Prin grija Preasfințitului Părinte Ignatie Trif,
episcopul Hușilor a apărut revista anuală de spiritualitate și actualitate
,,Horeb”. Tipărită la editura omonimă, revista bisericească își propune să
aducă aceeași veste bună primită de Moise sub forma Celor zece porunci (Ieșirea
20, 2-17) pe Muntele Horeb.
Redactată sub forma unui
anuar cu o tematică de actualitate ,,Urbanitatea și ruralitatea credinței:
continuitate și ruptură”, publicația oferă celor interesați diverse materiale
în cuprinsul a șapte rubrici bine definite: ,,Thematica”, ,,Varia”,
,,Spiritualia”, ,,Biblica”, ,,Historica”, ,,Translatio”, ,,Recensiones”.
Tema centrală a acestei
reviste este cea a Anului Omagial dedicat Satului românesc de Patriarhia Română.
Reușita abordării se datorează în primul rând Colegiului de Redacție condus de
Presfințitul Părinte Ignatie.
Satul românesc este
prezentat atât sub forma istorică, cât și comparativ între trei ,,epoci”
distincte: satul de dinainte de comunism, cel din vremea regimului ateu și cel
de astăzi. Ruptura civilizației tradiționale a fost făcută de puterea politică
comunistă care prin colectivizare adistrus proprietatea privată și prin aceasta
s-a produs un fenomen de dezrădăcinare față de sat. Cu toate acestea au existat
personalități excepționale care prin atitudinea asumată au dus pe mai departe
valorile identitare ale satului natal: bucovineanca Anița Nandriș-Cudla și
musceleanca Elisabeta Rizea (†Ignatie Trif, Episcopia Hușilor, ,,Aristocrația
morală și demnitate creștină anticomunistă ale țăranului român: cazurile Anița
Nandriș Cudla și Elisabeta Rizea”, p. 11; 13).
Părintele Jan Nicolae,
profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba-Iulia
identifică satul românesc cu Emausul nașterii și al copilăriei, Betleemul
colindelor și al artei populare de factură creștină și cu Betania prin
cimitirul care i-a legat chiar și pe cei plecați cu locul nașterii și
copilăriei.
Pentru a da credibilitate
portretizării satului s-a apelat la diverși specialiști din diferite paliere
profesionale (Sociologie, Filologie, Teologie) care au identificat problemele
punctuale ale satului de azi: depopulare și îmătrânire, acceptarea modernității
(tehnologie, arhitectură, traiul cotidian) – Teodor Baconschi; enclavizarea
etnografiei sătești – Adrian Papahagi. Toate acestea au produs moartea
civilizației tradiționale propriu-zise – Mirel Bănică.
Sub tăvălugul
post-modernității, al globalizării în principal satele vor fi populate de
orășeni care sunt în căutare de natură. Viața tradițională de altădată va
supraviețui doar arhivată în colecții muzeale.
Doi autori – pr. prof.
Radu Preda și Mihail Neamțu – accentueză două probleme sensibile: situația
Referendumului pentru definirea familiei din 2018 și Biserica și revoluția
social-media. Eșecul referendumului s-a datorat ,,lipsei pastoralei și a
indicațiilor limpezi către slujitorii altrelor”, ,,comunicarea prin proprile
canale” (presă scrisă, radio, teeviziune, internet) – Radu Preda; ineficiența
orei de religie și a publicaților oficiale, limitele administrative ale
Bisericii – Mihail Neamțu.
Orinde se pot găsi țapi
ispășitori într-o societate în care este trăită doar libertatea opțiunii, responsabilitatea
acestei alegeri trecând într-un rol secund. Modelul din păcate a fost înlocuit
cu moda. Tot ceea ce e tradițional, ce are legătură cu ethosul poporului român
trebuie înlocuit cu alte ,,valori” colportate din Occident.
Încă o dată Biserica Ortodoxă
Română prin inițiativa Episcopiei Hușilor oferă cititorilor un model de
abordare a unor probleme religioase și teologice de actualitate.
