Împărtășirea copiilor în parohia Berecuța

 

   Miercuri, 31 martie a fost oficiată Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului” din parohia Berecuța, protopopiatul Deta.

  Cu acest prilej la Sfânta Liturghie au participat preșcolarii și elevii de la Grădinița cu Program Normal și Școala Primară din localitate. Copiii au fost însoțiți la Sf. biserică de către prof. Ștefania Cercega și prof. Doru Popa. La Sfânta Liturghie alături de preotul paroh Zoran Milovanov a slujit și preotul Valentin Bugariu de la parohia Birda, iar răspunsurile liturgice au fost date de cântărețul Florin Butiri din parohia Sculea.

     Copiii îndrumați de prof. Ștefania Cercega au intonat priceasna ,,Era seară liniștită”.

   La momentul potrivit copiii și credincioși din parohie au fost împărtășiți cu Trupul și Sângele Domnului.

Taina Sfântului Maslu în parohia Ciacova

 

   În Duminica a II-a din Postul Mare prin grija P. C. Părinte Ioan Emanuel Popescu s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din parohia Ciacova, protopopiatul Deta.

   Cu acest prilej au slujit P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinți Valentin Bugariu (parohia Birda), Daniel Groza (parohia Petroman), Marcel Moclinda (parohia Șipet), Adrian Cohuț (Centrul de Îngrijire și Asistență Ciacova) și Ioan Emanuel Popescu, parohul locului.

  Cuvântul de învățătură susținut de Preaonoratul Părinte Protopop a dezvăluit celor prezenți personalitatea duhovnicească a Sfântului Grigorie Palama, contribuția acestuia la dezvoltarea teologiei ortodoxe.

 S-au împărtășit de rugăciune, lectură biblică și de darul eleoungerii mai mulți enoriași ai parohiei.

Sfințirea crucii bisericii din Birda

 

În Duminica a II-a din Postul Mare la Sfânta Liturghie oficiată în biserica ortodoxă din Birda a participat Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit Ioan însoțit de P. On. Arhid. Timotei Anișorac, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei. La Sfânta Liturghie a slujit și P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului.

Participarea Înaltului ierarh în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda s-a datorat lucrărilor capitale efectuate la acoperișul turnului clopotniță precum și lucrări de zugrăvire a acestuia.

La Sfânta Liturghie a participat și Dl. Marius Gh. Stoian, primarul Comunei Birda însoțit de consilieri locali, credincioși din parohie și din cele învecinate. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de credincioși și tineri: Ionel Covaci, Alexandru Orășanu, Markus Weisz, iar la priceasnă tânăra Denisa Peia a interpretat un imn închinat Maicii Domnului, ocrotitoarea bisericii parohiale.

La momentul potrivit mai mulți copii și tineri s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului. Elevii au fost însoțiți la Sf. Biserică de prof. de Religie, Doru Popa.

Cuvântul de învățătură a fost susținut de Înaltpreasfințitul Mitropolit Ioan care a tâlcuit semnificația pericopei duminicale (Marcu 2, 1-12) și totodată importanța sfințirii Sfintei Cruci pentru comunitatea credincioșilor și a localității din pusta Banatului.

După otpustul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit însoțit de ceilalți clerici a sfințit Crucea care va străjui turla bisericii din Birda.

Acest eveniment bisericesc reprezintă cel mai frumos dar făcut bisericii parohiale odată cu împlinirea a 110 ani de slujire liturgică neîntreruptă.

Un gând de mulțumire se cuvine Părintelui Mitropolit, oficialităților locale și bisericești prezente, credincioșilor, donatorilor și tuturor care într-un fel sau altul au îmbogățit această zi.

Împărtășirea copiilor în parohia Birda

 

   În a doua săptămână a Postului Mare au fost mărturisiți și împărtășiți elevii claselor I-IV de la Școala Primară din Sângeorge și cea Gimnazială din Birda, precum și preșcolarii de la Grădinița cu Program Normal din Sângeorge.

  Miercuri, 24 martie, preșcolarii și elevii din Sângeorge au participat la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite oficiată în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sângeorge. La momentul potrivit copiii s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului.  Copiii au fost însoțiți de prof. Sorina Onița și prof. Daiana Curea.

    Joi, la Praznicul Bunei Vestiri a fost săvârșită Sfânta Liturghie a Sf. Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda. Cu acest prilej elevii claselor I-IV însoțiți de prof. Doru Popa s-au mărturisit și împărtășit cu Sfintele Taine.

Taina Sfântului Maslu în parohia Ferendia

 

   La Praznicul Bunei Vestiri la inițiativa P. C. Părinte Tiberiu Gherasim și a comunității parohiale a fost oficiată Taina Sfântului Maslu în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din parohia Ferendia.

  Cu acest prilej sub protia P. C. Părinte paroh au slujit P. C. Părinți Valentin Bugariu (parohia Birda), Georgian Popovici (parohia Stamora Germană), Marius Crăciunescu (parohia Clopodia), Sebastian Andrei Petrescu (parohia Percosova), Damian Griguță (parohia Gherman) și Pavel Jijița (parohia Moravița) iar răspunsurile liturgice au fost date de credincioși din parohia Ferendia și cele învecinate, Clopodia și Jamu Mare.

    Cuvântul de învățătură a fost susținut de părintele Georgian Popovici care a avut temă centrală: ,,Importanța cuvântului în viața creștină” cu exemplificări din rugăciunea liturgică și din teologia contemporană.

    La otpustul Sfintei Taine, părintele Tiberiu Gherasim a îndemnat pe credincioșii prezenți la fructificarea darului credinței prin fapte bune și a expus cazul unei credincioase aflată într-o stare materială delicată. 

Săptămâna duhovnicească în parohia Birda

 

       În săptămâna 14-21 martie a fost organizată momente de rugăciune publică și de învățătură zilnică în bisericile ,,Nașterea Maicii Domnului” și ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” ale parohiei Birda și filiei Sângeorge.

            Slujbele religioase au debutat Duminică seara cu serviciul Vecerniei și a continuat cu rânduiala Pavecerniței Mari și a Canonului Mare în zilele de luni, marți, miercuri și joi, Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite și cea a Sfântului Vasile cel Mare (vinerea și Duminica), pomenirea morților (sâmbăta), Vecernia și Utrenia pentru ziua Duminicii și Taina Sfântului Maslu.

            La Taina Sfântului Maslu au slujit P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinți Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Ioan Emanuel Popescu (parohia Ciacova), Călin Negrea (parohia Gătaia), Sebastian Andrei Petrescu (parohia Percosova), Tiberiu Gherasim (parohia Ferendia) și Valentin Bugariu, parohul locului.

            Slujbele religioase au fost încheiate cu susținerea unei cateheze dedicată tematicii Anului Omagial al pastorației românilor din afara României. Astfel au fost prezentat rolul Bisericii Ortodoxe Române în America; Diaspora istorică (Basarabia, Ucraina, Ungaria, Serbia, Peninsula Balcanică); Diaspora din Europa. Cu acest prilej au fost prezentat principalele organizații bisericești, parohii, activități educative și filantropice, medalioane de clerici și teologi români. Un sociolog român apreciază rolul și rostul Bisericii Ortodoxe românești din Diaspora: ,,Majoritatea comunităților s-au strâns în jurul bisericilor, creîndu-și școli de Duminică și apoi publicații, unele efemere, altele de durată. Pe lângă biserici au luat naștere adevărate centre de cultură, civilizație și tradiții românești, totodată locuri de recreație și odihnă”.

            Joi, 18 martie a fost pregătită o cateheză ilustrată dedicată aniversării unui ierarh și cărturar român cu prilejul Centenarului nașterii (1921-2021): ,,Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania la 100 de ani” în cadrul căreia a fost prezentate secvențial etapele biobliografiei Înaltului ierarh dar și legătura acestuia cu Banatul. ,,După Mitropolitul Bartolomeu participarea la Sf. Liturghie îi oferă credinciosului șansa de a primi Lumina lui Hristos prin toate cele cinci simțuri ale sale: prin simțul văzului, icoanele; prin simțul auzului, cântările; prin simțul mirosului, tămâia; prin simțul tactil, închinarea; prin simțul gustului, cuminecătura” (Dumitru Cobzaru, Bătrânul cărturar și tânărul mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020, p. 58).

            După otpustul Sfintei Liturghii a fost prezentat credincioșilor nr. 37 al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” și expoziția ,,Maica Domnului în Scandinavia” dedicată Anului Omagial al pastrorației românilor din afara granițelor României și realizată de șase preșcolari și școlari din parohie:  Boiangiu Andrei, Filip Bogdan, Groza Mădălina, Rus Nicholas, Șuștrean Lorena și Viman Sofia.

 

Duminica Icoanelor la Birda

 

   Prima Duminică din Post este Duminica Ortodoxiei și are ca semnificație principală biruința credinței ortodoxe împotriva ereziilor, în special a celei din urmă persecuții îndreptată împotriva icoanelor.

      Ca în fiecare an a fost realizat un atelier de desen tematic. Anul acesta atelierul a fost dedicat icoanelor din afara granițelor țării în Anul Omagial al pastorației românilor din afara granițelor. Pornind de la o inițiativă catehetică a Episcopiei Ortotoxe Române a Europei de Nord[1] șase preșcolari și școlari din Birda au dat culoare Maicii Domnului din Scandinavia care poartă de grijă românilor ortodocși din: Danemarca, Norvegia și Suedia. Mulțumiri copiilor (în ordine alfabetică): Boiangiu Andrei, Filip Bogdan, Groza Mădălina, Rus Nicholas, Șuștrean Lorena și Viman Sofia care au adus un plus de culoare și căldură cinstirii Sfintelor Icoane.

---

[1] https://episcopiascandinavia.se/wp-content/uploads/2020/12/Carte-de-colorat.pdf, accesat în 19.03.2021.

În curând...

 

,,Arhanghelul”, nr. 37 / 2021

 

    A apărut primul număr pe 2021 al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda. Ajunsă în cel de-al zecelea an de apariție neîntreruptă, publicația oferă cititorilor pagini de întremare sufletească.

   Revista se deschide cu un Editorial închinat poetului ,,Ioan Alexandru la 20 de ani de la înveșnicire (II)”, articolul își propune în două pagini să continue monografierea vieții și operei stihuitorului Imnelor. Din această secțiune reținem un amănunt anume că poetul evocat a fost prezent în 8 aprilie 1990 la slujba Vecerniei săvârșită la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. În prezența Mitropolitului Nicolae, poetul a afirmat că orașul Timișoara este ,,Ierusalimul neamului românesc”.

   Rubricile ,,Restituiri” și ,,Pagini de literatură” oferă două materiale: ,,Din impresile unui detean, aflat temporar la Timișoara” de prof. Iosif Marius Circa și ,,Un mistic-Martir: Părintele Ioan Negruțiu” de conf. univ. dr. Mirela Ioana Dorcescu în paginile 3-4.

   În Anul Omagial dedicat pastorației românilor din afara granițelor țării, Iancu Murărescu, redactor al revistei parohiale ,,Sărcia” ne prezintă ,,Câte ceva despre Biserica Ortodoxă Română din Sărcia” în care autorul amintește de colaborarea cu Biserica din Birda.

   În rubrica ,,Tinere condeie”, elevul Orășanu Alexandru de la Liceul Teoretic din Gătaia  pune în evidență ,,Portul popular vâlcean” în pagina a doua a revistei, cu exemplificări iconografice din comuna Glăvile (jud. Vâlcea).

  Parohia Ortodoxă din Birda prezintă un ,,Raport de activitate al Parohiei pe 2020” și ,,Cronica parohială” (p. 7-12).

    Acest număr prin două articole, cel închinat poetului Ioan Alexandru și cel dedicat portului vâlcean se constituie într-un modest omagiu cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naștere a Mitropolitului cărturar Bartolomeu Valeriu Anania.

   Revista poate fi obținută de la bisericile din Birda și Sângeorge, iar în format electronic accesând link-ul: https://www.scribd.com/document/498552736/Arhanghelul-Nr-1-2021-Color-1

În curând...

 

,,Glasul Voislovei” nr. 21 / 2020

 

   Prin intermediul dl. economist Petru Opruț truditorul revistei am primit vești din cele mai bune prin intermediul revistei din vatra acestei localități din Banatul de Munte. E vorba de ultimele două numere al prestigioasei publicații rurale.

   Acest ultim număr pe anul 2020 se deschide cu un medalion închinat unui Magistru, Prof. univ. dr. Dumitru Jompan. Născut în 13 mai 1938 în localitatea Marga, Dumitru Jompan după studii pedagogice și muzicale încununate cu susținerea Doctoratului în muzică în 2002. Sărbătoritul este profesor universitar, cu vastă activitate didactică în învățământul românesc, inițiator și dirijor al mai multor coruri sătești, bisericești dar și teologice ale Seminarului Teologic și Facultății de Teologie din Caransebeș dar și autor a peste 87 de lucrări de specialitate între care amintim prețiosul studiu Folclor din Marga (1979).

    Tot din cuprinsul acestru număr mai aflăm despre bănățeni iluștri, cronica presei rurale din Banat și obiceiuri de iarnă din Voislova.

        Ne bucurăm de acest prea frumos dar primit în aceste zile nu atât de confortabile.

Taina Sfântului Maslu în filia Mănăstire

 

   În Duminica Înfricoșatei Judecăți la inițiativa P. C. Părinte Zoran Milovanov, parohul locului a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în localitatea Mănăstire, filie a parohiei Berecuța.

    Cu acest prilej alături de preotul paroh au slujit: P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinți Valentin Bugariu (parohia Birda), Jivoine Maletici (parohia sârbă Denta), Iulian Popa (parohia Colonia Gătaia) și Dan Dologa (parohia ucraineană Remetea Mică).

            Cuvântul de învățătură susținut de Preanoratul Părinte Prototop a tratat câteva aspecte din pericopa duminicală (Matei 6, 14-21) cu aplicare la învățătura Tainei Sfântului Maslu.

            S-au bucurat de comuniunea de rugăciune și eleoungere mai muți credincioși din Mănăstire și din parohiile învecinate.

Ce e Mărțișorul?

 

   Din prima zi a primăverii se păstrează un frumos obicei, acela de a dărui mărțișoare. Acest obicei este prezent atât la românii din țară, din diaspora (Basarabia și Ucraina, aromânii din Peninsula Balcanică) dar și la alte popoare est-europene bulgari, macedoneni, albanezi, greci și găgăuzi[1].

  Purtarea mărțișorului stă în strânsă legătură cu ziua de 1 Martie care coincidea cu începutul Anului Nou la romani, iar luna era dedicată zeului Marte, care înainte de a deveni întruchiparea războiului, era o divinitate a vegetației și protector al căsătoriilor[2].

      Acad. Sabina Ispas descifrează în acest obicei un mesaj ocultat, legat de rolul femeii în actul mântuirii, trecerea de la condiția de Eva la statutul Mariei, care este reprezentanta conștiinței omenirii în pregătirea mântuirii obiective în care liberul arbitru funcționează fără greș în timpul Bunei Vestiri. Cum în calendar nu sunt fixate zile pentru comemorarea protopărinților Adam și Eva, femeia care s-a lăsat ispitită de păcat este reprezentată de Evdochia (Dochia), sfânta cu un trecut zbuciumat[3] comemorată la 1 Martie care, progresiv se apropie de conștiința păcatului, ispășește și impune, drumul pentru impunerea personalității Mariei[4].

    Vechimea tradiției Mărțișorului de peste 8.000 de ani, cu dovezile de la Schela Cladovei (jud. Mehedinți), simbolismul celor două șnururi împletite, roșul, iubirea și albul, divinitatea simbolizează renașterea vieții, reîntoarcerea la viață cu prilejul primăverii. Unii cercetători sunt de părere că această sărbătoare a Mărțișorului amintește de reîntoarcerea la viață după Potopul biblic[5]. Pe teritoriul Republicii Moldova se întâlneau mărțișoare tricolore făcute dintr-un fir alb, un fir roșu și un fir verde (județele Briceni, Leova, Cantemir, Cahul). Aceeași tradiție o păstrează și moldovenii din nordul Caucazului care s-au stabilit aici la mijlocul secolului al XIX-lea care păstrau mărțișorul în trei fire: alb, roșu și negru[6].

    Obiceiul confecționării și dăruirii mărțișoarelor este prezent în tot spațiul locuit de români, fiind o sărbătoare a bucuriei ieșirii din iarnă, de cinstire a femeii cu conotații biblice, o întreprindere manuală și spirituală care a fost amintită și de Poetul din… Mărțișor:

,,Să vedem, ar putea graiurile mele

Să-ți vie ca niște inele,

Ca niște brățări, ca niște cercei?

Încearcă-le. Uite o dată unul, o dată cinci, o dată trei,

Părechi și despărechiate

Sau odată pe toate.

………………………………………..

Să vedem, din atâta sărăcie,

Să vedem, nu se știe,

Ce ți-ar veni mai bine,

Lucrurile goale, lucrurile pline,

Grele sau ușoare?

Căci toate sunt mărțișoare”[7].

      Mărțișorul de-a lungul vremii a suportat transformări atât în ceea ce privește materialul din care a fost realizat, de la mărțișorul personalizat lucrat de elevii primelor clase primare sub îndrumarea învățătoarei și dedicate Mamei, la cele unicat de sub mâna unor artiști plastici sau bijutieri până la cel de duzină din cooperativele meșteșugărești, cât și a semnificației acestuia. Dacă la început mărțișorul a fost folosit pe post de amuletă care scapă de cel care îl poartă de forțele periculoase și rele de la începutul primăverii, la explozia de culoare din vremea cenușie a regimului comunist până astăzi la transformarea acestuia în dar și chiar suvenir turistic. Astăzi mai mult ca odinioară el este un bun simbolic care ne salvează din banalititatea zilelor de astăzi când mersul la cumpărături devine și țintă și plăcere: ,,Până la urmă, nu ne va mai rămâne nimic de făcut în afară de cumpărături”[8].

             

---

[1] Natalia Golant, ,,Morfologia și geografia unei practici est-europene și balcanice”, în Otilia Hedeșan (coord.), Mărțișorul. Ediție limitată, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016, p. 14 (Se va prescurta în continuare, ,,Morfologia și geografia…”.

[2] Ivan Evseev, Dicționar de magie, mitologie și demonologie românească, Editura Amarcord, Timișoara, 1997, p. 263-264.

[3] Originară din cetatea Iliopolis din Libanul Feniciei și a trăit prin veacul al III-lea. A fost păgână convertită la credința creștină de un pustnic pe nume Ghermano care a trecut pe acolo și a primit Taina Botezului din mâna episcopului Teodot. A suferit în vremea împăratului Aurelian, iar după moartea acestuia au urmat alte suferințe pe vremea dregătorului Diogen și Vichentie, ultimul conducător al orașului a poruncit să i se taie capul (Proloagele, vol. II, Editura Bunavestire, Bacău, 1995, p. 547-548).

[4] Otilia Hedeșan, ,,Reînvierea unei tradiții: Mărțișorul” în vol. cit., p. 46.

[5] Otilia Hedeșan, ,, Reînvierea unei tradiții…”, p. 47.

[6] Natalia Golant, ,,Morfologia și geografia…”, p. 18.

[7] Tudor Arghezi, Să vedem…, în vol. Versuri, Editura Cartea Românească, București, 1980, p. 199.

[8] George Ritzer, Globalizarea nimicului: cultura consumului și paradoxurile abundenței, trad. Raluca Popescu, Editura Humanitas, București, 2010, p. 224.