duminică, 18 iunie 2017

Pelerinaj de o zi la Belgrad

În urmă cu mai bine de jumătate de veac, poetul Nichita Stănescu realiza volumul Belgradul în cinci prieteni (1969). Pe urmele poetului îndrăgostit de orașul scăldat de valurile molcome ale Dunării, mai mulți prieteni din parohiile: Berecuța, Birda și Voiteg au plecat sâmbătă, 17 Cireșar la orele mici ale dimineții într-un pelerinaj religios-cultural în capitala Serbiei.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, mitropolitul Banatului și la inițiativa P. C. Părinte Zoran Milovanov cei 73 de credincioși, protopopul Detei, Ioan Prisăcean, profesori de la Școala Gimnazială din Birda, preoți din parohiile amintite, din satul Percosova și Spitalul de Psihiatrie din Gătaia au poposit în clipe de rugăciune și meditație la câteva biserici reprezentative: biserica rusă, Sf. Apostol și Evanghelist Marcu, catedrala patriarhală, Ruzica, Sf. Cuv. Parascheva, Sfântul Sava și mănăstirea Racovița. Credincioșii au putut observa în toate lăcașurile de cult fapta cea bună a credinței creștine concretizată în împodobire picturală mai veche sau mai nouă dar și cinstire arătată înaintașilor. La intrarea principală a ca bisericii ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, actuala catedrală patriarhală se găsește mormântul scriitorului iluminist Dositei Oradovici (n. 17 februarie 1742 la Ciacova), în alte biserici s-au găsit morminte ale despoților sârbi care au apărat credința ortodoxă.

Credincioșii au intrat și s-au închinat în cea mai veche biserică a orașului, Ruzica (a trandafirilor) ridicată pe un depozit de praf de pușcă, cu policandre realizate din materiale militare. Tot aici, în vechea cetate Kalmegdan, antica Sigidunum se află și biserica Sf. Cuv. Parascheva. La interveniția țarinei Milița (1335-1405) pe lângă Baiazid au fost aduse moaștele Cuvioasei care au rămas aproape un veac aici. Astăzi, părticele din moaștele Cuvioasei Parascheva se află în biserica Ruzica. Ultimele două centre ecleziastice la care s-au făcut opriri au fost catedrala Sfântul Sava și mănăstirea Racovița. În prima s-au observat arhitectura și pictura subsolului, lăcașul care adăpostește paraclisul și vechea biserică, la cel din urmă mormântul patriarhului Pavle al Serbiei (1914-2009).
Alături de biserici, credincioșii au făcut opriri la câteva obiective reprezentative ale orașului: Televiziunea, Radioul, Teatrul Național, Palatul Patriarhal, Academia Sârbă, biblioteca Academiei, Centrul Cultural, Muzeul Poporului, librării. Prin centrul orașului se poate ajunge la Fortăreața Kalemegdan de unde s-a observat locul unde râul Sava se varsă în Dunăre, ,,drumul fără pulbere” cum spunea un scriitor român. Aici în ruinele cetății turcești sunt expuse arme folosite în războaiele de apărare purtate de poporul sârb de-a lungul vremii. Tot aici a fost văzută fântâna lui Sokollu Mehmet Pașa din veacul al XVI-lea. De aici pe faleza Dunării s-a ajuns la autocare spre reîntoarcerea în patrie.

Cu toții am fost marcați de hărnicia credincioșilor sârbi, de monumentalele biserici, de grija acestora pentru conservarea trecutului, locul în care trecutul și prezentul își dau mâna spre cinstea localnicilor. Peste tot s-a simțit frățietatea dintre cele două popoare: sârb și român. Voievozi români cum au fost Radu I Basarab și Sfântul Constantin Brâncoveanu au ctitorit și susținut prin danii divese bastioane ale credinței ortodoxe. (bis. ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” n. n.).