duminică, 29 decembrie 2019

Sfârșit și început de An Civil în parohia Birda



Marți, 31 decembrie, ora 16,00 Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia);
                                              ora 23,00 Rugăciunea la trecerea între anii (Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos);

Miercuri, 1 ianuarie, ora 10,00 Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare;
Citirea Raportului de activitate al Parohiei Birda pe anul 2019;
                                               ora 12,20 Tedeum la început de An Civil în biserica din Sângeorge;
Proclamarea anului 2020: ,,Anul omagial al pastorației părinților și copiilor” și „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”.

                              -Vă așteptăm-


miercuri, 25 decembrie 2019

Praznicul Crăciunului în parohia Birda

   În Ajunul Praznicului Crăciunului, după slujba Vecerniei unită cu Litia, s-au primit cetele de colindători care au adus vestea cea bună a Nașterii Domnului Iisus Hristos.
    La Praznicul Nașterii Domnului a fost oficiată Utrenia urmată de Sfânta Liturghie.
   A fost citit cu acest prilej cuvântul de învățătură al Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan al Banatului. La finalul Pastoralei, Ierarhul Timișoarei ne povățuiește: ,,Pruncul Iisus, Fiul lui Dumnezeu Întrupat, rămâne pentru noi creștinii pildă de urmat în dreptate față de Tatăl Ceresc și față de semenii noștri: „Hristos Și-a pus sufletul Său pentru noi și noi datori suntem să ne punem sufletele pentru frați” (I Ioan 3, 16). Cumpătare și smerenie se cuvine să avem față de noi înșine, dreptate și iubire față de semenii noștri, evlavie și credință față de Dumnezeu.
   Iubiților, ne ducem toți timpul la moară; să facem fiecare din viața noastră o prescură, pe care s-o punem pe altarul iubirii lui Hristos”.
   Mai mulți copii și tineri s-au împărtășit la momentul potrivit cu Trupul și Sângele Domnului.
  După otpustul Sfintei Liturghii copiii prezenți au colindat Pruncului Iisus în Betleemul bisericii parohiale. Au fost răsplătiți toți copiii prezenți cu daruri oferite de parohie, cât și de Fundația Rudolf Walther din Timișoara.
   Tot cu acest prilej a fost distribuit nr. 4 (32) al revistei cu cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” împreună cu tradiționalul calendar creștin-ortodox de buzunar editate de Parohia Birda.

duminică, 22 decembrie 2019

Drum lin printre stele


   În Duminica Sf. Părinți după trup ai Mântuitorului ne-am despărțit vremelnic de cea care a fost Terezia Crâsta (1930-2019).
       Născută în urmă cu 89 de ani în satul Sângeorge, nana Terezia a fost sufletul comunității euharistice din acest colț de lume. Moașă a mai multor copii de pe ulițele satului, a fost și moașa Pruncului Iisus care s-a născut în fiecare Sfântă Liturghie săvârșită în biserica ortodoxă cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din sat. Ba mai mult decât atât, ani la rând a pregătit Sfintele Paști pentru ca noi toți să ne bucurăm de părtășia credinței.
   Harnică și darnică până a jertfa de sine, a cunoscut vremurile grele din trecut fiind deportată în Bărăgan unde a viețuit cinci ani. Niciodată însă nu și-a pierdut nădejdea, a muncit și și-a temeluit un rost în localitatea natală sprijinindu-și nădejdea fiecărei zile în puterea credinței.
   A participat la sfințele slujbe, a pregătit cele necesare oficierii acestora, s-a împărtășit cu Sfintele Taine și a dus o viața creștină autentică în care a împletit rugăciunea, cu fapta cea bună.
   Într-o legendă a Crăciunului culeasă de folcloristul român Tudor Pamfile, ni se spune legat de jertfa Crăciunoaiei (soția uncheașului Crăciun) în care Fecioara Maria l-a născut pe Mântuitorul Iisus Hristos că moașele au mâini de aur.
   Fără a folosi cuvinte mari și fără acoperire, putem afirma că Moașa bisericii noastre a avut acele mâini de aur din care s-a plămădit ani la rândul Prescura din care s-a născut și apoi jerfit în fiecare Sfântă Liturghie Hristos Domnul.
   În puterea noastră stă rugăciunea pentru sufletul roabei lui Dumnezeu Terezia, amintirea chipului plin de lumină al jertfei pentru comunitatea bisericească de aici.
   Dumnezeu să o odihnească cu drepții Săi!

Concursul Județean de Religie ,,Bucuria Nașterii în suflet de copil”


   În anul 2019 a fost organizat de către Arhiepiscopia Timișoarei, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Parohia Ortodoxă și Liceul Tehnologic ,,Petre Mitroi” din Biled, cea de-a VII-a ediție a Concursului Județean de Religie ,,Bucuria Nașterii Domnului în suflet de copil”.
    Concursul de Religie este destinat elevilor clasei a III-a, din unitățile școlare din județul Timiș. În acest an s-au înscris 36 de școli și structuri școlare, din care 26 din mediul rural.
        Concursul îşi propune:
 – promovarea valorilor cultural creştine specifice Naşterii Domnului în rândul elevilor;
– cunoaşterea valorilor tradiţionale şi afirmarea propriei identităţii religioase, culturale şi naţionale;
– dezvoltarea creativităţii în rândul elevilor prin promovarea valorilor creştine;
– identificarea elevilor cu aptitudini speciale.
        Din partea Școlii Gimnaziale și Parohiei Ortodoxe Birda au participat 16 elevi, 13 din Birda și 3 din Sângeorge: Arpec-Toloș Andrei, Barbu Denis-Dumitru, Bene Izabela-Deni, Buzumurga Diana, Chereș Maria, Dușcaș Gabriela-Elena, Filip Bogdan-Ioan, Matei Darius, Moise Florentina, Noldovan Andrei-Iosif, Neamțu Petrișor-Cristian, Noje Alexandra-Daniela, Pocol Sebastian Marian, Pojar Sebastian-Alexandru, Sălajan Ricardo-Ciprian și Teodorescu Antonela.
      În 22 decembrie după otpustul Sfintei Liturghii au fost premiați copiii care au participat la această întrecere de verificare a cunoștiințelor religioase.


sâmbătă, 21 decembrie 2019

Gânduri la sărbătorirea satului Sângeorge


Împlinirea a 700 de ani de la prima atestare documentară conoscută este fără îndoială un prilej de bucurie pentru locuitorii satului Sângeorge și de ce nu pentru întreaga comunitate rurală a Comunei Birda și pentru fiii satului plecați departe de casa nașterii și a copilăriei.
Este și un prilej de bucurie și pentru cei adoptați de comunitatea sătească din Sângeorge între care mă număr și eu. Am cunoscut în puțini ani de când slujesc aici, câteva din trăsăturile spirituale ale oamenilor de aici: religiozitatea, hărnicia și căldura sufletească arătată cu fiecare prilej.
Satul este scăldat de râul Bârzava cel care izvorăște din Munții Semenicului și trece prin mai multe localități urbane și rurale. Înainte de a ieși de țară, râul scaldă satul Sângeorge, comunele Denta și Partoș și primește ca ultim afluent de dreapta, pârâul Birdeanca. În acest aret (zonă) a Bârzavei s-a temeluit o adevărată civilizație a locului. Cel mai cunoscut reprezentant al acesteia este protopopul și scriitorul Mihail Gașpar (1881-1929), care a realizat cel mai izbutit portret al dorului după locul nașterii în schița În vraja trecutului. Permiteți-mi să citez un fragment în care fiecare –cred– din participanții de astăzi pot idetifica copilăria petrecută la Sângeorge: ,,Unde sunteţi voi senine zile de copilărie? Unde sunteţi voi nădejdi tainice, hrănite cu atâta căldură?
Aţi trecut, v’aţi perdut în zbuciumul luptelor grele, v’aţi întors îndărăt în lumea aceea de fericire, în raiul sufletesc, în care omul ajunge a trăi o singură dată numai... în copilărie. (….)
Fericiţi ani de copilărie!
Mărgăritare scumpe voi, a sufletelor obosite, de ce treceţi atât de repede? De ce nu remâneţi pe vecie aproape de suflet, mângându’i sinamăgirea fericită a crederei în toate, îmbrăcând şi cele mai urite lucruri în vestmântul auriu al idealului.
După ani de zile mi’au remas intacte primele impresii, câmpiile netede ale frumosului colţ de ţară, a iubitului meu Banat, cu satul naşterii mele ascuns în dosul unei pădurice de băgrini, cu casele şiruite bine, cu coperişele cu muşchiu verde, scăldate în năpraznica căldură a verii. Pe undeva, pe de laturi, se scurg încet la vale valurile leneşe, galbine ale Bârzăvei, aducând nisipul galbin tocmai din ,,codru” de la Bocşa. Prin urechi, pare că aud şi acum sunând, accentul moale al graiului nostru bănăţenesc, din gura oamenilor pururea veseli, pururea dispuşi la cântece şi veselii”[1].
Din această zonă a râului își localizează o altă schiță gașpariană izvodul (obârșia): nu departe de Pădurea Mănăstirii s-a aflat birtul Săndulesii. Localizat în drumul ,,bine bătut” pe drumul dinspre Bocșa spre Timișoara, era un loc de refacere după greul drumului, un han unde călătorul de la sfârșitul veacului al XIX-lea a găsit cele necesare hranei : ,,Prin negura deasă se vădi o dungă neagră. Păreà o pată murdară pe întinderea curată a covorului de zăpadă. Simţi o uşoară înfrigurare. Prin suflet îmi tremurau în goană toate poveştile copilăriei mele, poveşti crâncene de încălcări de hoţi, de lupte cu lupi, cari au avut loc tocmai în prajma acestei păduri urgisite” (La Birtul Săndulesii)[2].
Numele satului, Sângeorge se înscrie în toponimicele des întâlnite în Transilvania și Banat și anume acela de a boteza satele (și alte locuri) cu nume de sfinți[3].
Există o ipoteză de lucru a originii satului Sângeorge care la prima generație de locuitori au fost lucrătorii Mănăstirii Sf. Gheorghe din imediata apropiere. Această presupunere este întărită de un istoric bisericesc care afirmă fără tăgadă acest lucru. Satul a aparținut Mănăstirii și doar în lipsa actelor doveditoare a trecut în propietatea administrației financiare a statului: ,,Cum Mănăstirea Sf. Gheorghe și-a pierdut în războiul austro-turc, început în anul 1716 documentele doveditoare asupra pământului, a avut de înfruntat mari greutăți în apărarea posesiunilor sale uzurpate de sătenii din Ciacova și Berecuța care au ocupat tot pământul lăsând mănăstirii doar pădurea. Aceste neînțelegeri cu locuitorii satelor amintite, au fost facilitate, în cea mai mare măsură, de faptul că erariul încă în anul 1722 a luat de la mănăstiri 1174 jugăre și 800 de stânjeni cu satul Sângeorge, care, de atunci s-a numit Sângeorge Cameral, fără să se acorde mănăstirii nicio compensație”[4].
Mănăstirea în vremea stăpânirii habsburgice a avut o situație bună. În momenntul în care s-a pus problema închiderii unor vetre monahale, la 16 ianuarie 1777 Mănăstirea Partoș a fost închisă iar călugării și odoarele au fost trimise la Mănăstirile Sf. Gheorghe și Vodița. Cu acest prilej a ajuns la Sângeorge un Minei slav care a aparținut Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș. Cartea a avut și o însemnare: ,,Acastă carte este a Mitropolitului Iosif al Timișoarei”[5].
Prima atestare documentară o avem din 1319 când este pomenită villa Sancti Georgy, într-o diplomă în care magisterul Gallus se plânge că: ,,…Gregorius i-a luat 16 căpițe de fân și le-a dus în satul Sanctus Georgio”[6].
Mănăstirea Sfântului Gheorghe este ctitoria ultimului despot din familia Brancovici, Iovan (coregent 1493; despot între 1496-1502). Sub presiunea otomană a căzut Belgradul, cuibul domniei lui Gheorghe Brancovici care a fost despot (1427-1456), gospodar al Belgradului și al împrejurimilor. În Banat, despotul Gh. Brancovici a organizat primirea refugiaților sârbi din Serbia care a fost așezați pe domeniile familiei.
Despotul Gheorghe Brancovici a stăpânit în zona aceasta o moșie și un castel în localitatea Uifalu (Satu Nou) între Folea și Șipet[7].
Este interesantă familia ctitorului Mănăstirii Sf. Gheorghe, Iovan Brancovici care a fost căsătorit cu Ielena Jakșici și a avut 5 fete. Despina Milița s-a măritat în jurul anului 1505 cu domnitorul Neagoe Basarab, iar Ielena a III-a a fost soția lui Petru Rareș între 1529-1936. Fratele despotului Iovan, Dorde s-a călugărit și a primit numele de Maxim. În 1504 Maxim Brancovici a ajuns în Țara Românească unde a fost ipopsifit mitropolit al Țării Românești de către Sf. Nifon, patriarhul Constantinopolului. Mitropolitul Maxim Brancovici l-a convins pe domnitorul Radu al IV-lea să mute capitala țării de la Bistrița la Târgoviște. Tot aici a fost adusă și Mitropolia. Ajuns Patriarh al sârbilor în 1516, Maxim l-a trimis la Târgoviște pe ieromonahul Macarie care a tipărit aici primele trei cărți de slujbă în slavonă: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Teraevanghelul (1512)[8].
Prin despotul Iovan avem Mănăstirea Sf. Gheorghe, prin fiicele Despina Milița și Ielena avem două familii domnești în Muntenia și Moldova cunoscute prin valorile spirituale a familei nobiliare românești din Evul Mediu: credință, educație și păstrarea tradiților. Fratele despotului Maxim, abil diplomat și gospodar a dat Țării Românești o nouă capitală și un tipar local care a imprimat primele cărți pe teritoriul românesc. Importanța acestor tipărituri este una deosebită pentru cultura românească. Prin Maxim Brancovici a fost tipărit pentru întâia oară Liturghierul, grecii și latinii l-au imprimat mult mai târziu la Veneția și Roma în 1526.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este hramul nu doar al mănăstirii, ci și patronul întregii comune Birda. Stema localității îl reprezintă pe Sfântul Mucenic al lui Hristos într-o înfățișare des întâlnită[9]: Sfântul care învinge balaurul.
În calendarul popular românesc Sângeorzul are o însemnatate deosebită. El împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara – între Sângeorz și Sâmedru, și iarna – între Sâmedru și Sângeorz. El poartă la brâu cheile anului cu care Sângeorz închide iarna și deschide vara la 23 aprilie[10].
Tot în cadrul culturii sătești, una din preocupările locuitorilor din Sângeorge o reprezintă oieritul. Dincolo de finalitatea materială meșteșugul acesta este făuritor de limbă românescă. Un Dascăl timișorean nota: ,,Cum de la văraticul din goliştea Carpaţilor până la iernaticul de la şesuri e drum, nu glumă, care trebuia bătut periodic se poate afirma răspicat că acest neîntrerupt cutreier dinspre munte către câmpie şi invers, ritmat nu numai de zvonul tilincilor, ci şi de perindarea anotimpurilor, a contribuit în mare măsură la statornicirea graiului mioritic[11].
Iată doar câteva motive să ne bucurăm împreună de sărbătorirea satului Sângeorge. Nostalgia după casa părintească și copilăria fericită, nobilitatea locului, prezența Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului, calitățile sufletești și unele ocupații sunt elementele viețurii omenești pe acest ,,petic” de pământ românesc. Ca semn al prețurii asupra acestor valori, apare din 2012 revista de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”, botezată astfel de la hramul bisericii ortodoxe române cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sângeorge.
La mulți ani satului și gânduri de lumină locuitorilor și fiilor satului!


Preot dr. Valentin Bugariu
-Parohia Ortodoxă Birda-


[1] Mihail Gașpar, Dʼale vieții, Ediție critică, studiu introductiv, tabel biobibliografic și note de Valentin Bugariu, Editura Eubeea, Timișoara, 2008, p. 34-35.
[2] Mihail Gașpar, op. cit., p. 159.
[3] Iorgu Iordan, Toponimia românească, Editura Academiei Române, București, 1963, p. 243.
[4] Vasa Lupulovici, Mănăstirile sârbești din Banat (1865-1918), Editura Mirton, Timișoara, 2007.
[5] Valentin Bugariu, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului, Editura Tiparnița, Arad, 2016, p. 30.
[6] Remus Crețan, Vasile Frățilă, Dicționar geografico-istoric și toponimic al județului Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2007, p. 116.
[7] Sașa Iașin, Familiile nobiliare sârbești din Banat, în secolele al XV-lea și al XVI-lea, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015, p. 90.
[8] Ljubivoje Cernović, Sârbii din România. Din evul mediu timpuriu și până în zilele noastre, traducere din limba sârbă: Ivo Muncian, Uniunea Sârbilor din România, Timișoara, 2005, p. 21-22.
[10] Ion Ghinoiu, Calendarul țăranului român. Zile și mituri, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2017, p. 144.
[11] G. I. Tohăneanu, Ciudata viață a cuvintelor. Publicistică, vol. I, Ediție îngrijită și selecție de Valentin Bugariu, Editura Tiparnița, Arad, 2018, p. 18.


Sângeorge – 700 de ani


   Sâmbătă, 21 decembrie a fost aniversat satul Sângeorge, cu prilejul împlinirii a 700 de ani de la prima atestare documentară a localității (1319-2019).
   Manifestarea a fost organizată de Consiliul Local și Primăria Comunei Birda, la inițiativa unui fiu al satului, Petru Marcu și s-a desfășurat la Căminul Cultural ,,Prof. Laza Cnejevici”, din localitatea Sângeorge.
  În debutul întâlnirii, dl. Sorinel Marcu, viceprimarul Primăriei Comunei Birda, a rostit un cuvânt de bun-venit tuturor celor prezenți, săteni, fii ai satului și oaspeți. Apoi, vorbitorul a prezentat istoricul satului, reliefînd faptul că acest sat este unul dintre cele mai vechi așezări umane din Banat. În continuare au mai luat cuvântul P. C. Părinți Valentin Bugariu de la parohia Birda și Jivoine Maletici de la parohia sârbă Denta. Cei doi au scos în priveliște câteva aspecte bisericești: rolul și rostul Mănăstirii Sfântul Gheorghe pentru microzona istorică dar și pentru istoria poporului român.
      Din partea Comunității Locale, dl. Marius Gheorghe Stoian, primarul Comunei Birda a primit o Diplomă de Excelență pentru realizările edilitare din satul Sângeorge și pentru implicarea în buna desfășurare a acestei manifestări. Din partea Primăriei, dl. Petru Marcu a fost răsplătit pentru inițiativa avută.
       Din partea Consiliului Local și al Primăriei Birda au fost răsplătiți cu premii copiii comunei care s-au evidențiat în întreceri școlare, artistice și sportive. Au fost răsplătiți cu premii și aplauze elevii: Denisa și Tudor Scrofan, Rodica Brulincu, Denisa Mîndruț și Călin Onia.
      Programul artistic a debutat cu un buchet de colinde interpretate de copiii din Comună. Au urmat un program de jocuri pregătite de Ansamblul ,,Birdeanca” condus de instructorul Cătălin Voicu.
      D-na Dara Anderwald, bibliotecar la Biblioteca Comunală Birda a prezentat o istorie fotografică a satului Sângeorge, din cele mai vechi timpuri și până astăzi pe muzica cantautorului Laza Cnejevici.
    Organizatorii au distribuit și un pliant închinat aniversării în care se regăsesc date de ieri și de astăzi, istoricul satului, realizările gospodărești ale Primăriei, bisericile locului.
     Au fost prezenți la această sărbătoare a satului Sângeorge: consilieri locali, angajați ai Primăriei, reprezentanți ai Grădiniței cu P. N., ai Școlii Gimnaziale, Poliției, Parohiilor Ortodoxe, localnici, fii ai satului și oaspeți.

miercuri, 18 decembrie 2019

Sângeorge – 700 de ani


    Prin strădania Consiliului Local și al Primăriei Comunei Birda, în 21 decembrie se vor aniversa 700 de ani de la prima atestare documentară a satului Sângeorge (1319-2019).
    Prilej de bucurie și mândrie pentru cei care au văzut zorii zilei în acest loc, scăldat de apa Bârzavei, dar și pentru fiii satului plecați din vatra acestuia, dar care păstrează în suflet duioșia copilăriei demult pierdute: casa părintească, familia, rudele, prietenii, primele năzbâtii și împliniri.
    Despre toate acestea și multe altele se poate afla, doar participând la Sărbătorirea Satului Sângeorge din 21 decembrie 2019.

Aniversarea Revoluției Române din 1989, la Birda și Sângeorge


   Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la începutul Revoluției de la Timișoara, în bisericile ortodoxe din Sângeorge și Birda au fost organizate momente de aniversare ale evenimentului revoluționar, dar și de comemorare ale eroilor Revoluției din 1989, de la Timișoara.
   Au fost oficiate slujbe de pomenire a celor care și-au pierdut viața în zilele Revoluției, de către P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului. La Sângeorge, pentru slujba Parastasului a slujit și P. C. Părinte Călin Negrea, de la parohia Gătaia. Pe lângă credincioșii din filie și parohie au fost prezenți și elevii de la Grădinița  cu P. N. și Școala Primară din Sângeorge și cei din clasa a V-a de la Școala Gimnazială din Birda, însoțiți de cadrele didactice: Daiana Curea, Maria Miron, Mihaela Coman și Doru Popa.

       În continuare a fost susținută cateheza ,,Revoluția de la Timișoara” pregătită și susținută de părintele Valentin Bugariu. În alcătuirea cuvântului de învățătură, autorul s-a folosit de suportul bibliografic al acestui moment istoric, presa timpului, fotografii și documente de arhivă.
       Cei prezenți au putut afla din partea introductivă despre două probleme istorice: ,,Instaurarea regimului comunist în România” și ,,Criza regimului Ceaușescu”, în care au fost identificate principalele carențe ale regimului politic.
        Cronologic au fost apoi prezentate faptele pe ore și zile ale Revoluției de la Timișoara, care a debutat în Piața Maria cu mărturisirea lui Daniel Zăgănescu.
       
În cadrul prezentării catehetice au fost identificate forțele de represiune dar și metodele utilizate: Operațiunea ,,Trandafirul” și ,,Vama” prin care au fost sustrase 43 de cadavre ale revoluționarilor, apoi transportate și arse la Crematoriul ,,Cenușa” din București.
       Cel mai mediatizat act revoluționar al zilei de 18 decembrie a fost prezența revoluționarilor tineri și copii pe treptele Catedralei. Există de la această imagine o legendă potrivit căreia ușile Catedralei Mitropolitane au fost închise. Prima carte dedicată Revoluției, O Cronică a Revoluției din Timișoara 16-22 Decembrie 1989, Timișoara, 1990 afirmă faptul că în Catedrală, un grav rănit a fost îngrijit de o femeie și o adolescentă, iar Salvării i s-a interzis accesul lângă lăcașul de cult.
     Evenimentele din 1989 au intrat din 19 decembrie pe un făgaș fără posibilitate de reîntoarcere: revendicările politice și sociale transmise primului-ministru aflat la Timișoara, apariția Frontului Democratic Român ca partid de opoziție, proclamația Frontului. În urma acestor etape cronologice, în 21 decembrie au apărut primele solidarizări cu Timișoara ale orașelor din Banat și Arad.
    În lozinca ,,Există Dumnezeu!” au fost consemnate mai multe fapte ale Bisericii Ortodoxe Române și ale slujitorilor ei: rolul coagulator al Catedralei Mitropolitane, prezența clericilor și mărturiile pr. prof. Constantin Jinga și Mitropolitului Nicolae Corneanu. Ierarhul Banatului a fost solicitat de revoluționari în 16 decembrie să-i reprezinte în dialogul cu autoritățile.
    În încheierea momentului aniversar și comemorativ au fost realizate expoziții de carte, fotografie și documente de arhivă, care au întregit vizual rugăciunea și cuvântul de învățătură susținut.


duminică, 15 decembrie 2019

Recital de Colinde la Sângeorge


   În organizarea Parohiei Ortodoxe Birda s-a desfășurat cea de-a III-a ediție a Recitalului de Colinde ,,Vin colindătorii cum veneau odată…”, în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din localitatea Sângeorge. Manifestarea este destinată preșcolarilor, elevilor și tinerilor și își propune cultivarea tradițiilor creștine legate de Nașterea Domnului.
    Duminică, 15 decembrie a fost săvârșită Utrenia, urmată de Sfânta Liturghie în biserica filială din Sângeorge. La momentul potrivit, mai mulți credincioși și tineri s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului.
   Vestea Nașterii Domnului a fost adusă de mai mulți copii din Sângeorge, Birda, Gătaia, Voiteg, jud. Timiș și Măureni, jud. Caraș-Severin. Programul de colinde a fost prezentat de P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului care  printr-un cuvânt de învățătură ad-hoc a vorbit, despre importanța colindei în viața religioasă a românilor.  ,,Colinda oferă –ca de altfel– întreaga poezie imnografică îmbracă textul Sfintei Scripturi, acolo unde nu este atât de generos. Astfel că, Mântuitorului i se dăruiește cu prilejul Învierii Domnului, duioasele stări ale Prohodului, care au lipsit în vremea Răstignirii Domnului. Cu prilejul Nașterii petrecută în Betleem, colindele îi oferă Pruncului Iisus scutecele atât de necesare”.

duminică, 8 decembrie 2019

Recital de colinde în biserica din Sângeorge


Taina Sfântului Maslu în parohia Percosova


   Prin grija P. C. Părinte Sebastian Andrei Petrescu, parohul bisericii cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din parohia Percosova, a fost săvărșită Taina Sfântului Maslu de obște în biserica parohială în Duminica a 27- după Rusalii.
      Cu acest prilej au slujit P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinți Valentin Bugariu (parohia Birda), Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Călin Negrea (parohia Gătaia) și Sebastian Andrei Petrescu, parohul locului.
      Cuvântul de învățătură a fost susținut de către Preaonoratul Părinte Protopop care pornind de la textul pericopei duminicale (Luca 13, 10-17) a vorbit celor prezenți de pericolul gârbovirii spirituale, a îndepărtării conștiente de Dumnezeu și înlocuirea Lui cu oferta de comercială de consum din preajma marilor praznice creștine.
   La final copiii din grupa de cateheză parohială îndrumați de părintele paroh Sebastian Andrei Petrescu au colindat pe cei prezenți cu câteva cântece tradiționale de Crăciun.

vineri, 6 decembrie 2019

Împărtășirea copiilor în filia Sângeorge


   La sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae a fost oficiată în Ajun, Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda. În ziua Sfântului Nicolae a fost săvârșită Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din filia Sângeorge a parohiei.
    Cu acest prilej au fost mărturisiți și împărtășiți cu Trupul și Sângele Domnului elevii de la Școala Primară și Grădinița cu P. N. din Sângeorge precum și mai mulți credincioși din filie și parohie. Elevii și preșcolarii au fost însoțiți la Sf. Biserică de către prof. Maria Miron și prof. Daiana Curea.
     După otpustul Sfintei Liturghii cei mici au primit daruri și au cântat colinde.
   Activitatea a fost înscrisă în Acordul de Parteneriat încheiat între Biserică și Școală.

duminică, 1 decembrie 2019

Ziua Națională a României la Birda și Sîngeorge


   Sărbătorirea Zilei Naționale a României a debutat în Ajun, cu Slujba Privegherii compusă din Vecernia unită cu Litia și Utrenia. Pe 1 decembrie de la orele 8,30 au fost depuse coroane de flori la Monumentele Eroilor din Birda și Sîngeorge, din partea Primăriei Birda. Cu acest prilej au fost prezente oficialități locale, dl. Sorinel Marcu, viceprimarul Comunei Birda, dl. Daniel Moisă, secretarul Primăriei, consilieri locali și angajați ai Primăriei precum și dl. Virgil Malcotă, șeful de Post al Poliției din localitate.
   La orele 9,30 a fost oficiată slujba Tedeumului cu prilejul Zilei Naționale a României, care a fost urmat de săvârșirea Sfintei Liturghii.
            În cadrul rugăciunii euharistice s-au împătășit cu Trupul și Sângele Domnului mai mulți copii din parohie.
       Cuvântul de învățătură a fost susținut de către P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul bisericii cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda. În cadrul predicii tematice, vorbitorul s-a oprit asupra pericopei evanghelice (Matei 25, 14-30) dezvăluind învățăturile care pot fi extrase din aceasta. Grija față de darul lui Dumnezeu dat nouă din ,,avuția sa” (Matei 25, 14) trebuie îngrijit și cultivat, înmulțit cu hărnicie pentru a aduce roadă la Judecata finală a lui Dumnezeu de la Parusie.
     Darurile acestea ilustrate de Proorocul Isaia (11, 2-3) au fost cultivate de poporul român de-a lungul timpului în vremuri vitrege, dar și în răgazuri de bucurie. Ziua pascală a Națiunii românești ,,…ziua în care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm și să ne veselim în ea!” (Ps. 118, 24) este și prilej de rugăciune și bucurie pentru eroii acestui popor.
    În lupta aceasta pentru libertate, independență și unitate au fost prinși toți luptătorii naționali, fiecare din locul lui. De reținut mărturia lui Filip Matei, pictorul bisericii din Birda, care în temniță pentru lupta sa națională a compus o poezie, care a fost pusă pe note muzicale devenind un imn al românilor bănățeni în lupta pentru Marea Unire de la Alba Iulia: ,,…Frați români scăpați moșia,/ Faceți toți piept bărbătesc-/ Reîntocmiți iar România/ Măriți, măriți neamul românesc”…”[1].
    După otpustul Sfintei Liturghii copiii din Birda, Sîngeorge, Berecuța și Mănăstire de la Școala Gimnazială din Birda și Liceul Teoretic din Gătaia au pregătit un program adecvat sărbătoririi Zilei Naționale, concretizat în recitare de poezii, eseu tematic și cântece patriotice.
    Poeziile ,,Urare”, ,,Trei culori”, ,,Acolo este țara mea”, ,,O Măicuță sfântă” au fost pregătite de elevii Noje Flavia, Noje Alexandra, Pop Maria, Prună Sarah, Marcu Alexandra și Chereș Maria pregătiți de prof. Mihaela Coman și prof. Doru Popa.
    Elevul Weisz Markus a prezentat eseul: ,,Românii între unitate, diversitate și identitate. Gânduri de Ziua Națională a României” în care autorul a realizat un arc peste timp între Marea Unire de la Alba Iulia, Centenarul bănățean și Revoluția din 1989, momente de luptă pentru libertate și unitate.
   Iar soliștii Denisa Anamaria Scrofan și Alexandru Orășanu au interpretat un buchet de cântece patriotice și religioase.
   Tot cu acest prilej festiv au fost premiați concurenții, care au reprezentat Școala Gimnazială din Birda la Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, îndrumați de prof. Doru Popa. Cei 6 elevi au obținut premii și mențiuni la faza zonală a acestui concurs.
    La final împreună cu toți cei prezenți în biserică s-au cântat primele strofe din Imnul României.




[1] Valentin Bugariu, Pictorul Filip Matei. Întregiri biografice și artistice, Editura Tiparnița, Arad, 2017, p. 16.