Sâmbătă, 21. 02. 2015 la Muzeul Satului Bănățean a avut prima întâlnire din anul 2015 a membrilor Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat.
Întâlnirea a fost moderată de prof. Ioan Traia, președintele Asociației. Din prezidiu au mai făcut parte: prof. univ. dr. Ioan Viorel Bodureanu de la Universitatea de Vest și prof. Dan Radosav, directorul Muzeului Satului din Timișoara.
Adunarea a debutat cu un moment de reculegere închinat lui Pavel Filip și Pavel Gătaianțu din Banatul iugoslav. A urmat rugăciunea ,,Tatăl nostru”.
În debutul lucrărilor au fost rezolvate mai multe chestiuni organizatorice:
1). primirea unor noi membri: Ioan Olărescu (Comloșu Mare), Toma Sfetcu (Urseni) și Ioan Ionescu (Babșa).
2). primirea a doi noi membri de onoare: conf. univ. dr. Ioan David, directorul Editurii David Press Print și a domnului Dan Radosav, jurnalist și director al Muzeului Satului din Timișoara.
3). achitarea cotizație pe a. c..
Din partea managerului Muzeului a fost prezentat un Cuvânt de bun venit în care vorbitorul a scos în evidență contribuția jurnaliștilor rurali la dezvoltarea culturii tradiționale bănățene.
Muzeograful Ioan Traia în calitatea dublă de președinte al Asociației și cercetător asiduu al localităților din Banat prin cercetarea monografică a atras atenția asupra importanței arhivării graiului bănățean, o nouă metodă de cercetare în istoria orală a locului. S-a propus achiziționarea unor reportofoane prin intermediul cărora se va începe această acțiune. Acestea vor fi folosite de cei care s-au aplecat spre acest tip de cercetare: prof. Ion Murariu (Giroc), poetul Vasile Barbu (Uzdin) și prof. Gheorghe Lungu (Sacoșu Mare).
A urmat prof. univ. Ioan Viorel Boldureanu care a zăbovit asupra importaneței literaturii dialectale pentru istoricul regiunii geografice dintre Dunăre și Mureș. În viziunea cercetătorului timișorean istoria orală este document etnologic. Pentru fixarea cadrului viitorul proiect cultural vorbitorul a rostit o prelegere despre fixarea metodei: asigurarea tehnicii digitale; ghid de interviuri și aplecarea spre perspectiva etnologică (istorie culturală tradițională). Primul aspect important îl reprezintă etimologia populară. Un exemplu elocvent: mujdei care provine de la must de ai.
În partea a doua a fost prezentate câteva lucrări în grai. Șirul a fost deschis de Vasile Barbu cu ,,Simpozionul izmenelor”, fragment dintr-o piesă dramatică montată la Uzdin. Tema este una generoasă: ,,nu mai merge cum a mers!”, zicerea făcând referire la noile metode de subvenționare europene.
Gheorghe Lungu, ,,Strigătele dă prăstă sat”. Comunicarea aduce o noutate: păstrarea obiceiului în Sacoșu Mare, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, deci începutul Postului Mare. Obiceiul debutează cu o formulă introductivă: ,,Bună sara oameni buni ce vă spun eu nu-s minciuni...”. Semnificația sărbătorii populare: curățire, purificare, perpetuarea speciei umane. Acțiunea se desfășoară lângă foc, obicei ce vestește ivirea primăverii. Tot acest ritual poartă denumirea de ,,priveghi” adică o priveghere a focului. Sărbătoarea este întânită în toate regiunile țării.
Lazăr Severică (Giroc) a încântat auditoriul cu ,,5 zile din viața mea”, lucrare în grai girocean.
Gheorghe Babeți (Brestovăț), snoava ,,Ghinți dă porțălan” la Brestovăț.
Toma Sfetcu (Cerna, colonist la Urseni) a prezentat un fragment din istoria Medeveșului în versuri realizat de Pătru Chira.
Ioan Ionescu (Babșa), poezii în grai
Toma Nicolae, jurnalist, fragment dintr-un roman autobiografic în grai.
Bogdan Tamaș (Urseni), poezie de la Medveș.
Șirul vorbitorilor a fost încheiat de domnul Ioan David care a prezentat ultimele patru cărți apărute la editura autorului din Timișoara folositoare în cercetarea graiului bănățean.
Au fost prezenți: membrii ai Asociației, invitați. S-au făcut schimburi de reviste și volume, s-au pus bazele unor simpozione științifice ș.a.
Din partea parohiei Birda a participat părintele dr. Valentin Bugariu, redactor al revistei de religie și cultură rurală ,,Arhanghelul” din localitatea amintită.
