luni, 27 februarie 2023

Seară duhovnicească în parohia Gătaia

 

   În prima săptămână a Postului Mare din inițiativa P. C. Părinte Călin Negrea, parohul bisericii ,,Învierea Domnului”, din parohia Gătaia, protopopiatul Deta, au fost organizate seri de rugăciune și învățătură creștină sub titulatura ,,Săptămâna duhovnicească în parohia Gătaia”.

     Luni, 27 februarie a fost citită prima parte a Canonului Mare împreună cu slujba Pavecerniței Mari. Cuvântul de învățătură cu tema ,,Episoade din trecutul Muzicii biserici din Banat” a fost pregătită și susținută de către P. C. Părinte Valentin Bugariu de la parohia Birda. Vorbitorul a accentuat caracterul bizantin al muzicii de cult bănățene, a prezentat principalii compozitori, școlile de cântare bisericească, cartea de cult, corurile în contextul comemorării anul acesta a imnografilor și cântăreților bisericești din Patriarhia Română.

         Serile ce vor urma vor sluji și vor susține cateheze tematice P. C. Părinți Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia și Adrian Cohuț de la parohia Percosova.



duminică, 26 februarie 2023

Mihai Șora (7 noiembrie 1916-25 februarie 2023)

 

A trecut pragul acestei vieți un venerabil bănățean, mai vechi decât Unirea din 1918. Iubit și urât în aceeași măsură și intensitate, disputat de ideologiile atât de stânga, cât și de dreapta, Mihai Șora rămâne în istoria culturii românești prin lucrările sale care ne-au rămas, cât și prin cunoscuta colecție ,,Biblioteca pentru toți” pe care a inițiat-o la un moment dat.

Bănățean prin naștere, născut la Ianova din județul Timiș în familia preotului cărturar Melentie Șora, a copilărit pe lângă biserica din Fabricul Timișoarei, unde tatăl său oficia (1926-1956), a urmat cursurile Liceului Constantin Diaconovici-Loga din orașul de pe Bega (1923-1927) și apoi Filosofia la București. A beneficiat de o bursă de studii la Paris (1938-1940), unde a obținut titlul de doctor cu o teză despre Blaise Pascal (1940).

După instaurarea regimului comunist în România, Mihai Șora a rămas în țară unde a fost referent la Ministerul de Externe, apoi redactor la Editura pentru Literatură și Editura Enciclopedică. După Revoluția din 1989, Mihai Șora a fost numit ministru al Învățământului (1989-1990) și a fost fondator al Grupului de Dialog Social, Alianței Civice și Societății Române de Fenomenologie.


sâmbătă, 25 februarie 2023

,,Almăjul”, august-decembrie 2022

 

   Harnicul și neobositul iubitor al satului bănățean, cu o activitate publicistică și muzeală de invidiat, prof. Gheorghe Rancu-Bodrog, redactor-șef al revistei lunare de istorie și cultură ,,Almăjul” ne-a înștiințat de apariția ultimelor patru numere ale publicației.

  Într-o ținută grafică fără cusur, redactorii și colaboratorii publicației au rostuit cum se cuvine un cuprins deosebit de interesant. Amintim aici studiul ,,O părere. Slavizarea vlahilor” iscălit de Costea Ioan (Arad) care apare în numerele pe august-septembrie, octombrie și noiembrie și ,,Anul 1330-Măcelul de la Posada” (noiembrie) de Tudor Sălăgean.

      Am mai reținut două articole deosebit de actuale pe tematică istorică: ,,Un articol pe tema participării României în cadrul bătăliei de la Stalingrad” de Liviu Pătru și care a apărut în numărul de pe luna octombrie.

     Autorul descrie evenimentul sângeros din cel De-al Doilea Război Mondial la care au luat parte și românii. Un lucru mai puțin știut este contribuția unui bănățean la luptele de aici. Bravul erou bănățean s-a numit Otto Erich Benedict (1898-1961) și care doar lipsa benzinei i-a zădărnicit străpungerea încercuirii sovieticilor (Cf. Stelian Dragnea, ,,Tată și fiu în supliciul prizonieratului (I)” în ,,Revista de istorie militară”, nr. 3 / 1991, p. 48).

       Un alt articol care ne-a atras atenția este cel iscălit de Titu Pervulescu, ,,Bătălia de la Posada s-a dat cumva lângă Teregova, pe râul Timiș, în cheile Armenișului în Caraș-Severin?”.

       Recunosc că niciodată nu mi-am pus problema localizării geografice a locului luptei fiind mulțumit mai mult de rezultatul ei și nu m-am mai ocupat de celelalte amănunte.

   Autorul, Titu Pervulescu dă ipoteza localizării luptei folosindu-se de întreaga documentație lingvistică și istorică. La Bănia spre exemplu a fost plantat un stejar (care este reprezentat pe prima copertă a revistei ,,Almăjul”) și care a amintit de această victorie. În Almăj există izvorul Posata situat la poalele Străjoțului din Cheile Mehadiei. Lupta ar fi avut loc fie pe drumul dintre Mehadia spre Teregova (Ionel Claudiu Dumitrescu) sau pe cel îngust dintre Orșova și Mehadia (Constantin Rezachevici).

       Revistele se pot consulta în cadrul bibliotecii parohiale!


Programul slujbelor bisericești în parohia Birda (26 februarie – 5 martie)

 

Duminică, 26 februarie, ora 16,00 Vecernia;

Luni, 27 februarie, ora 16,00 Pavecernița Mare unită cu Canonul cel Mare;

Marți, 28 februarie, ora 16,00 Pavecernița Mare unită cu Canonul cel Mare;

Miercuri, 1 martie, ora 9,00 Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite;

                               ora 16,00 Pavecernița Mare unită cu Canonul cel Mare;

Joi, 2 martie, ora 16,00 Pavecernița Mare unită cu Canonul cel Mare;

Vineri 3 martie, ora 9,00 Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite;

                                        Cateheza cu tema: ,,Muzica bisericească bănățeană”;

Sâmbătă, 4 martie, ora 15,00 Pomenirea morților;

                               ora 16,00 Vecernia;

Duminică, 5 martie, ora 9,00 Utrenia;

                                 Ora 10,00 Sfânta Liturghie;

                                 Vernisarea Expoziție de Desen ,,Culorile muzicii”;

                                 Prezentarea și difuzarea revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”.


,,Suflet nou”, nr. 357-361 / 2022

Prin bunăvoința prof. Traian Galetaru am primit ultimele cinci numere ale revistei Satului bănățean, ,,Suflet nou” de la Comloșu Mare, jud. Timiș, pe lunile iulie – septembrie 2022.

Un sumar bogat și diversificat tematic care oferă cititorilor: incursiuni în trecutul localității și a zonei (Jimbolia), poezie (Iosif Băcilă, Vasile Barbu, Horiana Țăru), memorialistică (scrisorile Acad. Pius Brânzeu), articole cu tematică religioasă (sărbătorile și sfinții zilei) semnate de preotul Horia Țâru, pagini de educație și sănătate: ,,Cauzele emoționale ale bolilor” iscălite de psiholog Raluca Patrulea, prezentări de carte și ziariști sătești, articole sportive, rebus ș. a..

Fiind o publicație reprezentativă a Satului bănățean, revista propune câteva materiale care fac trimitere la trecutul istoric și cultura bănățeană: ,,Gheorghe Novac sau inginerul-filolog” (nr. 357, p. 3-6) de prof. Traian Galetaru; ,,Vechi așezări din hotarul comunei Comloșu Mare. Apele curgătoare și stătătoare” (nr. 357, p. 9-11) de ec. Ioan Olărescu; ,,Prof. Dan Formade (1951)” de Ghiță Blejușcă (nr. 357, p. 12); ,,Dr. Constantin Falcă, la ceas aniversar!” (nr. 360, p. 7) de Gabriela Șerban și ,,Florin Ursulescu (1938-2020” (nr. 361, p. 7) de Iancu Murărescu; dar și pagini de istorie orală: ,,Comloșu Mare. Reportaj despre emigrație, porecle, friptură și compot” (nr. 358, p. 6-8) de Monica Stoica.

Revistele pot fi consultate la biblioteca parohială din Birda. 

 

vineri, 24 februarie 2023

Dragobete. Sensuri și semnificații

   La fiecare sfârșit de făurar și început de mărțișor este sărbătorit Dragobetele. Sărbătoare și deopotrivă personaj, Dragobetele a fost reactivat și valorizat ca contrapondere la un import de peste Ocean, ,,Valentine's Day”. Se poate vorbi în cazul acesta de o miză competițională. ,,Misiunea lui simbolică era aceea de a se opune pentru a se substitui Sfântului Valentin, zi de sărbătoare a dragoste, care ar fi trebuit să dispară, nefiind necesar în condițiile în care românii aveau deja, o sărbătoare cu aceeași funcție”[1].

    Dincolo de o competiție mediatică, de comercializarea acestei zile, Dragobetele după opinia lingviștilor nu ar fi decât o deformare a unei sărbători din slavona bisericească, așa cum s-a întâmplat în cazul Streteniei (denumirea populară a ,,Întâmpinării Domnului” (2 februarie) care se numește prescurtat teretenie, trătenie, trântenie sau Vovidenie (,,Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), cu forma veche de văvedeniie, cu variantele obedenie și bovidenie[2].

       Dragobetele este însoțit de epitetul ,,cap de primăvară” pe care lingvistul Vasile Bogrea îl consideră derivat din denumirea sărbătorii din 24 februarie: Întâia și a doua aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul. Viețile Sfinților pomenesc de uciderea Sf. Proroc la porunca regelui Irod Antipa (21 î. Hr – 39 d. Hr.). Capul Sfântului a fost îngropat în curtea palatului regelui, iar trupul în Sevastia, o cetate a Samariei. Ioana, femeia lui Huza, pomenită în Evanghelia de la Luca (8,3; 24,10) a luat cinstitul cap noaptea și l-a pus într-un vas de lut și l-a așezat cu mare cinste în mutele Eleonului, unde era satul lui Irod.

      La apariția lui Iisus, Irod nemaigăsind capul Sf. Proroc a vestit în cetate că ,,Ioan pe care l-am tăiat, acela s-a sculat din morți și pentru aceasta se lucrează puteri prin el”[3].

    Etnologul timișorean Ioan Viorel Boldureanu circumscrie înăuntrul sacrului cele două componente magicul cu acces spre imanent și misticul cu aspirație spre transcendență.

 


 

            Pentru a lămuri pe deplin acest lucru, cunoscutul dascăl dă și o explicație lămuritoare: ,,Să luăm unul din exemplele cele mai obișnuite din conduita creștinului practicant al zilelor noastre. Trecând prin fața bisericii, prin fața unei troițe, a unei cruci, el își face semnul crucii; în momentul în care gândește ceva de felul ‹‹Doamne ajută-mi››, dar mai ales o rostește, dând glas gândului, el induce (respectiv exaltă) ,,componenta” magică într-un cadru și motivație inițială religioase”[4].

         Același lucru ni-l afirmă Ernest Bernea într-o carte din 1944, în care conciliază credința creștină cu datinile și obiceiurile. Astfel fiecare moment din zi, săptămână sau lună are o calitate proprie și care în final a generat calendarul[5].

       O veche mențiune a Dragobetelui provine din Calbor, comuna Beclean din Ardeal. Pe un Triod păstrat în biserica greco-catolică din această localitate, tipărit în 1774, Nicolae Iorga (1906) a descoperit următoarea însemnare: ,,Ziua de Dragobete. Vreme timpurie”[6].

         Știm însă, -ne spune Tudor Sălăgean[7] – că Dragobete era nume propriu, pentru că un purtător al acestuia, Dragobete din Mehedinți, făcea parte, în 1821, din oamenii de încredere ai lui Tudor Vladimirescu, care îi încredința misiuni la Belgrad.

       Legendar, Dragobetele lui Hasdeu este un personaj  plasat în jurul Babei Dochia, Vasile Bogrea ne spune că Dragobetele este numit și Dragomir (drăguțul păsărilor) sau Nicodim, fiul Babei Dochia. Emil Petrovici într-un cunoscut studiu intitulat ,,Folclor din Valea Almăjului” (1935) îl pomenește pe Dragobete ca pe un personaj comic care plecat la pădure i-a înghețat fluierul la nas. Datorită acestui necaz și-a pierdut oile pe care le-a avut în grijă. Găsirea oilor a adus și bucuria cinstirii acestei zile.

       Sărbătorirea Dragobetelui era în calendarul neîndreptat pe ziua de 24 februarie și în cel nou pe 8 martie pentru anii normali și 9 martie pentru cei bisecți. Acest lucru ne este demonstrat de făurirea unui ,,colac de casă, în formă de păpușă, încondeiat”, împărțit pe 9 martie. În sprijinul acestei ipoteze, Adrian Fochi pomenește de 3 zile de sărbătoare a Dragobetelui: pe 24 februarie, 1 și 25 martie.

      Structura arhaică, legendară, sărbătoarea creștină care i-a dat un nouă semnificație, prezența eroului din vremea lui Tudor Vladimirescu dau consistență sărbătorească acestei zile demonstrând încă o dată dacă mai era cazul că omul este prins între ciocanul culturii și nicovala naturii. Relația Natură-Cultură nu se consumă (numai) în afara omului, ci (mai ales) înăuntrul lui. Fiind generat de natură și generator de cultură, omul este produsul simbiozei dintre o ființă naturală și una culturală[8].



[1] Otilia Hedeșan, ,,Dragobete: vecinătăți și subînțelesuri”, în Mirela Bucin, Otilia Hedeșan, Tudor Sălăgean, Szabó Zolt, Rodica Zafiu, Dragobetele: cinci deschideri, Editura Universității de vest, Timișoara, 2020, p. 86 (Se va prescurta în continuare vol. cit.)

[2] Rodica Zafiu, ,,Dragobete: construcția discursive (de la nume la personaj)”, în  vol. cit., p. 27.

[4] Ioan Viorel Boldureanu, Antropologie culturală. Dreapta credință, Tipografia Universității de Vest, Timișoara, 1997, p. 12-13.

[5] Ernest Bernea, Civilizația română sătească, Ediție îngrijită de Rodica Pandele, Editura Vremea, București, 2006, p. 62.

[6] Tudor Sălăgean, ,,Dragobete: redescoperirea”, în vol. cit., p. 10.

[7] Tudor Sălăgean, art. cit.”, p. 10.

[8] Andrei Oișteanu, Ordine și haos. Mit și magie în cultura tradițională românească, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 576. 

 

Simpozionul Național ,,Prețuiește viața” la final

 

   Vineri, 24 februarie au avut loc, online, lucrările Simpozionului Național ,,Prețuiește viața”. Ajuns la cea de-a V-a ediție, Simpozionul organizat de Școala Gimnazială din Săcălaz, jud. Timiș s-a bucurat de prezența a 200 de participanți, profesori și elevi din învățământul preuniversitar, preoți etc. Au susținut lucrări profesori din județele:  Alba, Harghita, Vâlcea, Prahova, Dolj, Sibiu, Dâmbovița, Maramureș, Arad, Satu Mare, Gorj și Timiș.

   Cuvinte de bun-venit au fost rostite de prof. Manuela Matits, directorul Școlii Gimnaziale Săcălaz, prof. Augustina Brănescu (inițiatorul Simpozionului), prof. Coduța Posea, inspector de specialitate la ISJ. Timiș, prof. Cosmina Preda, conducător de Cerc Pedagogic.

         Din cuprinsul lucrărilor susținute amintim doar câteva care au tratat subiecte de Biologie, Geografie, Matematică, Pedagogie și Religie. Prof. Ana Beschin a vorbit despre ,,Aplicațiile matematicii la viața cotidiană”, prof. Adam Lavinia, ,,Primul ajutor pentru viață”, prof. dr. Baba Lavinia, ,,Schimburile didactice”, prof. Luca Camelia, ,,Viața ca o flacără”, prof. Mihaela Florescu, ,,Mediul natural – Pădurea”, prof. Irina Savu, ,,Relația dintre familie și școală”, prof. Ramona Onofrei, ,,Ameliorarea comportamentului agresiv”, prof. Manuela Matits, ,,Viața Sfântului Nectarie de Eghina” și prof. Argentina Brănescu, ,,Reziliența”.

          Din partea Parohiei Birda a participat la acest simpozion, preotul dr. Valentin Bugariu care a susținut comunicarea ,,Dragobete. Sensuri și semnificații”.


duminică, 19 februarie 2023

Taina Sfântului Maslu în filia Mănăstire

 

   În Duminica Înfricoșatei Judecăți, a fost oficiată Taina Sfântului Maslu, de obște, în capela cu hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh”, din localitatea Mănăstire, filia parohiei Berecuța din protopopiatul Deta.

    La invitația P. C. Părinte paroh Zoran Milovanov, au slujit P. On. Părinte Ciprian Boșca, protopopul Detei, P. Cuv. Ier. Iocob Iovici de la Mănăstirea Sf. Gheorghe, P. C. Părinți Valentin Bugariu (parohia Birda), Călin Negrea (parohia Gătaia), Jivoine Maletici (parohia sârbă Denta), Iulian Popa (parohia Colonia Gătaia) și Dan Dologa (parohia ucraineană Remetea Mică).

     Cuvântul de învățătură a fost susținut de către P. On. Părinte Protopop care pornind de la textul Evangheliei duminicale (Matei 25, 31-46) a îndemnat pe cei prezenți la o înmulțire a rugăciunii și a faptelor bune, ca o expresie văzută a trăirii credinței ortodoxe.

      S-au bucurat de părtășia rugăciunii mai mulți credincioși din filie și parohie, precum și din parohiile învecinate. Din partea Primăriei Birda a fost prezent dl. Sorinel Marcu, viceprimarul Comunei Birda.


În curând o nouă cateheză ilustrată despre compozitorii muzicii bisericești

 


joi, 16 februarie 2023

2022 a fost cel mai rău an pentru creștinii care se confruntă cu persecuții


 

Unul din șapte creștini este supus la persecuții grave și discriminare pe baza credinței, la nivel mondial. În total, 360 de milioane de creștini au suferit persecuții anul trecut pentru credința lor, conform raportului Open Doors.

Deși cifrele nu s-au schimbat substanțial, 2022 a fost cel mai rău an pentru creștini pe fondul intensificării nivelului de violență, discriminare sau excluziune, s-a evidențiat la prezentarea raportului amintit, miercuri, în parlamentul italian de la Roma.

 

Raportul pe 2022 prezintă primele cincizeci de țări în care creștinii sunt cei mai persecutați.

 

Iată situația, pe scurt, a primelor 10 țări din acest clasament tragic.

10. Sudan – Neliniștea s-a agravat după lovitura de stat militară din 2019, iar violența și presiunea asupra creștinilor s-a înrăutățit.

 

9. Afganistan – După preluarea puterii de către talibani, creștinii care nu și-au părăsit țara sunt forțați să-și ascundă credința foarte bine. Dacă sunt descoperiți, îi așteaptă condamnarea la moarte.

 

8. Iran – Bisericile creștine sunt văzute ca o amenințare de regimul islamist. Membrii creștini care sunt prinși primesc pedepse mari cu închisoarea.

 

7. Pakistan – Legile sunt folosite frecvent în mod blasfemiator și infam pentru a ținti credincioșii creștini. Femeile și fetele creștine sunt vulnerabile la răpire și mariaj forțat.

 

6. Nigeria – În această țară sunt uciși mai mulți creștini decât în toate țările lumii la un loc. Și violențele se înrăutățesc.

 

5. Libia – În situația anarhică din Libia atât nativii cât și imigranții creștini sunt vizați de persecuții, răpire și chiar ucidere.

 

4. Eritrea – Creștinii care îndrăznesc să organizeze întâlniri fără autorizație oficială riscă arestul. Peste o mie de credincioși sunt privați de libertate fără alte acuzații.

 

3. Yemen – Criza umanitară din această țară continuă și oricine este suspectat a fi creștin este privat de ajutoare în mod deliberat și poate fi exclus sau chiar ucis de cei din propriul trib.

 

2. Somalia – Militanții islamiști și-au intensificat „vânătoarea” de creștini iar atacurile violente sunt în creștere.

 

1. Coreea de Nord – cel mai periculos loc din lume pentru creștini, potrivit Open Doors. Sunt spioni peste tot iar descoperirea calității de creștin înseamnă moarte fie prin execuție, fie prin condamnare la muncă silnică.

 

Organizația „Open Doors” este o rețea mondială de ONG-uri creștine non-profit, prezentă actualmente în peste 50 de țări.

 

https://basilica.ro/persecutii-crestini-2022/, accesat în 16. 02. 2023.

marți, 14 februarie 2023

Cerc de Desen religios la Școala din Birda

 

Cerc de desen religios intitulat ,,Culorile muzicii” realizat la clasa a III-a prin sprijinul prof. Sorina Onița și în coordonarea prof. Doru Popa, profesor de Religie la Școala Gimnazială din Birda, jud. Timiș.

Elevii au realizat icoane ascultând în același timp pricesne. Desenele vor fi expuse în biserica din Birda cu prilejul Duminicii Ortodoxiei, ziua biruinței icoanelor împotriva celor care le prigoneau.


duminică, 12 februarie 2023

O seamă de cuvinte la adresa volumului dedicat revistei ,,Arhanghelul”

 






,,Arhanghelul” din Birda. 10 ani în slujba comunității parohiale.

(volum aniversar)

 

-recenzie-

      






„Menirea de fond a presei constă tocmai în materializarea forței cuvântului și a înfăptuirii caracterului culturalizator al acestuia”

Ioan Traia

 

Trăim într-o lume în care zilnic se tipăresc reviste în zeci de mii de exemplare vizând o mulțime de domenii. S-a dovedit că în acest proces de informare și de formare continuă, puterea cuvântului scris depășește pe cel rostit în viu grai. Mesajele transmise și publicate au menirea de a forma opinii și, poate, caractere, în funcție de publicul ales. Fiecare periodic, de fapt, se remarcă prin ceva anume, fiecare foaie rurală este mesagerul zămislitorului ei, în primul rând, și trimite acel ceva către fidelii cititori. Pecetea redacțională și valoarea educativ

–spirituală sunt date de verticalitatea ideilor și de imparțialitatea mesajelor transmise de către coordonatorul foii și de către colaboratorii publiciști”[1]

Necazul mare este că nimeni nu este interesat „să verifice impactul publicațiilor asupra unei societăți din ce în ce mai bolnave, contaminate cu virusul distructiv al dezmățului, al pornografiei, al unei lumi în care violența, drogurile, crima sunt din ce în ce mai prezente, dar și agresiv mediatizate!”[2]. Da, întrucât este lesne de observat, că unele urmăresc nestingherite doar rating-ul acestora prin crearea de senzațional, depășindu-se limitele permise de etică profesională, abuzându-se sfidător de principiul de libertate a presei. Întâlnim astfel destule reviste cu un conținut îndoielnic care se adresează unor anumite categorii de cititori și care fac deservicii educației morale sănătoase, de aceea n-au ce căuta la chioșcurile publice.

Ne consolăm însă, oarecum, că mai există, deși supraviețuiesc cu greu, și publicații de calitate, valoroase prin conținut și prin demnitatea exprimării și seriozitatea prezentării. O astfel de revistă este și „Arhanghelul” din Birda, care, acum, la împlinirea unei decade de la apariție, a trecut fără tăgadă la etapa maturizării depline. Foaia este condusă cu destoinicie și prestanță intelectuală și teologică de către pr. dr. Valentin Bugariu, parohul local, înzestrat cu un talent gazetăresc și scriitoricesc remarcabile, dar și învrednicit cu har și bunătate umană, pe care, prin mesajul din paginile revistei, le împarte generos cititorilor.

Pentru mine, un modest izvoditor de Cugetări...”, a cerceta istoricul aniversatei publicații a devenit „o dulce osteneală” (cum spunea magistrul Tohăneanu), dar și o plăcere și o bucurie, deoarece mă consider unul dintre fidelii colaboratori ai acesteia. Încântarea este cu atât mai mare cu cât am avut onoarea să fiu invitat la praznicul literar al foii cu pricina și să prezint o recenzie a volumului aniversar intitulat „Arhanghelul” din Birda, 10 ani în slujba comunității parohiale”-revistă de cultură și religie rurală. Coordonatorul acestei cărți nu este altul decât același pr. dr. Valentin Bugariu, redactorul șef al publicației sărbătorite, care, cu modestia-i știută, încă din prefața volumului afirma: Fără avem pretenția ca revista „Arhanghelul” să fie creatoare de noi tradiții culturale, ea s-a dorit de la început, un mijloc eficace de promovare a creațiilor religioase, literare, a activităților bisericești, culturale și filantropice inițiate în parohia Birda și filia Sângeorge din județul Timiș.”


Voi rândui în continuare o modestă prezentare a izbutitului volum aniversar și câteva aprecieri de ansamblu referitoare la structura acestuia și la tematicile abordate de semnatari. Tipărită la Craiova, la Editura Sitech, 2022, cartea, într-o ținută elegantă, cu o ilustrație color vizibil asociată cu ideea din titlul, marcabil grafiat, pe coperta numărul unu și cu șase citate selectate dintre aprecierile colaboratorilor pe coperta a IV-a, așezate pe un fond roșu, are un număr de 277 de pagini. Cuprinsul ne oferă titlurile, autorii și structura capitolelor.

Volumul tentant și curtenitor ne întâmpină la pagina a treia cu o Precuvântare a autorului, bine închegată, care, alături de informațiile punctuale transmise cititorului despre viața revistei, ni se dăruie spiritual și părintește oferindu-ne cu prisosință ospitalitatea și bunătatea din sufletul său înduhovnicit.

Prima parte (I), In honorem”, cuprinde 17 articole prin care semnatarii felicită călduros revista ajunsă la zece ani de apariție și pe „întâi făptuitorul, ctitorul ei, Părintele paroh Valentin Bugariu”. L-am citat pe d-l prof. univ. Ioan Viorel Boldureanu, care, în cuvântul   Domniei   Sale,   așezat   cu   onoare   chiar   la   începutul   capitolului,   afirmă   că Arhanghelul” (este o) nezăgăzuită cronică vie și limpede, suplă și esențială a Birdei, pilduitoare și aducătoare de luare-aminte nu numai Banatului rural - ci și pancreștinismului ortodox românesc”. Managerul Muzeului Satului Bănățean, d-l Dan Radosav, licențiat în teologie, în cuvântul de felicitare mărturisește despre părintele Valentin că „Pofta dumnealui de a transmite „vestea cea bună” și de la altar, dar și prin intermediul revistei, este un izvor permanent, izvor de la care ne astâmpărăm setea de cunoaștere, de dragoste, de bucurie, de iertare...”, iar prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat,

La ceas aniversar, dorește, revistei, viață lungă și bogată în conținut, redactorilor multă sănătate și condei priceput, multă sănătate și spor duhovnicesc pr. dr. Valentin Bugariu, care...prin rev. „Arhanghelul” a zidit o biserică harică în sufletele credincioșilor”.


    Alături de felicitări aniversare, Șeful secției în Aer Liber de la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, d-l Cătălin Balaci, evidențiază meritele redacției acestei reviste. Selectiv, cităm:

statornicie și continuitate în promovarea unei politici editoriale coerente, abordarea frontală, cu deosebit curaj, a celor mai mari probleme cu care se confruntă societatea românască actuală,...consecvența cu care promovează interesul național...”, iar, pe aceiași pagină, profesorul pensionar, Octavian Gruița, laudă pe redactorul șef și colectivul de redacție afirmând că orice parohie se poate mândri...cu asemenea revistă...pe teme variate de religie, istorie, cultură, memorialistică, dar și cele specifice comunității”. Pentru un om al cărții, precum d-na Gabriela Șerban, director al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, jud. Caraș- Severin, publicația „Arhanghelul” „a împlinit 10 ani, dar este și de nota 10”, pentru că „uimește prin incontestabila valoare a materialelor propuse...și, mai ales, printr-o elegantă și armonioasă îmbinare a caracterului religios cu cel cultural”.

„Preacucernicul Părinte Valentin Bugariu...un părinte duhovnicesc cu multă dragoste, afirmă pr. dr. Daniel Alic, de la Parohia Fabric- Sf. Ilie, a aprins o flacără de credință și cultură în mijlocul parohilor pe care le-a păstorit”, iar prof. Iosif Marius Circa, redactor-șef adjunct al rev. Vatra satului din Ferendia, colaborator frecvent al revistei, face, în cinci pagini și jumătate, o evocare punctuală a istoricului foii sărbătorite, „vestitoare de credință și de cultură”, mărturisind „...mă bucur ca un copil în fața unui cadou când primesc exemplarele proaspete, ...cu o ținută veselă, cu o eleganță editorială de invidiat și, în special, cu o aură îngerească...și mesaje convingătoare și tămăduitoare pentru cei care suferă de boala cunoașterii, însetați de farmecul cuvântului scris”. Pentru redactorul-șef al rev. Glasul Voislovei”, d-l Petru Opruț, revista aniversată „a reușit...să facă lucruri mărețe în ceea ce privește religia și cultura” și articolele publicate „îi dau valoare academică”, iar prof. Manuela Matits, director al Școlii Gimnaziale din Săcălaz, consideră că „Titlul ei este simbolic...și, cum Arhanghelul Gavril a adus vestea cea bună...așa și revista... aceasta... aduce periodic o „Bună Vestire” ...pentru comunitatea locală ortodoxă.”

Șirul urărilor de bine continuă cu aprecierile profesoarei Sofia-Mihaela Coman de la Școala Gimnazială din Birda care crede că „revista este un punct de reper în viața culturală a comunei Birda, iar omul din spatele ei este un preot tânăr...înzestrat cu har și cu o cultură demnă de invidiat... fiind sufletul tuturor acțiunilor culturale și spirituale desfăsurate în comună”. La pagina 20, găsim cuvântul de felicitare al prof. Germer Hilde de la aceeași școală din comună care apreciază: diversitatea subiectelor abordate, atenta documentare, ilustrațiile de calitate grafică remarcabilă...rubrica „Tinere condeie”, editorialele, și aducerea în prim plan a personalităților reprezentative din Banat” , iar, pe fila următoare, prof. Raluca Narcisa Covaci, de la Școala Gimnazială din Banloc, observă că „ revista Arhanghelul ocupă un loc fruntaș... când vine vorba despre elemente care țin de religia și cultura unei comunități”.

Cu aceleași emoții și caldă apreciere se exprimă și d-l prof. Gheorghe Lungu, redactor- șef la „Foaia Săcoșană” care constată că revista „apare regulat, fără întrerupere până în prezent...și este de menționat spațiul ei cultural alcătuit din materiale ale autorilor din diferite domenii”. Dintr-un mesaj dezvoltat, în două pagini, scris de d-l Ghiță Blejușcă, secretar al Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat, desprindem, selectiv, următoarele:„...revista „Arhanghelul” a fost fondată de vrednicul și distinsul doctor Valentin Bugariu,...preot...,scriitor, publicist,...calități... ce îl situează în fruntea scriitorilor teologi ai Mitropoliei Banatului, ...și care, cu demnitate și credință, îmbracă și poartă odăjdiile bisericești”. Ultimul mesaj de felicitare este cel de la pagina 25 și poartă semnătura preotului Marius Mircia, redactor la Radio „Învierea”. Preacucernicia Sa apreciază coordonatorul și revista, considerând publicația analizează și catografiază situația satului bănățean, reușind...să reunească...vatra satului cu istoria, cu poezia, cu viața bisericească și cu tradițiile și obiceiurile autentice...” Iată bucăți de suflet de la oameni de suflet trimise cu drag și din inimă colegului și prietenului nostru de condei, belșug de bunătate, preot și om de omenie.

Finalul primei părți se încheie cu un capitol intitulat „Repere monografice”, în care autorul coordonator ne prezintă episoade concrete din viața publicației, în peste zece pagini, oferindu-ne apoi date informative pe rubrici ( Editoriale, Valori poetice, Restituiri...), cu titluri, ani, numărul revistei și pagina unde au fost publicate. Meticuloasă această muncă, dar utilă și practică pentru cei interesați.

Cea de-a doua parte (II) a volumului omagial, intitulată „Misiune și propovăduire prin presa sătească”, cuprinde zece capitole variabile ca întindere și ca număr de materiale publicate. În primul capitol (II1), Editoriale, din cele 11 materiale selectate, zece sunt semnate de redactorul-șef, pr. dr. Valentin Bugariu. (vezi: „Arhanghelul” la 5 ani, „Satul lui Eminescu”, „Arhanghelul”-40 etc.). Cele patru articole prezente în cea de-a doua secvență (II2), Restituiri, ne invită să zăbovim cu lectura, bucurându-ne de evocarea ilustrului cărturar, G. I. Tohăneanu, de povestea unui erou necunoscut, de amintirile unui colonist din Gătaia etc.

Al treilea capitol (II3), Documentar, găzduiește opt comunicări, șase având deschidere și respirație religioasă. Ne vom împlini moral și cultural cu gândul la sărbătorirea satului Sângeorge, la Eminescu, în opera căruia se regăsește reflectată credința creștină ortodoxă, o vom cunoaște pe privighetoarea măiastră Maria Drăghicescu și în ipostaza de propăvăduitoare a teologicului și ne vom completa setea de cunoaștere și cu alte mesaje.

Cuprinsul ne aduce câte un titlu nou la capitolele (II4) Cateheza ,(II5)Semne și (II8) In memoriam din care aflăm informații despre datinile sărbătorilor pascale, despre mănăstirile sârbești din sudul Ungariei și o evocare despre prof. Ion Murariu. Paginile de literatură (II7) se regăsesc în capitolul cu același titlu, unde semnează Nina Ceranu și Mirela-Ioana Dorcescu. Capitolul rezervat Tinerelor condeie (II6), oferă cititorilor titluri cu variate tematici, preponderent religioase, iar, din cei 11 semnatari, trei sunt studenți și unul, elev. Lăudabilă preocuparea părintelui publicist pentru încurajarea celor talentați în ale creației literare. Penultima secvență din partea a doua, Bucurii editoriale (II9), prin recenziile semnate de prof. Iosif Marius Circa și Gabriela Șerban , informează doritorii despre apariția volumelor: Ciudata viață a cuvintelor, respectiv Credință. Educație.Tradiție. coordonate de același neobosit cărturar, pr. dr. Valentin Bugariu.

Ultimul capitol, cel de-al zecelea, din această parte ,,Cronica parohială” , se întinde pe un spațiu de 80 de pagini, cu referire doar la ultimii cinci ani, o adevărată broșură cu informații concrete și chiar detaliate. Este un jurnal al întregii vieți parohiale de la Birda. Vă rog, să citiți, măcar selectiv, și vă veți încărca pozitiv sufletul cu un belșug de activități: concursuri de religie (20), concurs de toacă (2), pelerinaje (5), participări și organizări de întâlniri ale Forumului publiciștilor bănățeni (11), lansări de cărți (8), comemorări și pomeniri ale unor personalități (22), prezența activă la simpozioane (6), împărtășiri ale copiilor (14), sărbători religioase și națioanale ale neamului (27), unele secondate de concerte în parcul bisericii, donări de rechizite pentru elevii din parohie (9), recitaluri de colinde (5), sfințiri (3), inaugurări (2), activități catehetice cu copiii (numeroase), daruri de sărbători (5), taina maslului (10) și multe, multe alte acțiuni. Rămâi impresionat de volumul mare de activițăți cu rol educativ, formativ săvârșite de acest supraom. Te întrebi de unde atâta energie, atâta pasiune și atâta dragoste pentru credință, cultură, neam, țară și limbă! Pe bună dreptate, a fost ales și cronicar al Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat. Bravo, Preacucernice, pentru respirația religioasă și patriotică pilduitoare și pentru lecția de publicistică oferită.

Laude și pentru lista autorilor trecută la final, semn al respectului față de colaboratori și de cititori, și pentru cele 50 de pagini de iconografie în consonanță cu viața revistei. Dacă mai precizăm și că, la fiecare început de an, în foaia cu nr. 1, neobositul părinte publică Raportul de activitate al Parohiei Birda pe anul încheiat (dovadă a verticalității morale...), atunci putem spune că portretul etic al mentorului și al foii aniversate sunt demne de urmat.

Plecăciune și felicitări părinte drag și scump!

 

         Ferendia, joi, 8 septembrie, 2022

 

                                                                                                                           Prof. Iosif Marius Circa




[1] Iosif Marius Circa, Cugetări foarte târzii, Editura Sitech, Craiova, 2022, p.166.

[2] Olguța Lucașu Trifan, „Care ar trebui să fie influența și rolul Revistelor în viața societății?”- pe Google.