duminică, 26 iunie 2011

Mărturisitorii dreptei credinţe pe pământ românesc

Teologii spun că o Biserică este vie şi rodnică în măsura în care naşte sfinţi, ocrotitori ai poporului drept-măritor. De-a lungul istoriei, poporul român a avut ocrotitori fie din neamul românesc, fie de alte neamuri, dar care au trăit şi propovăduit Evanghelia aici sau ocrotesc prin moaştele lor credincioşii neamului nostru. Biserica Ortodoxă Română a rânduit o zi de cinstire a sfinţilor români, sărbătoare de mare importanţă pentru poporul român. Despre evlavia populară la aceşti sfinţi, importanţa lor pentru istoria Bisericii strămoşeşti şi canonizările făcute în Patriarhia Română ne-a vorbit pr. acad. prof. dr. Mircea PăcurariuBiserica noastră i-a cinstit întotdeauna pe sfinţi ca pe unii care sunt bineplăcuţi lui Dumnezeu şi mijlocesc prin rugăciunile lor pentru noi şi pentru mântuirea noastră. Încă din primele secole creştine, Biserica i-a cinstit pe Sfinţii Apostoli şi pe Maica Domnului, i-a cinstit pe mucenicii primelor veacuri, mai ales pe cei care au pătimit până în 313 (n.r., an în care împăratul Constantin cel Mare a dat Edictul de la Mediolan prin care creştinismul devenea o religie permisă), a cinstit o serie de cuvioşi sau cuvioase care au trăit departe de lume, în pustiu, ori în peşteri sau în alte zone, a cinstit mărturisitorii dreptei credinţe, după cum i-a cinstit şi pe Sfinţii Părinţi, care prin lucrările lor au cristalizat învăţătura creştină şi au contribuit la progresul teologiei. Aceştia erau sfinţi care proveneau din lumea greco-romană, dar şi sfinţi care proveneau din Egipt, Siria, Palestina şi alte zone ale bazinului Mării Mediterane. Cu timpul, pe măsură ce s-au creat state naţionale şi concomitent Biserici naţionale, aceste Biserici au înscris în calendarul sfinţeniei creştine propriii lor sfinţi, în primul rând pe cei care au contribuit la încreştinarea popoarelor creştine. Mă gândesc aici la apostolii slavilor, Chiril şi Metodie, ca şi la sfinţii cuvioşi din Lavra Pecerska, la sfinţii de la Mănăstirea Rila din Bulgaria, la sfinţii naţionali ai sârbilor şi o serie de alţi sfinţi din lumea creştin-ortodoxă.Părinte academician, care sunt rădăcinile cinstirii sfinţilor proveniţi dintr-un anumit popor creştin?
Urmând exemplul acestora, Biserica Ortodoxă Română a avut propriii sfinţi, încă din perioada daco-romană a existenţei noastre şi până aproape de zilele noastre.
Un prim sfânt despre care ştim că a fost cinstit pe pământ românesc a fost Nicodim de la Tismana. Nu ştim de când datează evlavia populară care i se acorda acestui cuvios reorganizator al monahismului românesc. La fel este şi cazul Cuviosului Daniil Sihastrul, sfetnicul viitorului sfânt domnitor Ştefan cel Mare, cinstit de popor cu multă evlavie.
În evlavia faţă de sfinţi, credincioşii au ţinut cont de naţionalitatea acestora?
Înainte de a se lua o hotărâre de canonizare a acestor sfinţi, poporul a ştiut întotdeauna să-i preţuiască, a ştiut întotdeauna să-i cinstească ca pe unii care au lucrat pentru mântuirea lor, care s-au rugat pentru ei. Evlavia populară a ştiut să-i cinstească aşa cum se cuvenea. Merită subliniat faptul că unii dintre sfinţii noştri, pe care îi considerăm naţionali, au fost şi sunt cinstiţi şi de alte Biserici, aşa cum este cazul mitropolitului Kievului, Sfântul Petru Movilă, cinstit şi de Biserica Ucraineană, după cum aceeaşi Biserică cinsteşte şi pe Cuviosul Paisie de la Neamţ, care era de neam ucrainean. Tot aşa, Cuviosul Antipa de la Calopodeşti este cinstit de Biserica Greacă şi cea Rusă, iar noi, românii, îl cinstim pe patriarhul Nifon al Constantinopolului, pe Atanasie Patelarie, fost patriarh al Constantinopolului, care a trăit la Galaţi. Îl cinstim şi pe Maxim Brancovici, care a fost trecut între sfinţi de Biserica Serbiei şi care a păstorit puţin timp şi-n scaunul mitropolitan al Ţării Româneşti.
Ce anume au apreciat credincioşii unui popor la sfinţii care au trăit pe tărâmurile statului respectiv?
Poporul drept-credincios împreună cu preoţii şi călugării lui au apreciat ortodoxia credinţei acestor sfinţi pe care i-am pomenit, au apreciat strădaniile lor în slujba Bisericii şi când a fost cazul au apreciat şi jertfa pe care au pus-o aceştia pentru Hristos, mărturisind Ortodoxia, cum au fost Sfinţii ardeleni Ilie Iorest şi Sava Brancovici sau Sofronie de la Cioara, Visarion Sarai şi Oprea Miclăuş şi preoţii mărturisitori Moise Măcinic şi Ioan din Galeş. Din aceste considerente se impune o îndatorire de suflet, ca aşa cum strămoşii noştri au cinstit pe aceşti sfinţi şi cuvioşi, să-i cinstim şi noi în ziua lor de sărbătorire.
"Protectori ai unor zone geografice"
Cum se manifestă evlavia populară la sfinţii de alt neam care odihnesc la noi prin moaştele aduse în ţară?
Biserica Ortodoxă Română prăznuieşte de secole şi câţiva sfinţi şi cuvioşi care îşi au moaştele în biserici în ţara noastră. Aşa este cazul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, ale cărui moaşte au fost aduse la noi în ţară în 1415, în timpul lui Alexandru cel Bun, este cazul Sfintei Parascheva de la Iaşi, ale cărei moaşte au fost aduse în timpul lui Vasile Lupu în 1641, este cazul Sfântului Dimitrie Basarabov, cu moaşte în Catedrala patriarhală, aduse acolo în 1774, din sudul Dunării, de unde era el originar, şi este cazul Sfintei Filofteia, ale cărei moaşte se găsesc în Catedrala din Curtea de Argeş, sau al Sfântului Grigorie Decapolitul cu moaşte în Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea.
Toţi credincioşii noştri, după cum se poate uşor constata, i-au cinstit pe acei sfinţi ale căror moaşte sunt în ţara noastră. Dovada o reprezintă pelerinajele de la Iaşi din 14 octombrie, de la Bucureşti din 27 octombrie sau de la Curtea de Argeş din 7 decembrie sau cel de la Suceava din 24 iunie. În mod deosebit, aceşti sfinţi cu moaşte la noi sunt consideraţi protectori ai unor zone geografice din ţara noastră şi de aceea evlavia populară se îndreaptă în primul rând spre ei, fie că este vorba despre moldoveni, despre munteni sau olteni, iar ardelenii îi cinstesc pe sfinţii mărturisitori ai Ortodoxiei din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea.
Canonizări în Biserica noastră
Când a avut loc prima canonizare pe pământ românesc?
O primă canonizare oficială despre care avem ştiri că s-a realizat pe pământ românesc a avut loc în august 1517, cu prilejul sfinţirii mănăstirii de la Curtea de Argeş, când la dorinţa Patriarhiei Ecumenice şi a domnitorului Neagoe Basarab a fost canonizat Nifon, patriarhul Constantinopolului, care a avut un rol însemnat şi în reorganizarea vieţii bisericeşti din Ţara Românească în timpul domnitorului Radu cel Mare. Mult timp nu s-au mai făcut canonizări de sfinţi români, deşi Biserica noastră a cinstit o serie de sfinţi, mai ales pe cei care aveau moaşte în bisericile din Ţara Românească şi Moldova.
Cât timp a trecut până la noi canonizări în Biserica Ortodoxă Română?
O hotărâre oficială de canonizare a unor sfinţi români s-a luat la 28 februarie 1950, când patriarhul de vrednică pomenire Justinian Marina a supus Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române problema canonizării unor sfinţi români, în special a celor care au mărturisit credinţa creştină ortodoxă în Ardeal, precum şi a ierarhului Calinic de la Cernica şi alţii care au fost canonizaţi atunci. În 1950 au
fost canonizaţi mitropoliţii mărturisitori Ilie Iorest şi Sava Brancovici, care au păstorit în Ardeal, la Alba Iulia şi care n-au cedat în faţa presiunii venite din partea calvinilor, ci şi-au apărat dreapta credinţă şi în acelaşi timp pe credincioşii lor. Au urmat alte canonizări în timpul patriarhului Iustin Moisescu, în timpul patriarhului Teoctist Arăpaşu, în 1992, când tot printr-o hotărâre sinodală au fost trecuţi în rândul sfinţilor domnitorii Ştefan cel Mare şi Constantin Brâncoveanu, datorită faptului că ei au fost cei mai mari ctitori de lăcaşuri sfinte din trecutul nostru. Apoi, în anii următori, în 1997, Biserica noastră i-a trecut în rândul sfinţilor pe Petru Movilă, mitropolitul Kievului, care era de neam român, şi în 2003, în 2007, continuând în timpul păstoririi Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în 2008, când au fost canonizaţi Dionisie Exiguul, Neagoe Basarab şi alţii.
Între cei cinstiţi de Biserica Ortodoxă Română se numără în primul rând cuvioşi teologi din Sciţia Minoră, fostă provincie romană, Dobrogea de astăzi, şi anume Sfinţii Ioan Casian şi Dionisie Exiguul, mari teologi la vremea respectivă, Cuviosul Gherman şi Niceta de Remesiana, care aparţinea populaţiei din sudul Dunării, din Peninsula Balcanică. Au fost trecuţi în rândul sfinţilor o serie de cuvioşi mărturisitori, între care amintim doar pe Teodora de la Sihla, Antonie de la Iezer, Paisie de la Neamţ şi Daniil Sihastrul.
Sărbătoarea sfinţilor de acelaşi neam cu noi
Duminica Sfinţilor Români este o sărbătoare de maximă importanţă pentru Biserica Ortodoxă Română. Ziua de prăznuire a Tuturor Sfinţilor Români este Duminica a doua după Rusalii, prima duminică după cea a Tuturor Sfinţilor. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sfinţii români să fie cinstiţi în această duminică în şedinţa sinodală din 20 iunie 1992.
Ctitori de biserici şi cultură teologică
Biserica noastră a canonizat mari domnitori care au lăsat posterităţii lăcaşuri de cult unice. Cu ce au mai contribuit aceşti sfinţi conducători la întărirea Bisericii strămoşeşti?
Au fost trecuţi în rândul sfinţilor o serie de ierarhi cărturari care prin scrisul lor au contribuit la progresul teologiei româneşti, între care aş aminti pe mitropoliţii Varlaam şi Dosoftei ai Moldovei, Antim Ivireanul şi Grigorie Dascălu ai Ţării Româneşti, şi anul acesta ne pregătim de canonizarea celui mai strălucit ierarh pe care l-a avut Biserica din Ardeal, Andrei Şaguna.
Au fost canonizaţi şi câţiva domnitori pentru ctitoriile lor, pentru bisericile zidite din dispoziţia lor şi în care se săvârşeşte jertfa cea fără de sânge de peste cinci sute de ani. Între aceştia, amintim pe Ştefan cel Mare şi Sfânt, considerat sfânt de evlavia populară, Neagoe Basarab, care a ctitorit de asemenea câteva biserici şi mănăstiri, domnitorul martir Constantin Brâncoveanu pentru ctitoriile sale şi mai cu seamă pentru sprijinul dat culturii teologice româneşti şi nu numai, pentru că au sprijinit şi cultura de limbă greacă, slavonă, arabă, venind în sprijinul unor Biserici Ortodoxe surori.

miercuri, 22 iunie 2011

Admitere la Facultatea de Teologie din Caransebeş

Specializarea Teologie a Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa organizează admiterea în anul universitar 2011-2012, în sistemul Bologna, pe două cicluri principale de studii: ciclul I - studii universitare de licenţă de trei ani şi ciclul II - studii universitare de masterat de doi ani.
La Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative, pentru toate formele de învăţământ, admiterea se organizează în două sesiuni. Prima sesiune va fi în luna iulie 2011, iar cea de-a doua, în luna septembrie 2011, pentru ocuparea eventualelor locuri rămase libere din prima sesiune.
Cifra de şcolarizare la Secţia de teologie ortodoxă didactică este de 15 locuri fără taxă şi 10 locuri cu taxă, în total 25 de locuri la licenţă şi 15 locuri fără taxă şi 10 locuri cu taxă, în total 25 de locuri la masterat.
Specializarea Teologie funcţionează în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative a Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa, dorindu-se a fi continuatoarea vechiului Institut Teologic din Caransebeş, înfiinţat în anul 1865.
Secţia de teologie ortodoxă didactică îşi desfăşoară activităţile şcolare în Caransebeş (Aleea Grădiniţei nr.1), într-un sediu modern, amenajat prin grija Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa. Secţia de teologie este acreditată atât pentru studii de licenţă, cât şi pentru studii de masterat în Teologie pastorală şi Misiune creştină. La Caransebeş au absolvit Teologia nouă generaţii de studenţi. (Pr. Daniel Alic, Darius Herea)

vineri, 17 iunie 2011

Revista ,,Lumină lină" a fost premiată

În 3 iunie 2011 s-a desfăşurat în organizarea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timişoarei ,,Concursul de publicaţii parohiale - faza eparhială" pe anul 2011. În cadrul acestui concurs revista ,,Lumină lină" editată de Parohia Ortodoxă Colonia Gătaia a obţinut Menţiunea I.
Un cuvânt de mulţumire se cuvine tuturor ostenitorilor acestei reviste: redactori, tehnoredactori, graficieni şi meşteri tipografi.

,,Lumină lină", nr. 2/2011

A apărut cel de-al doilea număr al revistei parohiale ,,Lumină lină". Din cuprins amintim editorialul Vino Duhule Sfinte semnat de parohul bisericii ,,Sfântul Ierarh Nicolae" din parohia Colonia Gătaia. Revista îşi continuă cuprinsul tradiţional: poezie semnată de Dimitrie Aceea, ,,Povestea vorbei" susţinută de prof. univ. dr. Rodica Popescu. În rubrica ,,Restituiri", jurnalistul Alin Dirina vorbeşte despre Înmormântarea la Silagiu. (p. 3); Urmele trecutului sunt dezvăluite de pr. ic. stavr. drd. Iliia Pavlovici Pătruţ, Folclorizarea sărbătorilor de peste an la românii şi sârbii din Banat, serial care a ajuns la episodul VII şi studiul Istoricul satului Urseni scris de dl. Bogdan Tamaş, redactor-şef al revistei ,,Medveşanul" din Urseni. În ,,Documentar", prof. Marius Iosif Circa continuă amintirile Coloniei în serialul Din amintirile unui colonist (p. 5). Cateheza revistei este realizată de părintele Călin Negrea de la parohia Gherman, Jertfa şi dragostea zugrăvită în cele 12 Evanghelii din Joia Mare.
Din acest număr avem o nouă rubrică intitulată ,,Semne" cu articolul Contribuţia vlădicii Elie MIron la dezvoltarea culturii româneşti. Etape semnificative (II) semnat de preotul dr. Valentin Bugariu. Publicaţia se încheie cu obişnuita cronică parohială (p.8).
Revista poate fi achiziţionată de la biserica parohială sau lecturată la biblioteca parohială!

,,Lumina Giroceană", nr. 1/2011

A apărut un nou număr al publicaţiei cultural-istorice editate la Giroc de cu inimos colegiu de redacţie compus din prof. Ion Murariu, Prof. Octavian Gruiţa, Dorin Aga, Sever Lazăr şi condus de muzeograful Marius Matei. 
Din acest număr avem mai multe articole care fac referire la viaţa Girocului: medalionul Preotul Iosif Gaiţă semnat de Prof. Octavian Gruiţa (p. 1-2), pastorala de Paşti a Î.P.S. dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului dar şi la tradiţiile şi obiceiurile bănăţenilor: Portul tradiţional-expresia unui neam de Marius Matei (p. 2) şi Datinile şi obiceiurile girocenilor la Paşti de Sever Lazăr. Publicaţia mai oferă cititorilor şi poezie originală.
Dorim tinerei publicaţii mulţi ani, iar truditorilor sănătate şi inspiraţie pentru a oferi cititorilor crâmpeie din viaţa Girocului şi de ce nu a Banatului nostru atât de drag!
Publicaţia poate fi consultată la biblioteca parohială!

Apariţii editoriale

În ultimul timp, preotul Valentin Bugariu a publicat prima parte din studiul Valori religioase în opera magistrului G. I. Tohăneanu care a apărut în revista ,,Vatră nouă", nr. 129/2011, p. 3; 6

,,Vatră nouă", nr. 129/2011

A apărut un nou număr al revistei ,,Vatră nouă" editată de Comunitatea locală din Giarmata Vii sub coordonarea P.On. Păr. Vasile Suciu, parohul bisericii din localitate. Şi acest număr aduce mai multe informaţii din viaţa cotidiană a localităţii precum şi mai multe documentare, viaţa satului ş.a.
Dintre articole menţionăm pe cel semnat de Acad. Păun Ion Otiman cu lucrarea Dr. Antoniu Marchescu, Grănicerii bănăţeni şi comunitatea de avere (I), o primă parte dintr-un studiu dedicat unei cărţi de mult uitată. (p. 2). Revista are şi un supliment religios intitulat ,,Iconostas". Din acest supliment aflăm depre realizarea a două proiecte ale Bisericii din localitate: un parteneriat intitulat ,,Punţi între fraţi" între parohiile Teregova (jud. Caraş-Severin) şi Giarmata Vii (protopopiatul Timişoara II) şi concursul de pictură religioasă pe sticlă: ,,Icoana, fereastră spre cer", proiect realizat de biserica ortodoxă din localitate în parteneriat cu Grădiniţa din sat şi Liceul de Arte Plastice din Timişoara.
Revista poate fi citită la biblioteca parohială!

vineri, 3 iunie 2011

Curs de managementul proiectelor europene la Moneasa


În staţiunea Moneasa, jud. Arad s-a desfăşurat în perioada 29 mai - 3 iunie un curs de managementul proiectelor europene intitulat ,,Implicarea clerului şi a membrilor comunităţilor parohiale ortodoxe în dezvoltarea de proiecte sociale la nivelul Mitropoliei Banatului şi Arhiepiscopiei Alba Iuliei". Socicitantul acestui proiect este Arhiepiscopia Aradului în parteneriat cu Asociaţia ,,Filantropia Ortodoxă" Alba Iulia, Episcopia Caransebeşului, Episcopia Devei şi Hunedoarei şi Arhiepiscopia Timişoarei.
Scopul acestui proiect îl reprezintă facilitatea integrării sau a reintegrării persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii, în următoarele 24 de luni prin servicii de asistenţă şi dezvoltarea capacităţii comunităţilor parohiale ortodoxe din judeţele Alba, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
Joi, cu începere de la orele 10.00 participanţii au slujit şi au participat la Sfânta Liturghie la biserica din localitate cu prilejul praznicului Înălţării Domnului. În seara zilei de joi, 2. iunie şi vineri, 3 iunie au avut loc examenele pentru cele două subproiecte. Toţi candidaţii au fost declaraţi reuşiţi. Din cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei au participat la această serie de cursuri următorii preoţi: George Danciu de la parohia Toager, Ionel Maftei de la parohia Birda, Dragan Giorgiev de la parohia Ferendia, Cristian Băican de la parohia Percosova, Emanuel Popescu din parohia Macedonia, Valentin Bugariu, parohia Colonia Gătaia, protopopiatul Deta şi Valer Budiul de la parohia Timişoara-Zona Soarelui.

Activităţi gospodăreşti

În ultimul timp la parohia Colonia Gătaia s-au efectuat mai multe lucrări gospodăreşti după cum urmează: s-a realizat un nou gard împrejmuitor la casa parohială. Iar la biserica cu hramul ,,Sfântul Ierarh Nicolae" s-a montat încălzirea centrală pe combustibil solid şi s-a zugrăvit interiorul lăcaşului de cult. Un gând de mulţumire se îndreaptă acum către binefăcătorii acestor lucrări: dl. Ioan Orga care a donat materialele necesare şi dl.Vasile Gheţa care a executat manopera aferentă acestor lucrări.

Sfânta Liturghie în parohia Maşloc

La sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cu începere de la orele 10,00 după oficierea slujbei Utreniei, preotul Valentin Bugariu a slujit Sfânta Liturghie în parohia Maşloc, protopopiatul Timişoara II. La momentul potrivit mai mulţi credincioşi s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului. La finalul Liturghiei, preotul Valentin Bugariu a rostit un cuvânt de învăţătură cu tema: De la sfinţii de odinioară la sfinţenia vieţii de astăzi. Criza modelelor.