Îmi revine cu nedisimulată bucurie cuvântul de elogiere a profesorului
Octavian Gruița cu prilejul decernării Premiului Asociației Publiciștilor
bănățeni* pe anul 2019. Emoția unei astfel de
intervenții este sporită și de faptul că cel aniversat astăzi nu este pentru
prima dată în biserica ortodoxă din Birda, ci este o prezență tutelară în
activitățile editoriale și culturale ale parohiei.
Profesor și publicist
deopotrivă, Octavian Gruița a lăsat urme de neșters prin locurile pe unde a
trecut. Scriitorul Viorel Marineasa, coleg de cancelarie cu sărbătoritul de
astăzi dă o mărturie în acest sens: ,,Octavian Gruița și Gavrilă Peia s-au
angajat la o treabă serioasă și au dus-o la bun sfârșit cu afecțiune și
acuratețe. Cât timp va exista Șoșdea pe fața pământului, numele celor ce au
scris această monografie trebuie să fie pomenit”[1].
Născut la 22 mai 1947 la
Giroc, Octavian Gruița[2]
a urmat tot aici cursurile școlii elementare (1954-1961), apoi Școala Medie nr.
7 (astăzi Liceul de Informatică) din Timișoara între anii 1961-1965. În
perioada studiilor liceale a fost marcat de personalitatea profesorului Milan
Toșici care și-a pus amprenta pe formarea ulterioară.
La Timișoara a urmat
cursurile Facultății de Istorie-Geografie din cadrul Institutului Pedagogic
(1965-1968). Apoi cursurile Facultății de Istorie-Filozofie ale Universității
,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Lucrarea de licență a vizat ,,Monografia
satului Șoșdea” (1975) fiind alcătuită sub îndrumarea prof. univ. Bujor Surdu.
Prin repartiție a funcționat
la Școala cu clasele I-VIII din Șoșdea, jud. Caraș-Severin (1968-1977). Prin
concurs s-a transferat la Școala cu clasele I-VIII din Giroc unde a activat 34
de ani (1977-2011) din care timp de 28 de ani director al școlii (1981-2009).
În anul 1986 a obținut gradul I în învățământ la Universitatea din București cu
lucrarea: ,,Monografia satului Giroc”. Din cele două lucrări științifice mereu
perfecționate în cursul anilor au apărut două monografii: Șoșdea după 24 de ani și Giroc-monografie
istorică după 10. Din capul locului putem observa perseverența autorului în
tratarea unei teme dar și documentarea pentru realizarea acesteia: ,,Monografia
istorică a Girocului a fost întocmită de domnul profesor Octavian Gruița, cu
truda, pasiunea și, dragostea fiului satului, dar și știința, exactitatea și
minuțiozitatea istoricului”[3].
Opera cuprinde mai multe
studii monografice, impresii de călătorie fie ca autor, fie în colaborare: Giroc-monografie-istorică (Editura
Marineasa, Timișoara, 1996), Monografia
satului Șoșdea (Editura Marineasa, Timișoara, 1999 și 2013, în colab.
Gavrilă Peia), Florile prieteniei (Editura
Mirton, Timișoara, 2004, în colab. Ion Murariu), Monografia școlii din Giroc (Editura Mirton, Timișoara, 2006), Giroc – arc peste timp (Editura
Marineasa, Timișoara, 2010, în colab. Ion Murariu și Marius Matei), Despre Giroc, pe scurt (Editura
Marineasa, Timișoara, 2010), Biserica
ortodoxă ,,Sf. Dimitrie” Giroc (Editura Marineasa, Timișoara, 2013)[4].
Prof. Octavian Gruița a
fost membru în Colegiul de Redacție al revistelor din Giroc: ,,Lumina satului”
(1993-2010), ,,Iconostas” (2008-2012), ,,Lumina Giroceană” (2010-2013),
,,Dialog cu cetățenii” (2012-2018) și publicația de astăzi a parohiei.
La apariția publicației
,,Lumina Giroceană”, prof. Octavian Gruița iscălește un cuvânt de întâmpinare
care ilustrează generozitatea și altruismul laureatului față de actul de
cultură: ,,Salut apariția, la inițiativa tânărului nostru consătean, a revistei
de cultură <<Lumina Giroceană>> și sper ca aceasta să continue
tradiția de aproape 20 de ani a <<Luminii satului>>, care a
reprezentat un reper în presa rurală bănățeană post-revoluționară. Fie ca noua
recistă giroceană să strângă în jurul ei oamenii de cultură giroceni băștinași
sau mai noi veniți, tineri sau cu multă experiență, fiindcă numai împreună ne
vom putea impune în peisajul cultural bănățean”[5].
Studiul monografic a vizat
două localități, două biserici, două școli din localități diferite: Șoșdea și
Giroc în care autorul abordează subiectele ce țin de monografia istorică a unei
localități (Așezarea geografică, Demografia, Economia, Viața spirituală
(Biserica și Școala), alte instituții (Primăria, Dispensarul medical, Căile de
comunicații, Poșta, firme).
În cele două abordări,
autorul pornește de la general la particular în prezentarea localității în
istoria Banatului punctând contribuțiile specifice ale fiecărei așezări.
Legăturile celor două localități cu Birda sunt mai puternice decât ne-am fi
așteptat la o primă lectură a textului. Baronul Arpad Lo-Presti din Șoșdea în
veacul al XIX-lea a avut proprietăți și la Birda. Trupa de Teatru din perioada
interbelică a satului Șoșdea a dat reprezentații în 1938 la Mănăstire (19
martie) și Birda (9 iulie)[6].
Din spiritualitatea giroceană au contribuit la dezvoltarea revistei
,,Arhanghelul” prin articole: regretatul prof. Ion Murariu și prof. Octavian
Gruița. Prof. Gruița a publicat aricolul ,,Preotul Petru Bohariu (1888-1943),
în nr. 5, 2013, p. 3. Și tot cu sprijinul colaboratorului nostru a văzut lumina
tiparului cursul de Istoria Bisericească Universală ținut la Facultatea de
Teologie din Timișoara de regretatul pr. prof. Aurel Jivi (1997-1999), originar
din Chișoda.
Am scos în priveliște până
acum câteva din calitățile celui propus pentru acordarea Premiului Asociației
Publiciștilor: râvna pentru studiul temeinic, capacitatea profesionistului,
generozitatea și altruismul. Acestora le mai adăugăm două: corectitudinea față
de actul cultural și curajul mărturisirii. Cercetând colecția revistei ,,Lumina
satului” (nr. 1-70) am regăsit un titlu care ar ieși din tiparul presei
culturale, ,,breaking news” (trad. știri de ultima oră) în titlul: ,,Consiliul
Local și Domnul Primar nu se alătură sărbătoririi satului”[7].
Pentru marcarea a 600 de ani de atestare documentară a Girocului și 220 de ani
de existență a Școlii, prof. Ion Murariu și prof. Octavian Gruița au elaborat
două volume, unul de literatură și cel din urmă de istorie a locului. Dincolo
de a se alătura omagierii, Primăria a răspuns prin calomii la adresa scrierilor.
,,În semn de protest față de poziția Primăriei, revista <<Lumina
satului>> iese de sub egida acesteia[8].
Începând cu nr. 4 (17) din octombrie – decembrie 1996 și până la ultimul număr,
70 din ianuarie-martie 2010 a apărut sub scutul Școlii conduse de prof.
Octavian Gruița.
O latură mai nouă a
cercetării și scrisului Sărbătoritului de astăzi îl reprezintă Monografia bisericii din Giroc (2013)
care reprezintă o noutate în studiul monografic. Autorul oferă ,,date tehnice
amănunțite”[9] în ceea ce privește:
biserica (arhitectură și pictură), medalionele preoților și activitatea
bisericii precum și învățământul confesional.
Pentru activitatea
culturală a fost ales Cetățean de Onoare al Comunei Măureni (1999) și Giroc
(2007).
Pentru calitățile
intelelectuale și morale probate de-a lungul timpului Vă cinstim cu Premiul
,,Aurel Turcuș și Pavel Filip” decernat de Asociația Publiciștilor.
La mulți ani!
*
Premiul de Excelență ,,Aurel Turcuș
și Petru P. Filip”
[1] Viorel Marineasa, ,,Cât va exista Șoșdea
pe fața pământului”, Prefață la Octavian Gruița, Gavrilă Peia, Monografia satului Șoșdea, Ediția a II-a
adăugită, Editura Marineasa, 2013, p. 5.
[2] Ioan
Traia, Asociația Publiciștilor Presei
Rurale din Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, p. 187-189.
[3] Florin Medeleț, ,,Apariții care cinstesc
sărbătoarea comunei”, în ,,Lumina satului”, an IV, nr. 3 (16), iulie-septembrie,
1996, p. 5.
[4] Ioan Traia, Monografiștii satelor bănățene, Editura Eurostampa, Timișoara,
2017, p. 85-86.
[5] ,,Lumina Giroceană”, an. I, nr. 1, 2010,
p. 3.
[6] Octavian Gruița, Gavrilă Peia, Monografia satului Șoșdea, Ediția a II-a
adăugită, Editura Marineasa, 2013, p. 37; 110.
[7] ,,Lumina satului”, an IV, nr. 3 (16),
iulie-septembrie, 1996, p. 16.
[8] Art. cit.
[9] Ion Murariu, Consemnări critice, Editura David Press Print, Timișoara, 2015, p.
81.
