A trecut pragul
acestei vieți un venerabil bănățean, mai vechi decât Unirea din 1918. Iubit și
urât în aceeași măsură și intensitate, disputat de ideologiile atât de stânga,
cât și de dreapta, Mihai Șora rămâne în istoria culturii românești prin
lucrările sale care ne-au rămas, cât și prin cunoscuta colecție ,,Biblioteca
pentru toți” pe care a inițiat-o la un moment dat.
Bănățean prin
naștere, născut la Ianova din județul Timiș în familia preotului cărturar
Melentie Șora, a copilărit pe lângă biserica din Fabricul Timișoarei, unde
tatăl său oficia (1926-1956), a urmat cursurile Liceului Constantin
Diaconovici-Loga din orașul de pe Bega (1923-1927) și apoi Filosofia la București.
A beneficiat de o bursă de studii la Paris (1938-1940), unde a obținut titlul
de doctor cu o teză despre Blaise Pascal (1940).
După
instaurarea regimului comunist în România, Mihai Șora a rămas în țară unde a
fost referent la Ministerul de Externe, apoi redactor la Editura pentru
Literatură și Editura Enciclopedică. După Revoluția din 1989, Mihai Șora a fost
numit ministru al Învățământului (1989-1990) și a fost fondator al Grupului de
Dialog Social, Alianței Civice și Societății Române de Fenomenologie.
