,,Suflet nou", nr. 1; 2/2013

De la Comloşu Mare, jud. Timiş, prin bunăvoinţa domnului prof. Traian Galetaru am primit la parohie primele două numere pe anul curent a prestigioasei reviste rurale ,,Suflet nou" editată la Comloşu Mare, revistă a satului bănăţean. Din aceste numere aflăm informaţii care fac referire la tezaurul scump al comloşenilor, astfel că seniorii revistei reuşesc să creeze medalioane locale. Ec. Ioan Olărescu, Iulian Grăzescu (1839-1872), nr. 1, p. 9-12; Iulian Grăzescu, folclorist şi traducător, nr. 2, p. 7-10 şi Prof. Traian Galetaru, Suflet nou-,,revistă a satului bănăţean", nr. 2, p. 4-5. În paginile revistei aflăm şi despre evenimente locale astfel că în 18 noiembrie 2012 s-a desfăşurat un Concert de muzică sacră desfăşurat în Biserica din Comloşu Mare. Recitalul de muzică sacră a fost organizat de prof. univ. dr. Walter Kindl. Cu excepţia acestor câteva titluri revistele conţin poezie locală semnată de Ioan Văcariu, Cântec pentru Achim Nica şi Închinare plugarului, obişnuitele cronici culturale, de prezentare a cărţilor şi revistelor locale ş. a. m. d.

Revista poate fi consultată la biblioteca parohială!

,,Vatră nou", nr. 151/2013

Am primit în variantă electronică ultimul număr (151) din revista lunară a comunităţii locale de la Giarmata Vii. Aşa cum am fost obişnuiţi colectivul de redacţie sub coordonarea P. On. Păr. Vasile Suciu oferă cititorilor din mediul rural, şi nu numai informaţii din viaţa comunităţii, al bisericii şi a şcolii din Uberland (Giarmata Vii). În deschiderea ediţiei Acad. Păun Ion Otiman scoate în relief activitatea prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu în medalionul intitulat: Revista ,,Vatră nouă" şi sfatul specialistului agricol în care autorul ne spune printre altele: ,,Profesorul Aurel Lăzureanu, specialist de elită a agricuturii româneşti şi, implicit, bănăţene, poposind în gospodăriile, în fermele agricultorilor bănăţeni, cunoaşte în acest fel bucuriile şi necazurilor şi împlinirile şi nevoile lor". (p. 1). Tot din acest spectru al agronomiei putem aminti Calendarul lucrărilor agricole pe luna aprilie 2013 (p. 5) semnat de prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu. În rubrica destinată educaţiei religioase amintim mai multe articole între care şi reuşita pr. prof. dr. Nicolae Belean cu titlul: Taina Postului (p. 9), iar din didactica şcolară materialul semnat de prof. Zlatinca Neamţ, Conflictul şi criza în clasa de elevi (p. 13). Spaţiul bisericii ortodoxe cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului" din localitate a fost martorul unui eveniment religios-cultural de excepţie. Este vorba de o Expoziţie de pictură naivă din Uzdin la Giarmata Vii (p. 12). Felicitări redactorilor, iar cititorilor răbdare şi dorinţă în desluşirea unei vieţi care trăieşte la Giarmata Vii. Revista poate fi consultată în cadrul bibliotecii parohiale!

Concursul spectacol ,,Bucuria de a fi creştin"

Vineri, 26 aprilie cu începere de la orele 9 s-a desfăşurat în sala festivă a Liceului Tehnologic ,,Sfântul Nicolae" din Deta, faza pe protopopiat al Concursului spectacol ,,Bucuria de a fi creştin" iniţiat de Sectorul Teologic-Educaţional al  Patriarhiei Române. La două din cele trei secţiuni, cea de recitare a unei poezii şi interpretare a unui cântec religios/popular au fost concurenţi şi din parohia Birda. La secţiunea recitare au participat elevele: Gabor Roberta (cls. a VI-a) şi Gabor Tania, iar la cea de interpretare: Brulincu Rodica (cls. a V-a) şi Goanţă Florenţa (cls. a V-a). La faza eparhială de la Timişoara s-a calificat eleva Brulincu Rodica care a obţinut Premiul I la faza pe protopopiat. Felicitări tuturor participanţilor!

Taina Sfântului Maslu în parohia Birda

Duminică, 21 aprilie cu începere de la orele 16 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obşte în biserica parohială cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului" din parohia Birda, jud. Timiş. La invitaţia C. Păr. Valentin Bugariu, parohul locului au poposit în parohie C. Păr. Ciprian Boşca de la parohia Banloc, Valer Graţian Raţ de la parohia Clopodia, Zoran Milovanov de la parohia Berecuţa şi Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia. Predica ocazională cu tema: Taina Sfântului Maslu astăzi, a fost susţinută de părintele Ciprian Boşca. La finalul slujbei preotul paroh a mulţumit preoţilor slujitori, cât şi tuturor credincioşilor care s-au ostenit să participe la Taina amintită, cât şi la rugăciunile din săptămâna duhovnicească abia încheiată.

Săptămâna duhovnicească în parohia Birda

În săptămâna a V-a din Postul Mare, în perioada 14-21 aprilie s-a desfăşurat în parohia Birda şi filia Sângeorge ,,Săptămâna duhovnicească”, tema acestui an fiind Cult şi cultură. În cursul acestei perioade de timp atât în biserica parohială cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului”, cât şi în cadrul şcolii din localitate s-au desfăşurat manifestări religioase şi culturale. De luni şi până vineri în fiecare seară, cu excepţia zilei de miercuri când s-a săvârşit Denia Canonului cel Mare şi cea de vineri când s-a citit Acatistul Bunei Vestiri a fost oficiată Vecernia încheiată cu un cuvânt de învăţătură: pr. Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia, Împărtăşirea de Hristos în viaţa creştinului; pr. Zoran Milovanov de la parohia Berecuţa, Rugăciunea şi postul în Evangheliile Triodului,  pr. Adam Rugaci de la parohia Gătaia, Rugăciunea în paginile Sfintei Scripturi,  pr. Călin Negrea de la parohia Gherman, Virtutea nădejdii astăzi şi pr. Ioan Sălvan de la parohia Folea, Sfintele Taine în practica creştină. În zilele de miercuri şi vineri la orele dimineţii a fost săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul. La momentul potrivit au fost împărtăşiţi copiii din clasele V-VIII de la Şcoala din Birda. Duminică, 21 aprilile a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obşte. Predica ocazională cu tema: Taina Sfântului Maslu astăzi, a fost susţinută de părintele Ciprian Boşca de la parohia Banloc.

            În colaborare la Şcoala a fost organizată o expoziţie de icoane pe sticlă realizată de elevi sub îndrumarea doamnei prof. Ileana Vasiliu. Icoanele au fost expuse în biserică, vineri la orele 10, când pr. Valentin Bugariu a rostit cateheza: Icoana ortodoxă-fereastră spre cer. Joi, 18 aprilie la Şcoala din Sângeorge a fost organizată o cateheză cu titlul: ,,Anul omagial al Sfinţiilor Constantin şi Elena în Patriarhia Română” în cadrul programului catehetic ,,Hristos împărtăşit copiilor”. Cateheza a beneficiat de o expunere a temei cu ajutorul unor mijloace de predare a religiei: icoana, portretul, harta, tabelul cronologic, literatura religioasă, filmul şi calculatorul.

            La finalul manifestării se cuvine un cuvânt de mulţumire îndreptat către credincioşii mai mari şi mai mici ai parohiei precum şi cadrelor didactice de la Şcoala Gimnazială din Birda şi Sângeorge, precum şi preoţilor slujitori

Taina Sfântului Maslu în parohia Percosova

Duminică, 14 aprilie cu începere de la orele 17 a fost săvârşită Taina Sfântului Maslu de obşte în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului" din parohia Percosova. La invitaţia C. Păr. Cristian Băicar, parohul locului au poposit C. Păr. Călin Negrea de la parohia Gherman, Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia şi Valentin Bugariu de la parohia Birda. Predica ocazională a aparţinut părintelui Iulian Popa.

Sprijinul de la Bugetul de Stat pentru Culte este consecinţa confiscării proprietăţilor bisericeşti

În legătură cu iniţiativa legis­lativă a domnului deputat Remus Cernea referitoare la o altă formă de finanţare a Cultelor decât cea de la Bugetul de Stat, precizăm următoarele:

1. Sprijinul pentru Culte de la Bugetul public este o consecinţă a secularizării de către Stat a averilor bisericeşti în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza din anul 1863. Prin Legea pentru secularizarea averilor mănăstireşti adoptată şi publicată în ziua de 17/29 decembrie 1863 au fost confiscate toate proprietăţile bisericeşti. Astfel, art. 1 al legii preciza: „Toate averile mănăstireşti din România sunt şi rămân averi ale Statului“.

Potrivit istoricului Constan­tin C. Giurescu (Viaţa şi opera lui Cuza Vodă, Editura Ştiin­ţi­fi­că, Bucureşti, 1966, pp. 148-149), în Ţara Românească mă­năs­tirile deţineau 16,55% din suprafaţa agricolă şi forestieră a ţării, iar în Moldova mănăstirile deţineau 12,16% din suprafaţa agricolă şi forestieră a ţării.  De exemplu, Mitropoliei Moldovei din Iaşi i-au fost confiscate prin Legea de secularizare aproximativ 300.000 ha de teren agricol şi forestier.

În scurt timp după adoptarea acestei legi, Statul român a constatat că Biserica nu mai putea să asigure salariile preoţilor şi să întreţină bisericile şi celelalte imobile bi­sericeşti. Ca atare, a fost adoptată Legea clerului de mir şi a seminariilor  care prevedea salarizarea preoţilor de la Bu­getul de Stat şi Legea pentru reglementarea proprietăţilor rurale, potrivit căreia parohiile au primit un lot de pământ cultivabil, aşa-numita sesie parohială. Aceste suprafeţe agricole asigurau însă venituri modeste, după cum reiese din analiza situaţiei cultelor din România reîntregită, făcută de Minis­terul Cultelor în perioada interbelică, în care se preciza că se pot întreţine integral din mijloace proprii doar 2% dintre parohiile ortodoxe ardelene şi 3% dintre cele din Regat. În acelaşi timp, şi altele din chel­tuielile Bisericii (reparaţii, construc­ţii) au fost preluate de către Statul român ca o compensaţie materială pentru proprietăţile preluate.

Acest sprijin a continuat să fie acordat inclusiv în perioada regimului comunist tocmai datorită obligaţiei asumate de către Stat în 1863.

O eventuală încetare a sprijinului Sta­tului faţă de Biserica Ortodoxă Română şi alte culte ar trebui să fie urmată, în mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericeşti confiscate, care, însă, între timp au fost folosite pentru împro­prietărirea succesivă a populaţiei sărace. În plus, banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt în majoritate creştini ortodocşi.

2. Până la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, proprietăţile bisericeşti erau administrate în cele două Principate Româneşti - Ţara Românească şi Mol­dova - de Casa Centrală  a Bisericii. Veni­tu­rile realizate erau utilizate pentru între­ţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, construirea şi repararea de biserici, salariile clerului, dar şi pentru opera socială sau înfiinţarea de şcoli şi asigurarea salarizării cadrelor didactice. Biserica noastră contribuia cu bani la dezvoltarea învăţământului românesc, dar şi cu numeroase terenuri intravilane acordate în mod gratuit, pe care au fost construite şcoli. Această realitate se poate constata astăzi în multe localităţi, unde şcoala este construită în imediata vecinătate a bise­ricii.

În anul 1860, veniturile Casei Centrale a Bisericii din cele două Principate au fost încorporate direct în bugetele celor două provincii, deşi Statul nu ar fi trebuit să aibă nici un drept asupra acestora. În consecinţă, Statul şi-a luat responsabilitatea sprijinirii unităţilor de cult şi a personalului bise­ricesc.

3. Sprijinul de la Bugetul de Stat pentru Culte nu se face din milă, ci re­pre­zin­tă o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, „Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, edu­caţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, statutul lor de factori ai păcii sociale, precum şi rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte Biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti“  (art. 7, alin. 1 şi 2).

4. Sprijinul de la Bugetul de Stat asigură doar în parte cheltuielile pentru salarizarea personalului clerical şi necle­ri­cal al cultelor religioase. Potrivit statisticilor oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice, din cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt  salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică. La aceste cheltuieli salariale ale unităţilor bisericeşti se adaugă şi cele pentru întreţinerea şi funcţionarea uni­tăţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învă­ţământ, pentru fur­nizarea în nume propriu şi/sau în parteneriat de servicii sociale acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, potrivit articolului 15, alin. 1, lit. f, din Codul fiscal.

5. Statul român nu finanţează opera social-filantropică şi cultural-educa­ţională pe care Biserica Ortodoxă Română o desfăşoară în beneficiul unor categorii defavorizate din societate. În pofida crizei economice din ultimii ani, lucrarea socială a Bisericii nu s-a diminuat, ci, dimpotrivă, a cunoscut anual o uşoară creştere. De exemplu, în anul 2012, pentru susţinerea activităţilor social-filantropice, desfăşurate prin intermediul celor 679 de instituţii sociale şi 767 de proiecte şi programe sociale, eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit aproximativ 70.000.000 lei, sumă provenită din donaţiile credincioşilor şi alte venituri bise­riceşti proprii.

6. Sumele primite de  la Stat sunt rela­tiv mici, întrucât reprezintă doar 0,2% din Bugetul de Stat. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice, în anul 2013 celor 18 culte recunoscute din România le sunt alocate de la Bugetul de Stat 487,4 milioane lei din care 276,9 milioane lei pentru salarizarea personalului clerical, 174,1 milioane lei pentru salarizarea personalului neclerical şi 36,4 milioane lei sprijin pentru construcţii, restaurări etc. Suma de 487,4 milioane lei  reprezintă 0,2% din Bugetul de Stat pe anul 2013, respectiv 0,08% din PIB-ul României pe anul 2013. De pildă, contri­buţia pentru Culte de la Bugetul de Stat este de aproximativ 10 ori mai mică decât bugetul pentru Educaţie (4,4 miliarde lei).  

7. În majoritatea statelor europene, cultele religioase beneficiază de sprijin financiar de la Bugetul de Stat, precum şi de diferite scutiri fiscale cu scopul sprijinirii activităţii acestora în ţările respective.

Aşadar, după cum există un model german bazat pe tradiţia istorică şi economică a Germaniei, tot aşa există şi un model românesc care ţine cont de istoria, cultura, religia, tradiţia, realitatea socială şi economică din România. De altfel, fiecare stat din Uniunea Europeană are specificul său. În acest sens, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene menţionează că „Uniunea res­pectă şi nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului naţional, Bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase din statele membre“ (Partea I, Titlul II, art. 17, 1).

În concluzie, iniţiativa legislativă a domnului Remus Cernea este irealistă şi inadecvată pentru contextul românesc actual. Ea nu rezolvă criza economică actuală, ci, dimpotrivă, ar putea crea şi o criză în relaţia Stat - Culte religioase.

Biroul de presă al Patriarhiei Române

 http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/sprijinul-de-la-bugetul-de-stat-pentru-culte-este-consecinta-confiscarii

Taina Sfântului Maslu în parohia Birda

Duminică, 7 prier cu începere de la orele 15 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obşte în biserica cu hramul ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din satul Sângeorge, parohia Birda. La invitaţia părintelui paroh au slujit C. Păr. Zoran Milovanov de la parohia Berecuţa şi C. Păr. Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia. Cuvântul de învăţătură cu tema Stăruinţa în rugăciune a fost pregătit de către părintele Iulian Popa.

Săptămâna duhovnicească în parohia Colonia Gătaia

Cu începere din 1 aprilie se desfăşoară în parohia Colonia Gătaia, săptămâna duhovnicească. Luni, la orele serii la invitaţia C. Păr. Iulian Popa, parohul locului a poposit la biserica cu hramul ,,Sfântul Ierarh Nicolae" din Gătaia, preotul Valentin Bugariu de la parohia Birda. A fost oficiată Vecernia urmată de cateheza cu tema: Contribuţia Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena la dezvoltarea creştinismului primar. Cuvântul de învăţătură a fost susţinut de părintele Valentin Bugariu.