vineri, 16 august 2019

,,Din pridvorul credinței”


    În limbajul liturgic românesc pridvorul ca parte componentă a interiorul bisericii atrage atenția pelerinilor care trec prin el că se pregătesc de intre în Împărăția lui Dumnezeu (Ene Braniște, Liturgica teoretică, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, p. 409).
          Acest lucru încearcă să-l vestească cititorilor și volumul Din pridvorul credinței. Studii, note și însemnări parohiale, Editura Hoffman, Caracal, 2019, 294 p. Cartea a fost structurată în trei capitole de sine stătătoare: I. Studii; II. Note și III. Însemnări și a fost alcătuită în timpul a cinci ani prin activitatea catehetică și culturală a parohiei Birda: Anul Omagial și Comemorativ în Patriarhia Română, incursiuni în istoria bisericească din Banat, participări la manifestări științifice internaționale, naționale și locale, aniversarea unor reviste înfrățite cu revista ,,Arhanghelul”, întâlniri ale publiciștilor bănățeni ș. a.
        Sub forma unor articole mai extinse sau mai scurte sunt explicate noțiuni ale credinței, creionate portrete de sfinți, medalione ale slujitorilor altarului, note de presă rurală și bisericească. De la istoria cea mare până la monografia zonală și locală sunt tratate teme care corespund planului cadru catehetic al Patriarhiei: ,,Rolul Bisericii românești din zona Deta și Marea Unire”, ,,Satul bănățean în perioada interbelică. Studiu de caz: Zona Deta” și ,,Parohia Ortodoxă Română Birda. Istorie și viață bisericească”.
     Toate aceste materiale pregătite au fost susținute fie în biserica din Birda și Sîngeorge, fie din necesități științifice și misionare acolo unde parohia a fost reprezentată. Din Precuvântarea volumului, pr. Valentin Bugariu, a  menționat: ,,La baza elaborării și a susținerii acestor materiale fie în biserică, fie în cadrul unor întruniri științifice din țară și străinătate (Zrenianin, Serbia) a stat dorința de a reliefa contribuția Bisericii Ortodoxe Române la realizarea marilor deziderate naționale: de unitate,  de consolidare a culturii românești și de păstrare a identității naționale” (p. 5).