Concursul Național Catehetic ,,Biserica – familia românilor de pretutindeni” la final

   Proiectul ,,Sentimentul de a fi acasă: Biserica noastră” a fost realizat în parohia Birda și filia Sângeoege cu activități religioase, educaționale și filantropice în cadrul celor două biserici dar și pe blogul parohiei și pagina ,,Hristos împărtășit copiilor”.

    Echipa a fost formată dintr-un bibliolog, doi profesori, șase elevi și un preot.

        În cadrul activităților derulate din 4 ianuarie și 28 februarie a. c., s-au desfășurat activități de documentare și realizare a proiectului pas cu pas. În cadrul activităților propuse s-au oficiat slujbe bisericești (Sfânta Liturghie, Tedeum, parastas), momente catehetice (cateheze, prezentare de carte, planșe tematice, vizionare de film documentar, cântec religios și patriotic, elemente de cultură tradițională).

        Pentru a scoate în priveliște apartenența la biserica parohială s-au prezentat trei cazuri: două familii din Birda care locuiesc în Germania și un parteneriat realizat între parohia Birda și cea din Sărcia din Voivodina.

       În ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Ioan Casian (28 februarie), unul din sfinții icoanei Anului Omagial au fost premiați membrii echipei de realizare a acestui proiect. Se cuvin mulțumiri: d-nei bibliolog Gabriela Șerban, prof. Bianca Bădiță, prof. Maria Miron și elevilor Nenciu David, Orășanu Alexandru, Pașca Cristina, Peia Denisa, Șuștrean Lorena și Weisz Markus.

Anul Omagial al pastrorație românilor reflectată prin presa bisericească din diaspora românească

Trei momente reprezentative la început de Martie: Mărțișorul, Babele și Sf. Alexie omul lui Dumnezeu în revista ,,Apostolia”, nr. 96, 2016

Sfântul Sinod: Primele decizii din 2021

 

   În cadrul aceleiași ședințe, au mai fost luate următoarele hotărâri:

     Declararea anului 2022 în Patriarhia Română ca Anul Omagial al Rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al Sfinţilor isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț.

Sfântul Sinod a reamintit obligaţia statutară a Bisericii Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) și canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală. Prin urmare, Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, îndemnând pe toți slujitorii săi la mai multă responsabilitate în săvârșirea Sfintelor Taine şi ierurgii.

 

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

Cine este Dragobetele?

 

   Pe 24 februarie prin presă și chiar sub forma unor serbări școlare se cinstește Dragobetele considerat a fi Zeul dragostei care a fost autohtonizat, chiar zeu pastoral imaginat ca un tânăr frumos la românii din nordul și sudul Dunării. Toate aceste reprezentări sunt socotite a fi simple fantezii mitologice puse în circulație cu deplină convingere, fără dubii și fără precauții[1].

  Lingvistul Vasile Bogrea a propus pentru prima dată derivarea numelui de Dragobete din Glv(o)obrětenije, denumirea slavonă a sărbătorii creștine a Aflării capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul, sărbătoare care, în calendarul ortodox, cade pe 24 februarie[2].

   Folcloristul Simeon Florea Marian afirmă că însăși sărbătoarea creștină este numită în Muntenia și Oltenia, Dragobete[3].

    După tradiția creștină Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod este cea care în taină a luat și îngropat capul la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta este cea dintâi aflare a sfântului cap.

   Deci, a stat acolo, până pe vremea Sfinților împărați Constantin și Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. O vreme, cinstitul cap a trecut acolo, din loc în loc, în mâinile credincioșilor, până în anul 453, când episcopul Uranie al Emesei, aflându-l l-a așezat în biserica din această cetate, unde a dat tămăduire multor bolnavi. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.

      Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost dus în două rânduri la Constantinopol și după Cruciada a patra (1204) o parte a acestuia a fost dus în Franța și așezat în biserica din Amiens[4].

     Dragobetele mai este considerat ,,cap de primăvară” care face iarăși trimitere la sărbătoarea creștină iar această mutare s-a produs în secolele XIV-XVI[5].

      George Coșbuc în poezia ,,Cântec de primăvară” (1903) ni-l înfățișează pe Dragobete ca pe un sol al primăverii:

,,Cât e iarna cu ninsoare

Stă și doarme calda boare,

Dar Sân-Toaderii-o pornesc.

Haida, să culegem, fete,

Ghiocei la Dragobete

Și brândușe, că-nfloresc.

Și-au să iasă iarăși muguri,

Și pe câmp români cu pluguri,

Va fi cald și va fi bine

Că-ncep zilele de cresc

…………………”.

       După lingvistul bucureștean Rodica Zafiu această ipoteză care face trimitere la sărbătoarea creștină din 24 februarie rămâne ,,cea mai credibilă explicație”. O ultimă mărturie în acest scop ne-o oferă însemnarea descoperită de Nicolae Iorga pe un Triod din 1774 păstrat în biserica greco-catolică din Beclean: ,,Zioa de Dragobete. Vreme timpurie”[6].

    Așadar, să cinstim cum se cuvine sărbătoarea religioasă și totodată să ne bucurăm de zorii primăverii.

---

[1] Rodica Zafiu, ,,Dragobete: construcția discursivă (de la nume la personaj)”, în Mihaela Bucin, Otilia Hedeșan, Tudor Sălăgean, Szabó Zsolt, Rodica Zafiu, Dragobete: cinci deschideri, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, p. 30 (Se va prescurta în continuare Dragobete…).

[2] Tudor Sălăgean, ,,Dragobete: redescoperirea”, în Mihaela Bucin, Otilia Hedeșan, Tudor Sălăgean, Szabó Zsolt, Rodica Zafiu, Dragobete…, p. 11.

[3] Rodica Zafiu, ,,Dragobete: construcția discursivă…”, p. 25.

[4] Proloagele diortosite și înbogățite de Arhim. dr. Benedict Ghiuș, Editura Bunavestire, Bacău, 1995, p. 524-525

[5] Tudor Sălăgean, ,,Dragobete: redescoperirea”, p. 14.

[6] Tudor Sălăgean, ,,Dragobete: redescoperirea”, p. 10.

 

O pagină din trecutul bisericii de la Birda

 

Cu prilejul lucrărilor capitale derulate la biserică în globul care susține crucea de pe turlă a fost recuperat un document care atestă lucrări capitale asupra turnului efectuate în 1976 de vrednicul preot Ioan Cibian, ajutat de membrii Consiliului Parohial, de toți credincioșii!

Anul Omagial în cuvintele românilor de peste hotare (I)

 

De la debutul anului ne propunem să ilustrăm fiecare lună a anului un scurt cuvânt al Diasporei românești rostit de trăitorii de pe aceste meleaguri.

Atelier de desen religios

 

An de an, Parohia Ortodoxă Birda organizează împreună cu Școala Gimnazială din Birda un atelier de colorat icoane. Realizările elevilor au fost expuse în biserica parohială în prima Duminică a Postului Mare numită a Ortodoxiei deoarece amintește de biruința cultului icoanelor împotriva celor ce le-au prigonit. Anul acesta fiind Anul Omagial al pastorației românilor din afara României oferim celor care se vor încumeta să participe câteva icoane reprezentative din Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord.

 

https://episcopiascandinavia.se/

 

Biserica ajută Asociația „Salvați copiii”

La inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, în eparhia noastră a început campania destinată strângerii de fonduri pentru Asociația „Salvați copiii”, filiala Timișoara.

Prima acțiune concretă din cadrul acestei campanii umanitare, sprijinită de Arhiepiscopia Timișoarei, s-a derulat duminică, 07 februarie a.c., la catedrala mitropolitană din Timișoara și s-a finalizat cu colectarea unei sume apreciabile, care va fi virată de către Centrul eparhial în contul asociației „Salvați copiii”.

În săptămânile care urmează, cu purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, campania pentru strângerea de fonduri se extinde la nivelul protopopiatelor și al parohiilor din eparhia noastră, așa încât, înainte de Postul Învierii Domnului, să sprijinim efortul medicilor și al tuturor celor care, cu dăruire și cu multă jertfă, diriguiesc activitățile Asociației „Salvați copiii” și să fim de folos, cu bănuții donați, copiilor bolnavi, traficați, săraci, fără părinți, care au nevoie de dragostea și ajutorul nostru, și pe care îi purtăm în rugăciunile ce le înălțăm către bunul Dumnezeu.

Odată cu aceasta, adresăm alese mulțumiri bunilor credincioși și slujitorilor Bisericii noastre pentru donațiile făcute și rugăm pe Părintele ceresc să le răsplătească tuturor cu sănătate și pace sufletească, bucurie duhovnicească și mântuire.

 

Biroul de presă

al Arhiepiscopiei Timișoarei

 

https://mitropolia-banatului.ro/biserica-ajuta-asociatia-salvati-copiii/