil Daniela Buzatu) cu rebusuri și jocuri didactice (Delia Tomescu), ,,Temeiuri biblice” (Aurel-Cristian Tomescu), ,,Aghiografie românească” (Răzvan Fibișan), ,,Cateheza Parohială” (Sorin Lungoci), ,,Viața și slujirea sfinților” (Laurențiu Chilibaru), ,,Cuvinte duhovnicești” (Alexandru Hrab), ,,Istorie bisericească” (Valentin Bugariu), ,,Istoria României” (Daniel Hlodec) și ,,Editorial” (Doru Melinescu).

     De asemenea din discuțiile colegiului redacțional s-a desprins ideea că sunt bine venite spre publicare și alte materiale ale profesorilor, preoților și nu în ultimul rând ale elevilor  din Eparhia noastră.

     Ședința colectivului redacțional s-a încheiat cu rugăciune și un popas la biserica parohială cu hramul ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” din proximitatea centrului educațional și misionar.