,,Calendarul Almanah” pe 2020

   De curând a apărut la Editura Partoș a Arhiepiscopiei Timișoarei ,,Almanahul Arhiepiscopiei Timișoarei” pe 2020. În bogatul cuprins de 264 p., cititorul regăsește o parte administrativă care debutează cu Calendarul creștin-ortodox și rânduieli bisericești urmate de organizarea canonică a Bisericii Ortodoxe apoi a celei Române. Un loc aparte îl are Arhiepiscopia Timișoarei (Centru Eparhial, protopopiate, parohii, mănăstiri, școli teologice și religioase).

    În partea a doua cititorul regăsește date legate de educația religioasă, de prioritățile din pastorație precum și articole cu tematică biblică și de istorie bisericească, chiar locală.

      Preotul dr. Valentin Bugariu a iscălit articolul ,,Satul bănățean în perioada interbelică. Studiu de caz: zona Deta” (p. 252-261).

 Volumul poate fi consultat accesând link-ul: http://arhiva.mitropolia-banatului.ro/Almanaul_Arhiepiscopiei_2020.pdf.

,,Prima mea icoană” la Birda

   În fiecare primăvară în apropierea Duminicii Ortodoxiei este realizat un atelier artistic intitulat ,,Prima mea icoană”. Organizat conform proiectului de parteneriat educațional între Biserică și Școală, în coordonarea prof. Doru Popa de la disciplina Religie ortodoxă.

   Anul acesta s-a desfășurat cea de-a III-a ediție a atelierului de pictură la care au participat doisprezece elevi din clasa a VII-a de la Școala Gimnazială din Birda. Au realizat chipurile Mântuitorului, Maicii Domnului, Sfinților Arhangheli, Apostoli și Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

   Icoanele sunt expuse în biserica parohială cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda și pot fi văzute începând cu cea dintâi Duminică a Postului Mare.  

Taina Sfântului Maslu la Mănăstire

   În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în capela cu hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh” din filia Mănăstire a parohiei Berecuța din Protopopiatul Deta.

     La invitația P. C. Părinte Zoran Milovanov, parohul locului au slujit P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei, P. C. Părinți Codruț Matei (preot misionar la Spitalul de Psihiatrie Gătaia), Valentin Bugariu (Birda), Călin Negrea (Gătaia), Iulian Popa (Colonia Gătaia), Goran Milivoi (Sânmartinu Sârbesc), Dan Dologa (Remetea Mică) și Tiberiu Gherasim (Ferendia).

     Cuvântul de învățătură a aparținut P. On. Părinte Protopop care a tâlcuit cea de-a cincea pericopă evanghelică citită la Taina Sfântului Maslu în lumina evangheliei duminicale (Matei 25, 31-46). Încă o dată cei prezenți la săvârșirea sfintei taine au putut medita la importanța faptelor milei trupești pentru mântuire.

      S-au bucurat de participarea la Taina Sfântului Maslu mai mulți credincioși din localitate, din parohie, precum și din parohiile vecine: Birda cu filia Sângeorge, Gătaia și Deta. 

Satul bănățean de ieri și de azi. Studiu de caz: publicațiile ,,Lumină lină” și ,,Arhanghelul” (jud. Timiș)

    Satul* a fost în cursul timpului locul de viețuire predilect al românilor din cele mai vechi timpuri și până la instaurarea regimului comunist în România. Comunitatea locală trăia după reguli bine stabilite de calendarul popular (ciclul calendaristic și familial). Munca, jocul, sărbătorile, portul popular purtau urme ale transcendenței.

El trăiește viața lui comună înconjurat și preocupat de acela. Fiii căsătoriți și fiicele căsătorite schimbă o parte din pământul părintesc cu alta. În general, legăturile de rudenie care se creează necontenit în sat fac ca toate bucățile de pământ ale hotarului să treacă pe la toate familiile.

Întregul acesta este universul familiar omului, este natura colorată cu duioșia amintirilor, cu intimitatea unui lucru cu care ești obișnuit și în preajma căruia te simți casă și te miști liber. Se cunosc și oamenii satelor din acest întreg. Se fac târguri, se încheagă prietenii, își împumută cântece și jocuri, se contractează căsătorii. Un sat ajută pe altul în vreme de necaz[1].

Organizarea tradițională a societății românești condusă de juzi și apoi chinezi aleși dintre cei mai harnici și gospodari, a păstrat în centrul așezării biserica și cimitirul așa cum a scos în peiveliște Lucian Blaga. Noima acestei așezări o reprezintă de fapt ideea de comuniune între cei vii și cei adormiți care datorită Tainei Botezului au rămas pe mai departe membrii ai Bisericii. Teologii identifică această realitate prin sintagma ,,Biserica triumfătoare” care este întărită de rugăciunea Sfintei Liturghii care așează în fața lui Dumnezeu atât cei prezenți, cât și cei pomeniți vii ori morți. Dorul, omenia și ospitalitatea au fost calitățile care au trădat această comunitate tradițională în fața celor care le-au trecut pragul.

Asaltul împotriva acestui tip de organizare umană s-a soldat cu destrămarea civilizației satelor. Strategia a urmat mai mulți pași: colectivizarea agriculturii prin coerciție unde a fenomenul s-a oprit de refuzul sătenilor, apariția colectivelor de meșteșugari și urbanizarea forțată a satului. Toate aceste etape au dus la destrămarea unei lumii construită pe temelie tradițională.

Subordonarea lumii rurale unui regim comunist care își dorea cu orice preț acest lucru s-a realizat treptat, având în primul rând la bază un sistem de impozite cu mai multe componente: impozitul agricol, cotele obligatorii, achizițiile și contractările. Dintre toate acestea, sistemul cotelor obligatorii a fost elementul indispensabil cu repercursiuni în plan politic, economic și social[2].

Apariția în lumea rurală a Gospodăriei Agricole de Stat, a complexelor agro-industriale de creștere a animalelor au lăsat urme adânci în mai multe localități bănățene. Ne vom opri în demersul nostru la două: Gătaia și Birda.

Munca la o scară mult mai mare decât posibilitățile umane ale acestor localități s-a finalizat cu o infuzie de populație din toate județele țării, astfel s-a distrus omogenitatea satului în ceea ce privește civilizația locului. Sub presiunea modernității rând pe rând au dispărut forme ale culturii tradiționale: ținerea calendarului popular, au dispărut coruri și fanfare, portul popular a fost enclavizat în lăzile de zestre ale unor familii. Timpul și spațiul a fost scos din dimensiunea religioasă uneori prin impunere. Într-o revistă bisericească locală am identificat mai multe îndemnuri în care se cerea ca săvârșirea Sfintei Liturghii duminicale să fie făcută în zorii zilei, pentru ca mai apoi cei care participau să slujească și ogorului comun. Cu prilejul marilor sărbători, sau la Ruga satului au fost organizate petreceri în aer liber care îndepărtau pe oameni tot mai mult de Biserică.

Prin aducerea muncitorilor necesari producției s-a urmărit distrugerea unității, oamenii tot mai mult și-au trăit individualismul locuinței. Casa bănățeană ridicată odinioară prin clacă benevolă, cu rânduiala ei specifică s-a transformat în locuință care avea doar rolul de adăpost temporar al celor care îl stăpânesc. Locuitorul a pierdut sensul natalității, a legării sufletești de sat.

După 1989, statul a pierdut inițiativa economică. Reforme de tot felul, împroprietărirea țăranilor cu pământ fără a deține utilajele necesare au dus în scurt timp la lichidarea economiei de stat prin dispariția unităților agricole și de creștere a animalelor. În marea lor majoroitate cei împroprietăriți cu pământ au vântut parcelele pe sume derizorii investitorilor veniți de peste mări și țări. A lipsit și acum o strategie de dezvoltare a satului cu urmări grave: navetarea către orașe apoi emigrarea în alte țări, îmbătrânirea accentuată sunt marile probleme ale satului de astăzi.

Biserica Ortodoxă prin organismul ei cel mai mic, parohia, a încercat să trezească această conștiință a apartenenței la comunitate. Pe lângă serviciile divine din Duminici, sărbători și posturi în fiecare an printr-un plan cadru sub forma unui An Omagial / An Comemorativ se desfășoară activități religioase, culturale și sociale.

Anul 2019 fiind Anul Omagial al Satului Românesc –la Birda– au fost pregătite mai multe momente în care s-au împletit rugăciunea cu educația și fapta cea bună. În cursul anului s-a încercat o prezentare istorică a satului românesc secvențial cu prilejul câtorva momente: ,,Satul în opera lui Mihai Eminescu” (Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie); ,,Satul în vremea lui Cuza Vodă” (Unirea Principatelor, 24 ianuarie); ,,Satul bănățean din zona Deta în perioada interbelică” (ziua pomenirii Mitropolitului Vasile Lazarescu, 21 februarie), ,,Satul în comunism” (Sf. 40 de Mucenici, 9 martie). Toate aceste activități au fost susținute de expoziții de carte, revistă, documente de arhivă; concerte de pricesne și cântece populare, concerte instrumentale, vizionări de filme documentare, excursii la mănăstiri, cateheze ilustrate.

Biserica locală în timpul unui an bisericesc aduce în actualitate vechi tradiții românești: Ziua Iei (Sânzienele, 24 iunie); sărbătorirea hramului bisericii (8 septembrie) cu primirea goștilor (din Sărcia), Sf. Liturghie, ritualul tăierii colacului toate semne vizibile ale comuniunii frățești. De asemenea sunt amintite principalele evenimente istorice naționale: Unirea Principatelor, Ziua Unirii Basarabiei cu România (27 martie), Ziua Independenței – 1877 și a victoriei antinaziste – 1945 (9 mai), 10 Mai, Ziua Națională a României.

Dacă în primii ani ai instaurării comunismului forța a fost arma îndreptată împotriva civilizației satului, astăzi lipsa de interes și neputința sunt cele două forme de înstrăinare și însingurare a satului.

Cu acest scop al întăririi comuniunii dar și al comunității au apărut la scutul bisericilor din Colonia Gătaia și Birda două publicații trimestriale ,,Lumină lină” (2007-2011) și ,,Arhanghelul” (din 2011).

Din cuprinsul acestora în patru, apoi opt și douăsprezece pagini regăsim elemente de educație, poezie dialectală, istorie orală. În cazul primei publicații amintim două articole ,,Biserici medievale din microzona Gătaia” (2008) și ,,Investigații arheologice din microzona Gătaia” (2009) iscălite de muzeograful Ioan Traia care scot la iveală fapte dintr-un trecut glorios. Tot în cuprins aminim articolul fluviu: ,.Din amintirile unui colonist din Gătaia” al prof. Iosif Marius Circa. Ivit pentru revista din Gătaia, el se continuă și în ,,Arhanghelul” de la Birda.

Revista prin redactorul ei a luat parte la constituirea Asociației publiciștilor bănățeni în 10 aprilie 2008 la Timișoara.

Cealaltă publicație, ,,Arhanghelul” a devenit revistă de cultură și religie rurală care are același scop ca și cea din Gătaia. Rând pe rând în jurul revistei au fost realizate mai multe suplimente: calendarul creștin-ortodox de buzunar, pliante omagiale și comemorative, Colecția Arhanghelul din care au apărut 5 volume închinate Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, pictorului Filip Matei și lingvistului G. I. Tohăneanu. Cu prilejul împlinirii a cinci ani (2011-2016) a fost publicată o monografie a revistei.

În găzduirea revistei ,,Arhanghelul” au fost organizat Forumul publiciștilor bănățeni în biserica din Birda în doi ani: 2014 și 2019.

Cele două reviste s-au bucurat de aprecieri din partea ierarhilor bănățeni. Preasfințitul Părinte Lucian al Caransebeșului socotea că revista ,,Lumină lină” se înscrie pe linia de promovare a valorilor creștine autentice și, în tonul întregii prese bisericești, luptă pentru înlăturarea ideilor ce duc la dezrădăcinare identitară[3]. În cazul ,,Arhanghelului”, regretatul Mitropolit Nicolae aprecia: ,,Cinstite Părinte. Confirm primirea ultimului număr al publicației <<Arhanghelul>>. Apreciez strădania ce depuneți pentru apariția grafică în condiții excepționale a acestei reviste…”[4].

Cele două reviste au fost premiate în mai mulți ani în cadrul Concursului de reviste școlare și parohiale organizat de Inspectoratul Școlar Județean Timiș și Mitropolia Banatului. În doi ani consecutiv (2013, 2014) revista a obținut Premiul I la secțiunea foi religioase.

Prin intermediul presei locale se încearcă întărirea sentimentului de apartenență la comunitate, se oferă modele ale unor înaintași, cateheze pe diferite teme religioase, pagini de istorie orală, amintiri și poezie dialectală. Elevii au pagina destinată creaților lor intitulată ,,Tinere condeie” în care au apărut: poezii, compuneri, desene ș. a.. Cronica parohială încheie revista prin prezentarea evenimentelor din trimestrul în care a apărut publicația.

---

* Comunicare susținută la Căminul Cultural din Torac cu prilejul împlinirii a 50 de ani al publicației ,,Lumina Torăceană” (Voivodina, Serbia), 22. 02. 2020.

[1] Dumitru Stăniloae, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Opere complete IX, Editura Basilica, București, 2018, p. 295-296.

[2] Sanda Borșa, ,,Procesul colectivizării în România: mecanismele subordonării lumii rurale”, în Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), Stat și viață privată în regimurile comuniste, Editura Polirom, Iași, 2009, p. 113.

[3] Valentin Bugariu, Parohia Ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune și viață creștină, Editura Sitech, Craiova, 2011, p. 62-63.

[4] Valentin Bugariu, Din pridvorul credinței. Studii, note și însemnări parohiale, Editura Hoffman, Caracal, 2019, p.187.

,,Lumina torăceană” la jubileu

  Sâmbătă, 22 făurar 2010, comunitatea românească din Torac (Provincia Autonomă Voivodina, Serbia) s-a aflat în sărbătoare cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la apariția primului număr al publicației ,,Lumina torăceană” și 10 ani de ieșirea de sub tipar a actualei reviste cu același nume. Revista din Torac a fost prima publicație în limba română din Voivodina.

        La inițiativa dl. Mircea Lelea, redactorul-șef al revistei și în organizarea Asociației pentru Artă și Cultură Românească ,,Vichentie Popovici Bocăluț” din Torac și Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat s-a desfășurat un eveniment cultural la Căminul Cultural și Școala Generală ,,George Coșbuc” din localitate la care au luat parte redactori și colaboritori ai revistei ,,Lumina torăceană”, precum și jurnaliști de la mai multe publicații locale din Banatul istoric.

          Prezidiul a fost format din Mircea Lelea, Ionel Stoiț (Uzdin), prof. Ioan Traia (Timișoara) și Gheorghe Blejușcă (Săcălaz), iar asistența a fost formată din publiciști din mai multe localități bănățene: Banloc, Birda, Comloșu Mare, Cornești, Giroc, Ferendia, Fizeș, Lugoj, Maramorac, Mesici, Plugova, Sacoșu Mare, Săcălaz, Sărcia, Șopotu Vechi, Timișoara, Torac, Uzdin, Vladimirovaț și Voislova.

         În debutul înttâlnirii, dl. Mircea Lelea în numele organizatorilor a rostit cuvinte de bun venit invitaților, apoi a amintit de reușita de acum 50 de ani când membrii Clubului de elevi și studenți din Begheiți (azi Torac). Redacția a fost condusă de George Subu. În primul număr, poetul Ionel Stoiți a publicat poezia ,,Se duc țăranii, se duc”. Poetul a vorbit și despre această inițiativă publicistică ,,în care toți tinerii au fost în același suflet pentru a susține românismul”. Redactorul Ileana Ursu a vorbit de greul tiparului, revista a fost dactilografiată apoi imprimată cu ajutorul șarpirografului.

         Din partea organizatorilor au fost acordate diplome de fidelitate și de participare invitaților și colaboratorilor revistei torăcene.

         Asociația Publiciștilor din Presa Rurală a decernat Premiul ,Aurel Turcuș și Pavel Filip” pentru patru jurnaliști: Mircea Lelea (Torac), Vasile Barbu (Uzdin), Traian Trifu Căta (Vladimirovaț) și Victor Simu (Maramorac).

        În parea a doua s-a desfășurat o masă rotundă cu tema: ,,Rolul și importanța presei locale în satul bănățean”. Au vorbit cu acest prilej: Gheorghe Blejușcă, ,,Din istoria trecutului”, o cronică istoric-literară a strămutării românilor săcălăzeni la Torac în 1776; prof. Gheorghe Rancu, ,,Istoricul revistei «Almăjul» și al publicației «Românii din Timoc»”, prof. Iosif Marius Circa, ,,«Vatra Satului», undă de lumină” în care vorbitor a scos în relief importanța existenței unei publicații într-un sat izolat și depopulat. De la Comloșu Mare au prezentat lucrări, prof. Traian Galetaru, ,,«Suflet nou», revista Satului bănățean”, un istoric al revistei în cei 53 de ani de la prima apariție și ec. Ioan Olărescu care a ilustrat principalele ,,Legături între Comloș și Torac” pe tărâm bisericesc, școlar și cultural.

         Poetul Vasile Barbu a vorbit despre rolul Editurii Tibiscus din Uzdin pentru susținerea literaturii românești.

        Preotul Valentin Bugariu a susținut comunicarea ,,Satul bănățean de ieri și de astăzi. Studiu de  caz: publicațiile «Lumină lină» și «Arhanghelul» (jud. Timiș)”. Au mai vorbit despre alte publicații rurale: prof. Gheorghe Lungu (,,Foaia Săcoșană”), Ștefan Tomoioagă (,,Foaia Săcălazului”) și prof. Raluca Covaci (,,Pagini de suflet” și ,,Condeie Banlogene”).

        La Școala Generală ,,Geoege Coșbuc” din Torac a fost organizată o expoziție de presă locală. Au fost expuse cu acest prilej mai multe numere din publicațiile: ,,Folomoc”, ,,Lumina torăceană”, ,,Biruința”, ,,Tezaur bănățean” ș. a..

       Din partea celor două asociații care au organizat acest eveniment a fost depusă o coroană de flori la mormântul publicistului torăcean Pavel Filip unde a fost păstrat și un moment de reculegere.

,,Horeb”-ul nostru

          Prin grija Preasfințitului Părinte Ignatie Trif, episcopul Hușilor a apărut revista anuală de spiritualitate și actualitate ,,Horeb”. Tipărită la editura omonimă, revista bisericească își propune să aducă aceeași veste bună primită de Moise sub forma Celor zece porunci (Ieșirea 20, 2-17) pe Muntele Horeb.

            Redactată sub forma unui anuar cu o tematică de actualitate ,,Urbanitatea și ruralitatea credinței: continuitate și ruptură”, publicația oferă celor interesați diverse materiale în cuprinsul a șapte rubrici bine definite: ,,Thematica”, ,,Varia”, ,,Spiritualia”, ,,Biblica”, ,,Historica”, ,,Translatio”, ,,Recensiones”.

            Tema centrală a acestei reviste este cea a Anului Omagial dedicat Satului românesc de Patriarhia Română. Reușita abordării se datorează în primul rând Colegiului de Redacție condus de Presfințitul Părinte Ignatie.

            Satul românesc este prezentat atât sub forma istorică, cât și comparativ între trei ,,epoci” distincte: satul de dinainte de comunism, cel din vremea regimului ateu și cel de astăzi. Ruptura civilizației tradiționale a fost făcută de puterea politică comunistă care prin colectivizare adistrus proprietatea privată și prin aceasta s-a produs un fenomen de dezrădăcinare față de sat. Cu toate acestea au existat personalități excepționale care prin atitudinea asumată au dus pe mai departe valorile identitare ale satului natal: bucovineanca Anița Nandriș-Cudla și musceleanca Elisabeta Rizea (†Ignatie Trif, Episcopia Hușilor, ,,Aristocrația morală și demnitate creștină anticomunistă ale țăranului român: cazurile Anița Nandriș Cudla și Elisabeta Rizea”, p. 11; 13).

            Părintele Jan Nicolae, profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba-Iulia identifică satul românesc cu Emausul nașterii și al copilăriei, Betleemul colindelor și al artei populare de factură creștină și cu Betania prin cimitirul care i-a legat chiar și pe cei plecați cu locul nașterii și copilăriei.

            Pentru a da credibilitate portretizării satului s-a apelat la diverși specialiști din diferite paliere profesionale (Sociologie, Filologie, Teologie) care au identificat problemele punctuale ale satului de azi: depopulare și îmătrânire, acceptarea modernității (tehnologie, arhitectură, traiul cotidian) – Teodor Baconschi; enclavizarea etnografiei sătești – Adrian Papahagi. Toate acestea au produs moartea civilizației tradiționale propriu-zise – Mirel Bănică.

            Sub tăvălugul post-modernității, al globalizării în principal satele vor fi populate de orășeni care sunt în căutare de natură. Viața tradițională de altădată va supraviețui doar arhivată în colecții muzeale.

            Doi autori – pr. prof. Radu Preda și Mihail Neamțu – accentueză două probleme sensibile: situația Referendumului pentru definirea familiei din 2018 și Biserica și revoluția social-media. Eșecul referendumului s-a datorat ,,lipsei pastoralei și a indicațiilor limpezi către slujitorii altrelor”, ,,comunicarea prin proprile canale” (presă scrisă, radio, teeviziune, internet) – Radu Preda; ineficiența orei de religie și a publicaților oficiale, limitele administrative ale Bisericii – Mihail Neamțu.

            Orinde se pot găsi țapi ispășitori într-o societate în care este trăită doar libertatea opțiunii, responsabilitatea acestei alegeri trecând într-un rol secund. Modelul din păcate a fost înlocuit cu moda. Tot ceea ce e tradițional, ce are legătură cu ethosul poporului român trebuie înlocuit cu alte ,,valori” colportate din Occident.

            Încă o dată Biserica Ortodoxă Română prin inițiativa Episcopiei Hușilor oferă cititorilor un model de abordare a unor probleme religioase și teologice de actualitate.

Olimpiada de Religie ortodoxă, faza locală

   Vineri, 14 februarie 2020 a avut loc Olimpiada de Religie ortodoxă, faza locală la Liceul Teoretic ,,Alexandru Mocioni” din Ciacova. Centrul de Concurs nr. 3 a avut înscriși 69 de elevi din clasele V-VIII, au absentat 11 elevi și au participat 58 de elevi care au obținut rezultate bune și foarte bune.

  Potrivit prof. Nedelcovici Camelia, președintele acestui centru de concurs am aflat că anul acesta Olimpiada s-a bucurat de sprijinul Inspectoratului Județean Timiș, al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timișoarei, Protopopiatului Ortodox Deta și Liceului ,,Alexandru Mocioni” din Ciacova.

  S-au înscris în această competiție a excelenței la discipina Religie Ortodoxă nouă școli, 6 gimnaziale: Banloc, Birda, Ghilad, Jebel, Moravița și Voiteg și 3 liceale: Ciacova, Deta și Gătaia. Elevii au fost însoțiți de către profesorii de religie de la fiecare unitate școlară.

    Pentru faza județeană s-au calificat 29 de elevi (9 elevi – clasa a V-a; 4 elevi – clasa a VI-a; 6 elevi – clasa a VII-a și 10 elevi – clasa a VIII-a). Cei mai mulți elevi calificați la faza județeană provin de la Școala Gimnazială Moravița (7), urmați de Ciacova (6) și Gătaia, Jebel și Voiteg (3). Procentajul maxim (100 pct.) a fost obținut de două eleve: Marcu Alexandra Elena (Birda) și Peia Aishwarya (Moravița).

     Cuvinte de felicitare sunt îndreptate către candidații și profesorii care i-au pregătit și organizatori care au făcut posibilă acestă nouă ediție a Olimpiadei anul acesta.

Întâlnirea publiciștilor sătești la Timișoara

      Sâmbătă, 8 februarie la Muzeul Satului Bănățean s-a desfășurat prima întâlnire pe 2020 a membrilor Asociației Publiciștilor din Presa Rurală în Banat. După cuvântul de bun venit rostit de prof. Ioan Traia, președintele Asociației a urmat rugăciunea oficiată de preotul Valentin Bugariu.

            Prezidiul acestei întâlniri a fost format din prof. Ioan Traia, președintele Asociației, prof. Gheorghe Rancu (vicepreședinte), Gheorghe Blejușcă (secretar) și ec. Petru Opruț (trezorier).

            În prima parte a întâlnirii au fost prezentate principalele activități ale Asociației pentru anul în curs, cărți și reviste, alte evenimente:

            22 februarie, Torac – Împlinirea a 50 de ani a publicației ,,Lumina Torăceană”. Masă rotundă;

            23-24 aprilie, Sasca Montană – Sărbătorirea Muzeelor Sătești;

                                 Șopotu Vechi – Colocviile revistei ,,Almăjul”;

            30 mai, Voivodinț - Forumul publiciștilor bănățeni;

            16 iunie, Uzdin – Împlinirea a 30 de ani ai revistei ,,Tibiscus”;

            31 august, Birda – Colocviile revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”. Simpozion;

            Octombrie, Săcălaz – Împlinirea a 25 de ani a publicației ,,Foaia Săcălazului”;

            Noiembrie, Giarmata Vii – Împlinirea a 20 de ani de apariție neîntreruptă a revistei ,,Vatră nouă”. Simpozion.

            Prof. Gheorghe Moldovan a prezentat cea din urmă carte, un volum închinat istoriei învățământului special din Banat în care autorul identifică un învățământ destinat surzilor la Bozovici și Biserica Albă. Școala de la Bozovici a pregătit mai mulți elevi din satele bănățene: Biger, Măureni, Sasca Montană și Bozovici. Învățământul destinat orbilor datează din 1846 în două școli la Orșova Veche și Bozovici. Procesul didactic era reglementat de o Metodică tipărită la Viena.

            Părintele Vasile Suciu a împărtășit celor prezenți cartea de poeme intitulată În dialog cu Dumnezeu, 2019, 59 p..

            Profesorul Pavel Panduru a semnalat ultimul volum tipărit, Nemuritorii, 197 p., un florilegiu care scoate dintr-o nedreaptă uitare o ,,samă” de personalități din lumea satului (preoți, profesori, luptători naționali, învățători), momente de bucurie și tristețe din viața satului din Banatul de Munte.

            Dl. Ioan Nelu Roșca, redactorul publicației ,,Foaia Șanovițeană” a vorbit de creșterea publicației pe care o conduce, de prezența în Parlamentul european din Bruxelles și ultima apariție editorială Nicolae Ursu, Coruri, Ediție îngrijită de…, 2019, 47 p..

            În partea a doua a întâlnirii au fost dezbătute și rezolvate câteva probleme organizatorice: reactivarea filialei din Serbia a Asociației publiciștilor din presa rurală de care vor răspunde părintele Cornel Juică și prof. Gheorghe Rancu; oranizarea Forumului publiciștilor bănățeni; apelul pentru susținerea site-ului Banaterra și plătirea cotizației.

            Agapa i-a reunit pe cei prezenți. A fost și momentul schimburilor editoriale între cei de față.