O carte remarcabilă: Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj, Ed. Hoffman, 2019, 561 p. (autor Gh. Rancu-Bodrog)

În urmă nu cu mulți ani în cadrul unui simpozion științific l-am cunoscut pe domnul prof. Gh. Rancu. La prima întâlnire mi-a întins fără prea multe vorbe o carte: Istoria Bisericilor Ortodoxe din Almăj, Editura Neutrino, Reșița, 2007, 298 p. Era o contribuție deosebită la cunoașterea Bisericii Ortodoxe dintr-o regiune geografică și cu totul altceva decât am învățat la disciplinele Teologiei istorice unde am fost familiarizat cu evenimentele majore din trecutul bisericesc.

Iată-l acum pe autor că ne oferă o nouă bucurie, a doua ediție a cărții apărută în urmă cu 12 ani mult dezvoltată și documentată. A adăugat sumarului nu mai puțin de 263 pagini cu ilustrații și aparat critic aferent. Prefațatorul volumului, dr. Doru Sinaci, directorul Bibliotecii ,,Alexandru D. Xenopol” din Arad socotește lucrarea ,,comparabilă, ca structură și abordare cu teza de doctorat a regretatului preot Pavel Vesa referitoare la istoria Episcopiei arădene” (p. 6).

Structural, cartea oferă dovezi ale continuității istorice, geografice și mai cu seamă bisericești din depresiunea Almăjului cu limite bine conturate spre sud și nord-vest fiind mărginită de culmile Munților Aninei și Munților Almăjului, iar la nord-est de vârful Munților Semenic (p. 10).

Prof. Gh. Rancu-Bodrog susține teza continuității viețuirii umane din epoca neolitică și până în zilele noastre. Autorul lucrării de față a contribuit personal la scrierea istoriei locului. Astfel, în 1975 a fost vizitat de arheologul Radu Popa care a observat dealurile romane din nord-vestul satului Șopot și numai lipsa fondurilor și apoi dispariția renumitului arheolog au zădărnicit pentru o vreme cercetarea acestora. O calitate acum descoperită în zestrea sufletească a autorului este perseverența. Pentru a se realiza sondări arheologice s-a adresat Muzeului de la Reșița și celui din Caransebeș.

În periodizarea istorică, prof. Gh. Rancu se oprește asupra fiecărei perioade distincte observând particularitățile zonei Almăjului. Două date consemnate de autor întregesc în chip fericit prezentarea faptelor și evenimentelor. Pentru importanța documentară le redăm în întregime:

,,În satele noastre încă dăinuia <<hambarul>> care depozita porumbul de pe 20-26 jug. ce reprezenta averea satului, proprietatea antistiei comunale care ajuta, la nevoie, persoanele aflate în dificultate. Sistemul a fost menținut până la reforma din 1921-1923” (p. 62-63).

Pentru pătura mijlocie, ajutorul, rămâne ,,lada bisericească” banca săracului, cum o numeau almăjenii și care își aduc aminte cei mai mulți (p. 63). În notele de subsol autorul mărturisește că posedă acte originale pentru Lada bisericească a localităților Șopotu Vechi, Bozovici, Bănia și Lăpușnicu Mare.

Un capitol distinct este destinat Creștinismului (răspândirea și orrganizarea Creștinismului, biserici de lemn și zid, mănăstiri, personalități).

Este subliniată originea apostolică a Creștinismului românesc care a fost propovăduit de Sfântul Apostol Andrei. Literatura istorică mai nouă acreditează și prezența Sfântului Apostol Filip la străromâni (Emilian Popescu, ,,Creștinismul timpuriu pe teritoriul României. 1. Originile apostolice. 2. Bizanțul sau Roma?” în vol. Priveghind și lucrând pentru mântuire, Editura Trinitas, Iași, 2000, p. 169-189).

Prezența Creștinismului în Banat și în Almăj în mod special este atestată de dovezile arheologice paleocreștine: opaițe, capace de vas, engolpioane. De reținut rămâne cunoașterea colecției părintelui Dănilă Puia, cleric din zonă și totodată specialist în istoria artei creștine.

Primele biserici din localitățile Țării Almăjului au fost cele de lemn atestate în satele: Bănia, Borlovenii Vechi, Bozovici, Dalboșeț, Gârbovăț, Lăpușnicu Mare, Moceriș, Pătaș, Prilipeț, Prigor, Putna, Rudăria și Șopotu Vechi. Acestea ca mai apoi cele de zid au fost ridicate de comunitățile bisericești fără vreun ajutor din afara lor.

,,Constructorul acestor biserici nu a fost nimeni altul, decât țăranul român, acest anonim al timpului care și-a exprimat gândul prin palimetria creatoare a acestor lăcașuri sfinte. Cum lemnul n-a constituit o greutate pentru obște, el fiind la îndemână peste tot, mai ales dacă ținem seama de majoritatea satelor almăjene sunt așezate la poalele dealului împădurit, a reprezentat o modalitate de expresie prin prelungirea lui” (p. 105).

Autorul ilustrează minuțios istoricul fiecărei biserici parohiale analizând arhitectura barocă, pictura, obiectele de cult, cartea veche bisericescă, șirul preoților și epitropilor care au slujit în fiecare comunitate. Nu vom stărui în prezentarea cronologică a fiecarei probleme, ci mă voi opri asupra picturii realizate de pictori care aparțin aceluiași atelier de la Oravița. Întemeietorii acestui atelier, Ștefan și Dimitrie Popovici au pictat tâmpla bisericii din Rudăria, pictura murală și chiar auritura iconostasului în majoritatea bisericilor a fost realizată de Dimitrie Turcu completat de ginerele său, Nicolae Hașca. Ultimul mare pictor al acestei școlii din Oravița a fost Filip Matei. Atât Turcu cât și Hașca folosesc o iconografie în toate lucrările: scene biblice din Noul Testament: ex. Minunile Mântuitorului. Dimitrie Turcu a realizat în 1864 pictura bisericii din Prilipeț. Între scenele iconografice din naos este scena Mântuitorului între cei patru evangheliști prezentă și în biserica din Birda prin Filip Matei din 1925.

Peste pictura originală în decursul timpului s-a intervenit fie prin spălare și restaurare, fie prin pictură nouă realizată începând cu anii ʼ70 de pictori locali dar și din Timișoara și Caransebeș. Biserica din Rudăria a fost restaurată în anii 1980-1982 de maestrul Dan Decebal Caceu.

În prezentarea Creștinismului almăjan, prof. Gh. Rancu se oprește într-un capitol substanțial de 194 pagini asupra personalităților locului: episcopul Iosif Traian Badescu, protopopii Pavel Boldea, Iosif Coriolan Buracu, preoții Ion Sârbu și Dănilă Puia ș. a.

Anexele întregesc în mod fericit textul monografic.

Privită în ansamblul ei, lucrarea Istoria bisericilor ortodoxe din Almăj apărută în condiții grafice deosebite se prezintă drept a abordare științifică a trecutului bisericesc a depresiunii Almăjului. Autorul stăpânește documentarea asupra temei folosind atât documente inedite, cât și edite, lucrări de specialitate, manuscrise, monografii. Alcătuirea pe capitole și subcapitole oferă cititorului trepte logice și cronologice ale subiectului tratat. Ilustrarea textului prin fotografie înlesnește și îl ajută pe cel care parcurge volumul.

Felicităm pe autor, neobosit cercetător și colecționar de marcă al Banatului în general și al Almăjului marital!

OCTAVIAN GRUIȚA -Laudatio-

       Îmi revine cu nedisimulată bucurie cuvântul de elogiere a profesorului Octavian Gruița cu prilejul decernării Premiului Asociației Publiciștilor bănățeni* pe anul 2019. Emoția unei astfel de intervenții este sporită și de faptul că cel aniversat astăzi nu este pentru prima dată în biserica ortodoxă din Birda, ci este o prezență tutelară în activitățile editoriale și culturale ale parohiei.

            Profesor și publicist deopotrivă, Octavian Gruița a lăsat urme de neșters prin locurile pe unde a trecut. Scriitorul Viorel Marineasa, coleg de cancelarie cu sărbătoritul de astăzi dă o mărturie în acest sens: ,,Octavian Gruița și Gavrilă Peia s-au angajat la o treabă serioasă și au dus-o la bun sfârșit cu afecțiune și acuratețe. Cât timp va exista Șoșdea pe fața pământului, numele celor ce au scris această monografie trebuie să fie pomenit”[1].

            Născut la 22 mai 1947 la Giroc, Octavian Gruița[2] a urmat tot aici cursurile școlii elementare (1954-1961), apoi Școala Medie nr. 7 (astăzi Liceul de Informatică) din Timișoara între anii 1961-1965. În perioada studiilor liceale a fost marcat de personalitatea profesorului Milan Toșici care și-a pus amprenta pe formarea ulterioară.

            La Timișoara a urmat cursurile Facultății de Istorie-Geografie din cadrul Institutului Pedagogic (1965-1968). Apoi cursurile Facultății de Istorie-Filozofie ale Universității ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Lucrarea de licență a vizat ,,Monografia satului Șoșdea” (1975) fiind alcătuită sub îndrumarea prof. univ. Bujor Surdu.

            Prin repartiție a funcționat la Școala cu clasele I-VIII din Șoșdea, jud. Caraș-Severin (1968-1977). Prin concurs s-a transferat la Școala cu clasele I-VIII din Giroc unde a activat 34 de ani (1977-2011) din care timp de 28 de ani director al școlii (1981-2009). În anul 1986 a obținut gradul I în învățământ la Universitatea din București cu lucrarea: ,,Monografia satului Giroc”. Din cele două lucrări științifice mereu perfecționate în cursul anilor au apărut două monografii: Șoșdea după 24 de ani și Giroc-monografie istorică după 10. Din capul locului putem observa perseverența autorului în tratarea unei teme dar și documentarea pentru realizarea acesteia: ,,Monografia istorică a Girocului a fost întocmită de domnul profesor Octavian Gruița, cu truda, pasiunea și, dragostea fiului satului, dar și știința, exactitatea și minuțiozitatea istoricului”[3].

            Opera cuprinde mai multe studii monografice, impresii de călătorie fie ca autor, fie în colaborare: Giroc-monografie-istorică (Editura Marineasa, Timișoara, 1996), Monografia satului Șoșdea (Editura Marineasa, Timișoara, 1999 și 2013, în colab. Gavrilă Peia), Florile prieteniei (Editura Mirton, Timișoara, 2004, în colab. Ion Murariu), Monografia școlii din Giroc (Editura Mirton, Timișoara, 2006), Giroc – arc peste timp (Editura Marineasa, Timișoara, 2010, în colab. Ion Murariu și Marius Matei), Despre Giroc, pe scurt (Editura Marineasa, Timișoara, 2010), Biserica ortodoxă ,,Sf. Dimitrie” Giroc (Editura Marineasa, Timișoara, 2013)[4].

            Prof. Octavian Gruița a fost membru în Colegiul de Redacție al revistelor din Giroc: ,,Lumina satului” (1993-2010), ,,Iconostas” (2008-2012), ,,Lumina Giroceană” (2010-2013), ,,Dialog cu cetățenii” (2012-2018) și publicația de astăzi a parohiei.

           

          În fiecare din aceste publicații număr de număr a contribuit fie cu articole fie cu studii monografice care au vizat istoria Girocului, personalitățile satului, biserica și școala. În cuprinsul revistei ,,Lumina satului” a avut o rubrică permanentă în paginile 4-5 intitulată ,,Din istoricul comunei Giroc”: ,,Istoricul școlii din Giroc”, ,,Din arhivele locale” ș. a., note de călătorie, prezentări bibliografice.

            La apariția publicației ,,Lumina Giroceană”, prof. Octavian Gruița iscălește un cuvânt de întâmpinare care ilustrează generozitatea și altruismul laureatului față de actul de cultură: ,,Salut apariția, la inițiativa tânărului nostru consătean, a revistei de cultură <<Lumina Giroceană>> și sper ca aceasta să continue tradiția de aproape 20 de ani a <<Luminii satului>>, care a reprezentat un reper în presa rurală bănățeană post-revoluționară. Fie ca noua recistă giroceană să strângă în jurul ei oamenii de cultură giroceni băștinași sau mai noi veniți, tineri sau cu multă experiență, fiindcă numai împreună ne vom putea impune în peisajul cultural bănățean”[5].

            Studiul monografic a vizat două localități, două biserici, două școli din localități diferite: Șoșdea și Giroc în care autorul abordează subiectele ce țin de monografia istorică a unei localități (Așezarea geografică, Demografia, Economia, Viața spirituală (Biserica și Școala), alte instituții (Primăria, Dispensarul medical, Căile de comunicații, Poșta, firme).

            În cele două abordări, autorul pornește de la general la particular în prezentarea localității în istoria Banatului punctând contribuțiile specifice ale fiecărei așezări. Legăturile celor două localități cu Birda sunt mai puternice decât ne-am fi așteptat la o primă lectură a textului. Baronul Arpad Lo-Presti din Șoșdea în veacul al XIX-lea a avut proprietăți și la Birda. Trupa de Teatru din perioada interbelică a satului Șoșdea a dat reprezentații în 1938 la Mănăstire (19 martie) și Birda (9 iulie)[6]. Din spiritualitatea giroceană au contribuit la dezvoltarea revistei ,,Arhanghelul” prin articole: regretatul prof. Ion Murariu și prof. Octavian Gruița. Prof. Gruița a publicat aricolul ,,Preotul Petru Bohariu (1888-1943), în nr. 5, 2013, p. 3. Și tot cu sprijinul colaboratorului nostru a văzut lumina tiparului cursul de Istoria Bisericească Universală ținut la Facultatea de Teologie din Timișoara de regretatul pr. prof. Aurel Jivi (1997-1999), originar din Chișoda.

            Am scos în priveliște până acum câteva din calitățile celui propus pentru acordarea Premiului Asociației Publiciștilor: râvna pentru studiul temeinic, capacitatea profesionistului, generozitatea și altruismul. Acestora le mai adăugăm două: corectitudinea față de actul cultural și curajul mărturisirii. Cercetând colecția revistei ,,Lumina satului” (nr. 1-70) am regăsit un titlu care ar ieși din tiparul presei culturale, ,,breaking news” (trad. știri de ultima oră) în titlul: ,,Consiliul Local și Domnul Primar nu se alătură sărbătoririi satului”[7]. Pentru marcarea a 600 de ani de atestare documentară a Girocului și 220 de ani de existență a Școlii, prof. Ion Murariu și prof. Octavian Gruița au elaborat două volume, unul de literatură și cel din urmă de istorie a locului. Dincolo de a se alătura omagierii, Primăria a răspuns prin calomii la adresa scrierilor. ,,În semn de protest față de poziția Primăriei, revista <<Lumina satului>> iese de sub egida acesteia[8]. Începând cu nr. 4 (17) din octombrie – decembrie 1996 și până la ultimul număr, 70 din ianuarie-martie 2010 a apărut sub scutul Școlii conduse de prof. Octavian Gruița.

            O latură mai nouă a cercetării și scrisului Sărbătoritului de astăzi îl reprezintă Monografia bisericii din Giroc (2013) care reprezintă o noutate în studiul monografic. Autorul oferă ,,date tehnice amănunțite”[9] în ceea ce privește: biserica (arhitectură și pictură), medalionele preoților și activitatea bisericii precum și învățământul confesional.

            Pentru activitatea culturală a fost ales Cetățean de Onoare al Comunei Măureni (1999) și Giroc (2007).

            Pentru calitățile intelelectuale și morale probate de-a lungul timpului Vă cinstim cu Premiul ,,Aurel Turcuș și Pavel Filip” decernat de Asociația Publiciștilor.

            La mulți ani!

---

* Premiul de Excelență ,,Aurel Turcuș și Petru P. Filip”

[1] Viorel Marineasa, ,,Cât va exista Șoșdea pe fața pământului”, Prefață la Octavian Gruița, Gavrilă Peia, Monografia satului Șoșdea, Ediția a II-a adăugită, Editura Marineasa, 2013, p. 5.

[2] Ioan Traia, Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, p. 187-189.

[3] Florin Medeleț, ,,Apariții care cinstesc sărbătoarea comunei”, în ,,Lumina satului”, an IV, nr. 3 (16), iulie-septembrie, 1996, p. 5.

[4] Ioan Traia, Monografiștii satelor bănățene, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017, p. 85-86.

[5] ,,Lumina Giroceană”, an. I, nr. 1, 2010, p. 3.

[6] Octavian Gruița, Gavrilă Peia, Monografia satului Șoșdea, Ediția a II-a adăugită, Editura Marineasa, 2013, p. 37; 110.

[7] ,,Lumina satului”, an IV, nr. 3 (16), iulie-septembrie, 1996, p. 16.

[8] Art. cit.

[9] Ion Murariu, Consemnări critice, Editura David Press Print, Timișoara, 2015, p. 81.

Forumul publiciștilor bănățeni în parohia Birda

     Vineri, 30 august s-au desfășurat în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda, jud. Timiș lucrările Forumului publiciștilor din presa sătească bănățeană.

   Întâlnirea a debutat cu un moment de rugăciune oficiat de Preaonoratul Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei.

       Cuvântul de întâmpinare a fost rostit de prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat care a precizat faptul că Asociația promovează cultura sătească. Preotul Valentin Bugariu, parohul locului a amintit faptul că biserica parohială din Birda oferă credincioșilor și pelerinilor pe lângă activitățile religioase curente și activități culturale concretizate în lansări de carte, concerte de muzică bisericească și instrumentală dar și revista de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” și colecția cu același nume. În Anul Omagial al Satului prezența publiciștilor rurali reprezintă un eveniment pentru comunitatea bisericească de aici.

       În prima parte a întâlnirii au fost lansate șase volume de istorie, lingvistică și misiune creștină. Au vorbit despre aceste volume preoți, profesori și muzeografi din cadrul Asociației. Șirul a fost deschis de părintele Valentin Bugariu care a vorbit despre cartea Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj, Editura Hoffman, 2019, 561 p. iscălit de prof. Gheorghe Rancu – Bodrog. În cadrul prezentării, vorbitorul a scos în priveliște contribuția autorului la dezvelirea trecutului istoric și bisericesc al Țării Almăjului.

     Prof. Iosif Marius Circa a prezentat cartea în 3 volume: Ciudata viață a cuvintelor, o ediție îngrijită și selecție de Valentin Bugariu a articolelor Magistrului G. I. Tohăneanu. ,,Apărută la Editura Tiparnița, din Arad, 2018, în ,,Colecția Arhanghelul” de pe lângă revista de cultură și religie rurală cu același nume, la împlinirea a 10 ani de când profesorul, lingvistul și stilisticianul G. I. Tohăneanu a trecut pragul acestei vieți, volumul se dorește încă un act de omagiere a celui care a intervenit salvator în viața multor studenți și doctoranzi”.

       Prof. Gheorghe Rancu-Bodrog a vorbit despre o carte îngrijită, Petre Ugliș Delapecica, Jurnal de război, Editura Hoffman, 2018. Jurnalul a fost mereu completat pe perioada a douăzeci de ani (1954-1974) acasă de trăitorul evenimentelor de pe front.

    Muzeograful Ioan Traia a vorbit de volumul Din pridvorul creștinței. Studii, note și însemnări parohiale, Editura Hoffman, 2019, 294 p. al preotului Valentin Bugariu. În carte – apreciază I. Traia – se regăsesc articole, note și știri din activitatea Bisericii din Birda.

     În partea a doua a Forumului au fost premiați patru jurnaliști din Asociație: Prof. Octavian Gruița (Giroc), Prof. Iosif Marius Circa (Deta), Prof. Gheorghe Lungu (Sacoșu Mare) și Iancu Murărescu (Sărcia). Toți cei patru premianți au fost recomandați de patru colegi care au vorbit de devenirea profesională și opera scriitoricească a fiecărui laureat.

   La finalul Forumului, prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu a susținut prelegerea ,,Cultura etnografică bănățeană” socotită cea mai ,,densă” din spațiul etnografic românesc.

      Întâlnirea publiciștilor rurali la Birda a fost onorată de prezența unor personalități de la instituții educative și culturale din Timișoara: cercetător științific principal dr. Ioan Hațegan (Academia Română, filiala Timișoara), prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu (Universitatea de Vest), dr. Cătălin Balaci (Muzeul Satului Bănățean), pr. Marius Mircia (Radio Trinitas).

     Un gând de mulțumire adresăm Domnului Marius Gheorghe Stoian, primarul Comunei Birda și doamnei Dara Anderwald, referent cultural la Primăria Birda.

           

  

Un volum închinat Marii Uniri de la Alba Iulia

   În anul 2018 s-a desfășurat în organizarea Arhiepiscopiei Timișoarei un Simpozion Științific Național la Mănăstirea Timișeni - Șag. Cu acest prilej profesori de teologie precum și alți cercetătători (profesori de istorie, limba și literatura română, bibliotecari, protopopi, preoți, doctoranzi, masteranzi, studenți) au prezentat comunicări pe tematica Anului Omagial și Comemorativ din Patriarhia Română: Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918.

    Anul acesta în coordonarea pr. lect. univ. dr. Marius Florescu și pr. lect. univ. dr. Adrian Covan a apărut cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan la editura Asta Museum din Sibiu volumul Anul centenar al Marii Uniri. Considerații teologice și istorice, 384 p. care cuprinde aceste lucrări susținute cu privire la unitatea de credință sub raport dogmatic și moral și Centenarul Unirii realizate de profesori de teologie din București, Târgoviște, Oradea, Arad, Caransebeș și Timișoara precum și alți cercetători. Între participanți îi amintim pe Pr. Prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, Pr. Prof. univ. dr. Emanoil Băbuș și Pr. lect. univ. dr. Mihai Bulacu (București); Pr. Prof. univ. dr. Dumitru Megheșan (Oradea); Pr. Prof. univ. dr. Ștefan Florea (Târgoviște); Pr. Prof. univ. dr. Florin Dobrei (Caransebeș); Pr. Prof. univ. dr. Vasile V. Muntean, Pr. lect. univ. dr. Marius Florescu (Timișoara). Au mai realizat comunicări Înaltpreasfințitul Părinte Ioan și Acad. Păun Ion Otiman de la Timișoara.

   Din partea parohiei Birda părintele dr. Valentin Bugariu a prezentat și susținut comunicarea cu tema: ,,Un participant la Marea Unire: Preotul dr. Nicolae Popovuci (1883-1956” (p. 61-73).

Arhanghelul”, nr. 31 / 2019

          A apărut nr. 3 pe anul 2019 al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din parohia Birda. În cuprinsul acestuia regăsim rubricile tradiționale: ,,Tinere condeie”, ,,Cateheza”, ,,Documentar”, ,,Restituiri” și ,,Cronica parohială”.

     Editorialul iscălit de pr. Valentin Bugariu prezintă un eveniment istoric pentru provincia dintre Mureș și Dunăre: ,,Centenarul Unirii Banatului cu România” unde sunt punctate cronologic câteva aspecte ale anilor 1918-1919: republica bănățeană, ocupația militară sârbă, instituirea primului prefect român la Timișoara, intrarea armatei române la Timișoara dar și contribuția Banatului la consolidarea Unirii. Un loc special îl deține preotulIoan Mărgineanțu din Birda participant la Alba Iulia dar și întemnițat apoi pentru credința sa unionistă.

             Rubrica ,,Tinere condeie” oferă sub forma a trei poezii semnate de elevii Weisz Markus și Băniaș Daniela noi contribuții literare locale.

        ,,Cateheza” continuă studiul pr. Răzvan Mateș de la parohia Blajova cu tema ,,Căsătoria modernă și implicațiile ei” ajuns la cea de a treia secțiune. Rubrica ,,Documentar” oferă cititorilor o interesantă abordare asupra creației interpretei ,,Mariana Drăghicescu, propovăduiroare a… teologicului” de preotul Marius Ionel Crăciunescu de la parohia Clopodia.

               Prof. Iosif Marius Circa dăruiește o nouă des-tăinuire în pagina ,,Restituiri” o nouă secvență din perioada pregătirii școlare de la Timișoara anilor ʼ50. Cronica parohială în patru pagini încheie acest număr scoțând în relief activitatea Bisericii din Birda.

 Revista poate fi integral găsită pe site-ul: https://www.scribd.com/document/422402766/Arhanghelul-Nr-3-2019 sau la bisericile din Birda și Sîngeorge.

,,Din pridvorul credinței”

    În limbajul liturgic românesc pridvorul ca parte componentă a interiorul bisericii atrage atenția pelerinilor care trec prin el că se pregătesc de intre în Împărăția lui Dumnezeu (Ene Braniște, Liturgica teoretică, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, p. 409).

          Acest lucru încearcă să-l vestească cititorilor și volumul Din pridvorul credinței. Studii, note și însemnări parohiale, Editura Hoffman, Caracal, 2019, 294 p. Cartea a fost structurată în trei capitole de sine stătătoare: I. Studii; II. Note și III. Însemnări și a fost alcătuită în timpul a cinci ani prin activitatea catehetică și culturală a parohiei Birda: Anul Omagial și Comemorativ în Patriarhia Română, incursiuni în istoria bisericească din Banat, participări la manifestări științifice internaționale, naționale și locale, aniversarea unor reviste înfrățite cu revista ,,Arhanghelul”, întâlniri ale publiciștilor bănățeni ș. a.

        Sub forma unor articole mai extinse sau mai scurte sunt explicate noțiuni ale credinței, creionate portrete de sfinți, medalione ale slujitorilor altarului, note de presă rurală și bisericească. De la istoria cea mare până la monografia zonală și locală sunt tratate teme care corespund planului cadru catehetic al Patriarhiei: ,,Rolul Bisericii românești din zona Deta și Marea Unire”, ,,Satul bănățean în perioada interbelică. Studiu de caz: Zona Deta” și ,,Parohia Ortodoxă Română Birda. Istorie și viață bisericească”.

     Toate aceste materiale pregătite au fost susținute fie în biserica din Birda și Sîngeorge, fie din necesități științifice și misionare acolo unde parohia a fost reprezentată. Din Precuvântarea volumului, pr. Valentin Bugariu, a  menționat: ,,La baza elaborării și a susținerii acestor materiale fie în biserică, fie în cadrul unor întruniri științifice din țară și străinătate (Zrenianin, Serbia) a stat dorința de a reliefa contribuția Bisericii Ortodoxe Române la realizarea marilor deziderate naționale: de unitate,  de consolidare a culturii românești și de păstrare a identității naționale” (p. 5).

           

Preacinstirea Maicii Domnului în biserica din Birda

      În 14-15 august și în biserica din Birda a fost preacistită în chip special Maica Domnului. Din veacul al XI-lea luna august în urma unei minuni a fost proclamată în Imperiul Bizantin lună a Maicii Domnului. Urmând acestei tradiții în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda și în cea filială ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sîngeorge au fost înălțate rugăciuni specifice închinate Maicii lui Dumnezeu sub forma acatistelor și paracliselor.

   În Ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului a fost săvârșită Slujba Privegherii compusă din Vecernia unită cu Litia și Utrenia. În cadrul Utreniei a fost oficiat Prohodul Maicii Domnului. După Doxologia Mare în procesiune s-au înălțat rugăciuni în afara bisericii pe pacea și liniștea lumii.

   În ziua preacinstirii Adormirii Maicii Domnului a fost oficiată Sfânta Liturghie. La momentul potrivit mai mulți copii și credincioși s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului.

      Cuvântul de învățătură cu tema: ,,Adormirea Maicii Domnului în scrierile lui Epifanie Monahul” a fist pregătit și susținut de P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului. Pornind de la mărturiile Vechiul Testament, cea a Noului Testament, scriitorii patristici au realizat chipul Maicii Domnului. Epifanie Monahul ne dă o astfel de mărturie: ,,De statură era mijlocie, iar unii spun că era ceva peste cea mijlocie, pielea avea culoarea grâului, părul era blonziu, ochii frumoşi de culoarea alunii aurii, sprâncene negre, nasul drept, mâinile, degetele şi faţa lungi, plină de graţie şi frumuseţe dumnezeiască, neînfumurată, nesofisticată, neatrasă de moliciune, având o smerenie covârşitoare”. Iar anii ei se numără aşa: la şapte ani au adus-o părinţii Domnului la Ierusalim, în templu a rămas şase ani şi jumătate; în casa lui Iosif şase luni până când a primit vestea cea bună a bucuriei a toată lumea, la cincisprezece ani a născut; cu fiul ei a fost treizeci de ani, care fac împreună cu ceilalţi patruzeci şi opt; după Înălţarea Fiului a fost în casa lui Ioan Teologul, în sfântul Sion, împreună cu el şi cu cei ce erau aici douăzeci şi patru de ani; care împreună cu ceilalţi fac şaptezeci şi doi de ani” (Epifanie Monahul, Simeon Metafrastul, Maxim Mărturisitorul, Trei vieţi bizantine ale Maicii Domnului, ediţia a II-a, traducere şi postfaţă de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2007, p. 11., 25).

           

   După otpustul Sfintei Liturghii a fost  sfințite cele opt steaguri noi dăruite de credincioșii parohiei.

 Sărbătoarea a fost întregită de jertfa credincioșilor care au închinat Maicii Domnului flori ca simbol al părtășiei la momentul bisericesc sărbătorit.

Vatră nouă”, nr. 225-226 / 2019

   A apărut numărul pe iulie-august al revistei ,,Vatră nouă” de la Giarmata Vii. Un nou număr dedicat Centenarului Unirii Banatului cu România. În paginile revistei au apărut studii și articole care dezbat această temă iscălite de Păun Ion Otiman, Aurel Lăzureanu, Vasile Dudaș. A fost publicat studiul regretatului istoric Valeriu Leu de la Reșița, ,,Banatul - Țară de Coroană (I)”, p. 18-21.

     Părintele Vasile D. Suciu, redactorul-șef al revistei și parohul bisericii ortodoxe din localitate prezintă proiectele Parohiei Ortodoxe Giarmata Vii în anul 2019: editarea și publicarea revistei locale ,,Vatră nouă”; sărbătorirea Iei, Ediția a VII-a; organizarea Cercului de picturp pe sticlă ,,Icoana, fereastră spre cer”; concert de fanfară și parada portului popular cu prilejul Centenarului Banatului; Școala de Vară ,,În grădina Maicii Domnului”, ediția a III-a; publicarea Monografiei Parohiei la 80 de ani de la zidirea bisericii; realizarea Simpozionului ,,Banatul la Centenar 1919-2019. Anul Omagial al Satului românesc; Din an în an. Concert de Colinde, ediția a XIV-lea. Proiectele se ridică la suma de 70. 724 lei din care Primăria Ghiroda va finanța 90 % adică 63. 651 lei și Parohia Giarmata Vii, 10 % (7. 073 lei).

     Revista poate fi consultată pe site-ul: http://www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-noua