În urmă cu mai
bine de jumătate de veac, poetul Nichita Stănescu realiza volumul Belgradul în cinci prieteni (1969). Pe
urmele poetului îndrăgostit de orașul scăldat de valurile molcome ale Dunării,
mai mulți prieteni din parohiile: Berecuța, Birda și Voiteg au plecat sâmbătă,
17 Cireșar la orele mici ale dimineții într-un pelerinaj religios-cultural în
capitala Serbiei.
Cu
binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, mitropolitul Banatului și la
inițiativa P. C. Părinte Zoran Milovanov cei 73 de credincioși, protopopul
Detei, Ioan Prisăcean, profesori de la Școala Gimnazială din Birda, preoți din
parohiile amintite, din satul Percosova și Spitalul de Psihiatrie din Gătaia au
poposit în clipe de rugăciune și meditație la câteva biserici reprezentative:
biserica rusă, Sf. Apostol și Evanghelist Marcu, catedrala patriarhală, Ruzica,
Sf. Cuv. Parascheva, Sfântul Sava și mănăstirea Racovița. Credincioșii au putut
observa în toate lăcașurile de cult fapta cea bună a credinței creștine
concretizată în împodobire picturală mai veche sau mai nouă dar și cinstire
arătată înaintașilor. La intrarea principală a ca bisericii ,,Sfinții
Arhangheli Mihail și Gavriil”, actuala catedrală patriarhală se găsește
mormântul scriitorului iluminist Dositei Oradovici (n. 17 februarie 1742 la
Ciacova), în alte biserici s-au găsit morminte ale despoților sârbi care au
apărat credința ortodoxă.
Credincioșii
au intrat și s-au închinat în cea mai veche biserică a orașului, Ruzica (a
trandafirilor) ridicată pe un depozit de praf de pușcă, cu policandre realizate
din materiale militare. Tot aici, în vechea cetate Kalmegdan, antica Sigidunum
se află și biserica Sf. Cuv. Parascheva. La interveniția țarinei Milița
(1335-1405) pe lângă Baiazid au fost aduse moaștele Cuvioasei care au rămas
aproape un veac aici. Astăzi, părticele din moaștele Cuvioasei Parascheva se
află în biserica Ruzica. Ultimele două centre ecleziastice la care s-au făcut
opriri au fost catedrala Sfântul Sava și mănăstirea Racovița. În prima s-au
observat arhitectura și pictura subsolului, lăcașul care adăpostește paraclisul
și vechea biserică, la cel din urmă mormântul patriarhului Pavle al Serbiei
(1914-2009).
Alături de
biserici, credincioșii au făcut opriri la câteva obiective reprezentative ale
orașului: Televiziunea, Radioul, Teatrul Național, Palatul Patriarhal, Academia
Sârbă, biblioteca Academiei, Centrul Cultural, Muzeul Poporului, librării. Prin
centrul orașului se poate ajunge la Fortăreața Kalemegdan de unde s-a observat
locul unde râul Sava se varsă în Dunăre, ,,drumul fără pulbere” cum spunea un
scriitor român. Aici în ruinele cetății turcești sunt expuse arme folosite în
războaiele de apărare purtate de poporul sârb de-a lungul vremii. Tot aici a
fost văzută fântâna lui Sokollu Mehmet Pașa din veacul al XVI-lea. De aici pe
faleza Dunării s-a ajuns la autocare spre reîntoarcerea în patrie.
Cu toții am
fost marcați de hărnicia credincioșilor sârbi, de monumentalele biserici, de
grija acestora pentru conservarea trecutului, locul în care trecutul și
prezentul își dau mâna spre cinstea localnicilor. Peste tot s-a simțit
frățietatea dintre cele două popoare: sârb și român. Voievozi români cum au
fost Radu I Basarab și Sfântul Constantin Brâncoveanu au ctitorit și susținut prin
danii divese bastioane ale credinței ortodoxe. (bis. ,,Sfinții Arhangheli
Mihail și Gavriil” n. n.).
