Prin
intermediul acestui număr aflăm din pana părintelui Vasile D. Suciu o Veste
Bună: ,,Vatră nouă – Iconostas își continuă drumul…”. În cadrul știrii suntem
încredințați de istoricul revistei care a debutat în 2000 cu prilejul
Praznicului Nașterii Maicii Domnului, hramul bisericii parohiale din Giarmata
Vii, fiind susținută de comunitatea locală până în 2008. În perioada 2009-2016
revista a fost editată cu sprijinul Consiliului Local din Ghiroda. Din 2017
publicația va tipărită cu sprijinul Consiliului Județean Timiș (90% din
costurile de imprimare și multiplicare).
Obținerea
acestui ajutor substanțial se datorează în primul rând Părintelui redactor-șef
Vasile D. Suciu dar și performației acestei reviste în peisajul publicisticii
bănățene. Și în anul 2017 revista ,,Vatră nouă” a obținut la Concursul Județean
de reviste școlare și religioase PREMIUL I la secțiunea presă parohială.
Cititorul
doritor de îmbogățire spirituală regăsește în rubricile permanente informații deosebite.
Ne-a atras atenția pagina destinată ,,Port(-ului) popular”: ,,Frumusețea iei
românești” iscălită de etnograful Aristida Gologan. Pentru edificare redăm doar
un fragment:
,, Noţiunea de
ie, provenită din latinescul lineus (de
in) prezintă în spaţiul românesc o seamă de sinonime, unele răspândite numai în
anumite regiuni, precum cămaşă, ciupag, spăcel, chepeneag, căptuf etc. În zona
Haţegului, o întâlnim cu pronunţia inie.
[…] La
Sânziene, fetele, aflate la vârsta adolescenţei, îmbrăcate în cămăși albe,
înflorate, alergau dansând prin lanurile de grâu și pe dealuri, culegând și
împletind cununi de sânziene, cântând și recitând texte de invocare a soarelui,
care în această perioadă a solstiţiului de vară atinge punctul maxim de lumină
și putere. Scopul acestui ritual este
acela de provocare prin analogie și contagiune a forţelor latente existente în
lanurile date în pârg și fetele care se pregătesc de căsătorie, într-o
împărtășire reciprocă de forţă și fertilitate. Cămășile purtate de fete,
confecţionate din pânză ţesută din plante cultivate: cânepă, in sau bumbac, la
fel ca și ornamentele înflorate (împodobite cu flori sugerate de unele motive geometrice sau în
reprezentare naturalistă) au același rol ca și lanurile de grâu, acela de
fertilitate, putere și protecţie oferită de Muma pământ, sub forţa
purificatoare și iluminatoare a razelor solare. (p. 5).
Revista poate
fi consultată integral la adresa: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/vatra_noua_197-199.pdf.
