Sfânta Liturghie în parohia Maşloc

Sâmbătă, 20 iulie cu prilejul sărbătoririi Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul a fost oficiată cu începere de la orele 11 Sfânta Liturghie în biserica ortodoxă din satul Remetea Mică. Cu acest prilej la invitaţia C. Păr. Iliia Pavlovici Pătruţ, parohul locului a slujit cu acest prilej al hramului bisericii părintele Valentin Bugariu de la parohia Birda. La momentul potrivit acelaşi preot a rostit predica zilei cu tema: Minunile lui Dumnezeu criteriu al credinţei adevărate. La momentul Împărtăşaniei mai mulţi copii şi tineri s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului. După săvârşirea Liturghiei, a urmat ritualul tăierii colacului Rugii, alături de preoţii slujitori şi naşii Rugii s-au bucurat de acestă zi de sărbătoare în viaţa comunităţii mai mulţi credincicoşi tineri şi vârstnici!

La finalul slujbei au fost împărtăşite credincioşilor numere din revista parohială ,,Arhanghelul", editată de Parohia Ortodoxă Birda.

Au apărut revistele „Arhanghelul“ şi „Vatră Nouă“

A apărut numărul 2 pe acest an al revistei „Arhanghelul“, publicaţie  parohială trimestrială a Parohiei Birda. Din rubricile apărute semnalăm editorialul cu tema „In memoriam Anghel Dumbrăveanu (1933-2013)“, distins poet, romancier şi traducător, rubricile „Valori poetice“, „Restituiri“ cu interviul „Din amintirile unui colonist din Gătaia“, „Urme din trecut“ cu „Democraţia parlamentară confesională a românilor din Austro-Ungaria în perioada 1867-1918 versus Marea Unire de la 1 decembrie 1918 şi legislaţia interbelică a statului naţional unitar“. 

La secţiunea „Documentar“  găsim articolul „Fundaţiile şcolare şi rolul lor în formarea intelectualităţii româneşti bănăţene“, o cateheză despre post şi articolul „Contribuţia vlădicii Elie Miron la dezvoltarea culturii româneşti. Etape semnificative“. În cadrul concursului de reviste religioase organizat de Arhiepiscopia Timişoarei şi Inspectoratul Judeţean Timiş în 10 iunie a.c., revista „Arhanghelul“ a obţinut locul I la Secţiunea foaie religioasă. Redactorul publicaţiei este pr. dr Valentin Bugariu, parohul bisericii din Parohia Birda.

De asemenea, a apărut şi revista „Vatră Nouă“ a comunităţii locale din Giarmata Vii, anul XIV, nr. 154, iunie 2013. În cadrul acestei publicaţii apare şi suplimentul religios „Iconostas“, editat de Parohia Giarmata Vii, din care menţionăm parteneriatul „Punţi între inimi, punţi între fraţi“, reprezentând întâlnirea duhovnicească a corurilor „Sfânta Maria“ din Parohia Giarmata Vii, jud. Timiş, şi „Învierea“ din Parohia Teregova, jud. Caraş-Severin; sunt extrase o serie de apoftegme din înţelepciunea sfinţilor în cadrul rubricii „Cugetări ale Sfinţilor Părinţi“, o serie de poezii religioase şi nu în ultimul rând sunt prezentate concursurile religioase din această perioadă, unde copiii parohiei au reprezentat cu cinste comunitatea din care fac parte. O bucurie a credincioşilor bisericii ortodoxe din Giarmata Vii este corul „Sfânta Maria“, care la concursul „Lada cu zestre“ organizat de Consiliul Judeţean Timiş şi Centrul de Cultură şi Artă Timiş a obţinut locul I la secţiunea muzicală. Totodată, publicaţia a obţinut locul II la secţiunea reviste la concursul eparhial din 10 iunie 2013. Redactorul-şef al publicaţiei este preotul Vasile D. Suciu, parohul bisericii din Giarmata Vii.

Diac. Marius Mircia

 http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/au-aparut-revistele-arhanghelul-si-vatra-noua

Egalitate în faţa legii şi contribuţie istorică distinctă

În legătură cu punctul de vedere al Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din România, care îşi exprimă dezacordul faţă de propunerea menţionării distincte în art. 1 din Constituţia României a rolului istoric al Bisericii Ortodoxe Române în constituirea şi modernizarea statului român, precizăm:

Articolul propus în Constituţia României referitor la rolul Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte în constituirea şi modernizarea statului român respectă atât adevărul istoric privind cultul majoritar, cât şi principiul egalităţii cultelor recunoscute din România, aşa cum este stipulat în Legea Cultelor, art. 9, alin. 2.

Prin evidenţierea distinctă, dar nu exclusivă, a rolului istoric al Bisericii Ortodoxe Române în constituirea şi modernizarea statului român se recunoaşte adevărul că primul dintre cultele din România, cel mai vechi, mai numeros şi mai extins geografic, a avut o contribuţie majoră în constituirea şi modernizarea statului român.

Cele optsprezece culte recunoscute în România sunt egale în faţa legii, dar în context istoric primul dintre ele a avut o contribuţie spirituală şi materială majoră sau distinctă în constituirea şi modernizarea statului român prin contribuţia lui la Unirea Principatelor (1859), Războiul de Independenţă (1877) şi Unirea cea Mare (1918). Dacă Biserica Ortodoxă Română s-a născut odată cu formarea poporului român, în urma predicării Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos în părţile Dobrogei (parte a provinciei romane Scythia Minor), despre Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea se poate spune că a apărut în istoria poporului român abia la începutul secolului al XX-lea.

Deoarece Biserica Ortodoxă Română se distinge net de celelalte culte ca extindere în timp, spaţiu şi număr de membri (principiul distincţiei contribuţiei aduse în istorie), în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat prin hotărâre de Guvern, se menţionează specificul ei de Biserică naţională şi majoritară potrivit vechimii apostolice, tradiţiei, numărului de credincioşi şi contribuţiei sale deosebite la viaţa şi cultura poporului român. Biserica Ortodoxă Română este Biserica neamului românesc (art. 5, alin. 2).

O astfel de distincţie a rolului istoric important al unui cult în istoria statelor europene se regăseşte şi în Constituţiile altor state, în care Bisericile majoritare sunt menţionate în mod explicit, fără ca Bisericile sau cultele minoritare să fie excluse (de exemplu: în Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Suedia, Finlanda, Italia, Portugalia, Grecia, Cipru etc.). În mod similar, pe plan politic, în Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) toate statele membre sunt egale, însă doar câteva sunt membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU, datorită rolului sau importanţei lor în relaţiile internaţionale.

În concluzie, articolul propus în preambulul Constituţiei României privind rolul istoric al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte culte religioase în constituirea şi modernizarea statului român respectă atât principiul egalităţii cultelor, cât şi  principiul contribuţiei istorice distincte al unuia dintre aceste culte.


Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 http://www.basilica.ro/stiri/begalitate-in-fata-legii-si-contributie-istorica-distinctab_8267.html