Harnicul și neobositul
iubitor al satului bănățean, cu o activitate publicistică și muzeală de
invidiat, prof. Gheorghe Rancu-Bodrog, redactor-șef al revistei lunare de
istorie și cultură ,,Almăjul” ne-a înștiințat de apariția ultimelor patru
numere ale publicației.
Într-o ținută grafică fără cusur,
redactorii și colaboratorii publicației au rostuit cum se cuvine un cuprins
deosebit de interesant. Amintim aici studiul ,,O părere. Slavizarea vlahilor”
iscălit de Costea Ioan (Arad) care apare în numerele pe august-septembrie,
octombrie și noiembrie și ,,Anul 1330-Măcelul de la Posada” (noiembrie) de
Tudor Sălăgean.
Am mai reținut două articole
deosebit de actuale pe tematică istorică: ,,Un articol pe tema participării
României în cadrul bătăliei de la Stalingrad” de Liviu Pătru și care a apărut
în numărul de pe luna octombrie.
Autorul descrie evenimentul sângeros
din cel De-al Doilea Război Mondial la care au luat parte și românii. Un lucru
mai puțin știut este contribuția unui bănățean la luptele de aici. Bravul erou
bănățean s-a numit Otto Erich Benedict (1898-1961) și care doar lipsa benzinei i-a
zădărnicit străpungerea încercuirii sovieticilor (Cf. Stelian Dragnea, ,,Tată
și fiu în supliciul prizonieratului (I)” în ,,Revista de istorie militară”, nr.
3 / 1991, p. 48).
Un alt articol care ne-a atras
atenția este cel iscălit de Titu Pervulescu, ,,Bătălia de la Posada s-a dat
cumva lângă Teregova, pe râul Timiș, în cheile Armenișului în Caraș-Severin?”.
Recunosc că niciodată nu mi-am pus
problema localizării geografice a locului luptei fiind mulțumit mai mult de
rezultatul ei și nu m-am mai ocupat de celelalte amănunte.
Autorul, Titu Pervulescu dă ipoteza
localizării luptei folosindu-se de întreaga documentație lingvistică și istorică.
La Bănia spre exemplu a fost plantat un stejar (care este reprezentat pe prima
copertă a revistei ,,Almăjul”) și care a amintit de această victorie. În Almăj
există izvorul Posata situat la poalele Străjoțului din Cheile Mehadiei. Lupta
ar fi avut loc fie pe drumul dintre Mehadia spre Teregova (Ionel Claudiu
Dumitrescu) sau pe cel îngust dintre Orșova și Mehadia (Constantin Rezachevici).
Revistele se pot consulta în cadrul
bibliotecii parohiale!
