Vineri, 28 decembrie cu începere de la orele 16 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu în biserica parohială ,,Sfântul Ierarh Nicolae" din oraşul Gătaia. La invitaţia C. Păr. Iulian Popa, parohul locului au poposit la ceas de rugăciune preoţii: Valentin Bugariu de la parohia Birda, Zoran Milovanov de la parohia Berecuţa, Cristian Băicar de la parohia Percosova, Călin Negrea de la parohia Gherman şi Matei Codruţ de la capela Spitatului de Psihiatrie din Gătaia. Predica ocazională a fost susţinută de preotul Valentin Bugariu.
luni, 31 decembrie 2012
sâmbătă, 29 decembrie 2012
2013, Anul omagial al Sf. Împăraţi Constantin şi Elena şi Anul comemorativ „Dumitru Stăniloae“
La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţa de
lucru din 25 octombrie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a
aprobat ca anul 2013 să fie declarat Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena la împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleranţă religioasă de la Milano (313).
Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru naţional
bisericesc pentru realizarea în anul 2013 a proiectului liturgic,
cultural şi mediatic intitulat 2013 - Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Patriarhia Română.
În primul semestru al anului 2013, tema va fi tratată sub genericul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase" cu următoarele subteme:
- Starea imperiului roman înaintea Edictului de la Milano - 313 (criza politică, militară şi socială, persecutarea creştinilor şi suferinţa Bisericii creştine etc.);
- Edictul de la Milano (313) - toleranţă şi libertate pentru Biserica creştină
(convertirea la religia creştină a Împăratului Constantin cel Mare,
urmările Edictului de la Milano - Carta libertăţii creştine şi a
toleranţei religioase etc.);
- Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, susţinători ai Bisericii (politica
socială şi religioasă a lui Constantin cel Mare şi relaţiile dintre
Stat şi Biserică, viaţa bisericească în timpul Împăratului Constantin
cel Mare etc.).
În al doilea semestru al anului 2013, tema va fi tratată complementar, sub genericul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, susţinători ai Bisericii", cu următoarele subteme:
- Importanţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pentru viaţa şi activitatea Bisericii (dezvoltarea
vieţii liturgice, a artei şi arhitecturii creştine, educaţia şi familia
creştină, apărarea demnităţii umane prin legi şi opere de caritate
etc.);
- Actualitatea politicii religioase, sociale, legislative şi
social-filantropice a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pentru
viaţa lumii contemporane (libertatea religioasă într-o lume
secularizată şi laicizată, omul politic contemporan şi religia creştină,
sărbătorirea duminicii şi a marilor sărbători bisericeşti, construirea
de biserici, sprijinirea de către stat a activităţilor
social-filantropice şi cultural-educaţionale ale Bisericii etc.);
- Evlavia şi cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena de către Biserică (liturgic, iconografic etc.).
În luna octombrie 2013, la Palatul Patriarhiei va avea loc o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod, cu tema 2013 - Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Patriarhia Română şi va fi organizată o expoziţie
tematică reprezentând pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, precum
şi biserici importante cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
În anul 2013, agenţiile de pelerinaj ale Patriarhiei Române vor organiza pelerinaje
la Roma, Milano, Constantinopol, Ierusalim, Niş, precum şi în alte
locuri unde se află vestigii ale ctitoriilor Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi Elena.
Pentru şcolile de teologie din Patriarhia Română, anul 2013 este şi Anul comemorativ "Dumitru Stăniloae". Cu acest prilej, vor fi organizate un
concurs naţional privind cunoaşterea vieţii şi operei părintelui
Dumitru Stăniloae (1903-1993), cel mai mare teolog român, precum şi
multe momente comemorative în Bucureşti şi în alte oraşe.
Manifestările organizate în Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Anul comemorativ "Dumitru Stăniloae" vor fi mediatizate de către Centrul de presă BASILICA al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas, publicaţiile Lumina, Agenţia de ştiri Basilica şi Biroul de presă), mass-media bisericească eparhială şi presa laică. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)
http://www.ziarullumina.ro/articole;2175;1;78132;0;2013-Anul-omagial-al-Sf.-Imparati-Constantin-si-Elena-si-Anul-comemorativ-Dumitru-Staniloae.html
marți, 25 decembrie 2012
Pastorala de Crăciun a Î. P. S. Nicolae
Sărbătorim din nou praznicul înomenirii lui Hristos. Încă o dată ni se
vădeşte taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută. Iar din adâncul
iconomiei lui Dumnezeu se revarsă peste noi zorii mântuirii şi focul cel
nemistuit al dragostei de om şi de făptură. Nici un praznic al creştinătăţii nu
are purcedere atât de înaltă ca Întruparea şi Naşterea lui Hristos. Iată ce
spune despre acest praznic Evanghelistul Ioan, prietenul şi ucenicul preaiubit
al Domnului: "Şi Cuvântul S-a făcut Trup şi a locuit între noi şi am văzut
mărirea Lui, mărire ca a Unuia Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr"
(Ioan 1, 14).
Înomenirea Mântuitorului nostru
Hristos este actul de neistovită dragoste a lui Dumnezeu, pătruns de milă
pentru făptura mâinilor Sale. Coroană a facerii dumnezeieşti şi flacără din
Duhul lui Dumnezeu, omul căzuse pradă neascultării şi devenise chip al
mândriei. Din mărire şi din întrebuinţarea greşită a libertăţii, Adam - care
înseamnă "om" - şi Eva, care se tâlcuieşte "viaţă", se
prăbuşesc întocmai ca fulgerul în adâncul păcatului şi în ruşinea neascultării.
Încetează, de îndată, de la ei frumuseţea cea dintâi şi izvorul cunoaşterii.
Încetează, apoi, starea de nemurire şi piere Edenul fericirii, în care se
bucurau de îndulcirea feţei lui Dumnezeu.
Astfel începe pentru omul cel
dintâi şi pentru urmaşii lui durerea căderii în păcatul strămoşesc. Primul
fruct al căderii şi plata de îndată a păcatului a fost moartea. "Frumos
era la vedere şi bun la mâncare rodul ce m-a omorât", zice o cântare
bisericească despre fructul neascultării. Iar despre pătrunderea morţii în
lume, Apostolul Pavel scrie că ea "a venit printr-un om" (I Corinteni
15, 21) şi că "este plata păcatului" (Romani 6, 29).
Căderea în umbra morţii este
asemănată de Sfânta Scriptură cu o "ţară de întunecime şi de haos, unde
lumina este totuna cu bezna" (Iov 10, 22). Această stare este egală cu
lepădarea de la faţa lui Dumnezeu şi cu apusul luminii care purcede de la Tatăl
luminii. În ea stăpâneşte moartea veşnică, ce se mai numeşte şi înviere pentru
osândire sau înviere pentru ruşinea şi necinstea veşnică. Alungat din sânul lui
Dumnezeu şi coborât din mărire şi frumuseţe, omul a atras după sine şi răzvrătirea
firii, ca urmare a răzvrătirii sale. Stingându-se pentru el luminile
cunoaşterii, iar porţile vieţii fiind zăvorâte, pământul l-a întâmpinat cu
"spini şi pălămidă" (Facerea 3, 18).
Au început atunci căutările după
Dumnezeu. Aceste căutări au fost dureroase şi pline de ruşine. Ele au trecut
prin capiştele idolilor, prin peştera sângeroasă a jertfelor de oameni şi de
animale, prin templele de închinare la făpturi necuvântătoare. Solzii grei ai
păcatului şi ai putrejunii morale au acoperit şi cel din urmă licăr al
lăuntrului omenesc. Dorul după adevăratul Dumnezeu şi tânjirea după viaţa
sufletului s-au mai păstrat, doar ca un ochi de candelă, la un popor de păstori
din care urma să odrăslească, la plinirea vremii, "toiag şi floare din
rădăcina lui Iesei". Dar cine, dintre oameni, putea să întrebe ca Sfântul
Ioan Gură de Aur: "Unde îţi este, moarte, boldul?" Şi cine, dintre
pământeni, putea să zică: "Unde îţi este, iadule, biruinţa?" Nimeni,
fără numai Fiul lui Dumnezeu, care S-a născut din pântece fecioresc, a luat
trup adevărat omenesc şi a avut şi suflet omenesc. Venirea Mântuitorului în
lume a fost însoţită de întreită solie: preamărirea lui Dumnezeu, pacea pe
pământ şi bunăvoirea între oameni. Fiind înfăţişată de îngeri, această solie
purcede din voia lui Dumnezeu şi este calea împărătească pe care va merge
Domnul nostru Iisus Hristos în viaţa Sa lumească şi în împlinirile trimiterii
Sale pe pământ. Între alcătuirile soliei mesianice este o strânsă legătură ca
între alcătuirile trupului nostru. Nu se poate aduce "mărire întru cei de
sus, lui Dumnezeu", fără pace pe pământ şi fără înţelegere între oameni.
Viforul duşmăniilor pământene şi al lăcomiilor omeneşti este văzduhul în care
nu vieţuieşte Dumnezeu. Nici pacea nu poate trăi fără înţelegere şi dragoste
între pământeni. După cum, bunăvoirea este pârgă şi rod numai al păcii.
Pentru aceea, pacea de care ţin
celelalte alcătuiri ale soliei de la Naşterea Domnului este plinătatea
darurilor lui Dumnezeu, a dragostei şi a harului Său, a iertării şi a faptului
că s-au făcut asemenea cu noi. Ea este, în primul rând, testamentul lui Iisus
Hristos, Domnul şi Stăpânul vieţii noastre. Ea duce la unirea sufletelor, aşa
cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel: "Bucuraţi-vă dar, fraţilor,
desăvârşiţi-vă, mângâiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget şi paşnici, iar Dumnezeul
dragostei şi al păcii va fi cu voi" (II Corinteni 13, 11). Pacea este
pâinea şi bucuria vieţii, după cuvântul Apostolului Petru: "Cel ce voieşte
să iubească viaţa şi să vadă zile bune… să caute pacea şi s-o urmeze" (I
Petru 3, 10-11).
Troparul Naşterii Domnului
numeşte pe Hristos "Soarele dreptăţii" şi "Răsăritul cel de
sus". Doresc ca acest soare dumnezeiesc să lumineze paşii fiecăruia dintre
noi în toate clipele vieţii şi să ne călăuzească spre tot lucrul bun şi bine
plăcut lui Dumnezeu.
Darul păcii, al dragostei, al
înţelegerii şi al bunei voiri să coboare în sufletul nostru ca o ploaie deasă
şi ca o mireasmă a Duhului Sfânt. Să odrăslească în cugetul nostru sămânţa
faptelor bune şi să rodească însutit. Iar păşunea duhovnicească a Sfintei
noastre Biserici să ne îndestuleze pe toţi. Praznicul Naşterii Domnului, al
Anului Nou şi Bobotezei să ne fie tuturor spre folosul sufletesc şi trupesc.
"La mulţi şi binecuvântaţi
ani!"
Al vostru de tot binele doritor
şi către Dumnezeu pururea rugător,
† Nicolae, Arhiepiscopul
Timişoarei şi Mitropolitul Banatului
http://www.ziarullumina.ro/articole;2173;1;78046;0;Praznicul-inomenirii-lui-Hristos.html
Calendar de buzunar pe 2013
A apărut calendarul de buzunar pe anul 2013. Editat de Parohia Birda va fi
dăruit tuturor doritorilor alături de ultimul număr al publicaţiei parohiale pe
anul 2012.
,,Arhanghelul”, nr. 4/2012
A apărut ultimul număr pe anul 2012 al revistei parohiale trimestriale
,,Arhanghelul”. Editată de Parohia Ortodoxă Birda din jud. Timiş publicaţia
încearcă să pună la îndemâna cititorilor (în primul rând credincioşii parohiei
şi ai filiei Sângeorge n.n.) informaţii religioase şi culturale locale. Din
prezentul număr avem lecturi din cultura locală: poezie semnată de Alin Drina
şi istorie culturală semnată de dr. Bogdan Enăşel, precum şi incursiuni în
teologia ortodoxă, prezentare de carte, amintiri dintr-un sat bănăţean precum
şi cronica parohială. Revista poate fi achiziţionată de la pangarul parohiei cu
prilejul Crăciunului şi al Bobotezei.
Praznicul Crăciunului în parohia Birda
Măritul praznic al Naşterii Mântuitorului nostru
Iisus Hristos a fost cinstit şi în parohia Birda. Un alai de colindători
însoţiţi de preotul locului au vestit pe la casele credincioşilor încă din Ajunul
sărbătorii Taina Naşterii Pruncului Iisus în vers duios de colindă străbună.
Marţi, 25 decembrie, în
prima zi a Crăciunului a fost oficiată Sfânta Liturghie cu începere de la orele
1000 în biserica parohială cu hramul Naşterea Maicii Domnului din
parohia Birda. La timpul potrivit a fost citit cuvântul pastoral al
Înaltpreasfinţitului Nicolae, arhiepiscopul Timişoarei şi mitropolitul
Banatului. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de copiii parohiei
care au intonat şi câteva colinde. La
finalul Sfintei Liturghii au fost împărţite pachete cu dulciuri tuturor
copiilor. Totodată au fost împărţit credincioşilor ultimul număr al revistei
parohiale ,,Arhanghelul” pe anul 2012 împreun cu un calendar de buzunar.
Miercuri, 26 decembrie, în
a doua zi a Praznicului va fi oficiată Sfânta Liturghie în biserica cu hramul
,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din filia Sângeorge. La finalul Sfintei
Liturghii vor fi împărţite copiiilor prezenţi pachetele cu dulciuri alături de
revista parohială.
Joi, 27 decembrie la
biserica din Birda va fi oficiată Sfânta Liturghie întru pomenirea Sfântul
Arhidiacon Ştefan, întâiul mucenic al creştinătăţii.
,,Glasul Voislovei”, nr. 1/2012
A primit botezul tiparului o nouă revistă locală afiliată Asociaţiei publiciştilor
presei rurale din Banat intitulată ,,Glasul Voislovei”. Revista este o cronică
a satului cărăşan dar şi al acţiunilor culturale bănăţene. Revista este gândită
şi realizată de domnul Petru Opruţ, autorul monografiei localităţii. Ca ritm al
apariţiei se doreşte a fi trimestrială sau semestrială ,,în funcţie de
activităţi”. (p. 1). Din acest număr am spicuit: Ziua satului Voislova (1397-2012). 615 ani de la prima atestare
documentar㸠Castrul roman de la Zăvoi şi Sfânta Sărbătoare a Crăciunului în satul Voislova, toate
materialele sunt semnate de Petru Opruţ. Dorim redacţiei revistei multe numere
pentru dezvelirea a noi şi noi aspecte ale culturii şi civilizaţiei bănăţene în
Banatul de Munte. Revista poate fi consultată la biblioteca parohială!
,,Vatra satului”, nr. 26/2012
Am primit la parohie prin amabilitatea domnului prof. Ioan Traia,
preşedintele Asociaţiei publiciştilor presei rurale din Banat ultimul număr pe
anul 2012 al revistei ,,Vatra satului”, gazetă editată de Societatea ,,Fii
satului” din Ferendia. Din acest număr citim un interesant editorial semnat de
ziaristul Valentin Sămânţă intitulat Flashtasting
cu fetească oltenească la o întrunire a bănăţenilor (p. 1-2); o incursiune
în istoricul staţiunii inimii Inima
Banatului încă mai bate la… Buziaş de prof. Marius Iosif Circa, Vasile
Barbu (Uzdin), Fratele Pavel precum
şi alte articole religioase şi culturale, o cronică a Banatului care
înfăţişează două evenimente forumul Asociaţiei publiciştilor din presa rurală
din Banat de la Săcălaz şi Simpozionul internaţional ,,Istorie şi cultură în
Banat” organizat la Giroc, Timiş, 1-2 noiembrie 2012. Revista poate fi
consultată la biblioteca parohială!
vineri, 21 decembrie 2012
,,Vatră nouă", nr. 148/2012
Ajunsă în al XIII-lea an de existenţă neîntreruptă revista comunităţii locale din Giarmata Vii surprinde în mod plăcut orice cititor prin calitatea şi claritatea informaţiei şi grafica deosebită. Ulimul număr al anului 2012 propune câteva articole legate de măritul praznic al Naşterii Domnului, precum şi câteva activităţi derurale în ultimul timp de parohia Giarmata Vii păstorită de P. On. Păr Vasile Suciu. În acest număr întâlnim informaţii religioase, din spectrul tradiţiei româneşti, informaţii locale şi cronica parohială. Aflăm cu bucurie de participarea Corului parohial ,,Sfânta Maria" la Festivalul de cântece naţionale şi colinde desfăşurat la Ghiroda, precum şi de colindarea credincioşilor parohiei Cetate din Timişoara. Revista, în format electronic poate fi consultată la biblioteca parohială!
,,Bocşa culturală", nr. 3/2012
Prin amabilitatea doamnei Gabriela Şerban, managerul Bibliotecii Orăşeneşti ,,Tata Oancea" din Bocşa am primit la parohie ultimul număr al prestigioasei reviste culturale ,,Bocşa culturală". Acest număr îmbie cititorii dornici de iniţiere în tainele culturii şi civilizaţiei locului cu materiale interesante. Alături de poezie, proză, critică literară şi recenzii. Revista aduce în faţa cititorilor materiale din istoria de odinioară şi actuală a Bocşei. Astfel Peter Kneipp într-un medalion aminteşte de pictorul Mihai Velceanu, creator de şcoală în breasla ,,moalerilor de subţire" din Banat. (p. 14-19). Actualitatea este reprezentată de alte două articole: editorialul Rolul bibliotecii în viaţa culturală a comunităţii semnat de Gabriela Şerban unde se face o adevărată profesiune de credinţă: ,,Astăzi biblioteca este şi trebuie să fie o componentă importantă a vieţii social-culturale, care şi-a diversificat serviciile de la cele de educare, informare, documentare, cercetare, la cele de recreere şi divertisment". (p. 1) şi Ioan Cărmăzan, din nou la Bocşa, (p. 5-6).
Şi acest număr este imprimat la Editura reşiţeană Tim sub îngrijirea publicistului şi criticului literar Gheorghe Jurma. Revista poate fi consultată la biblioteca parohială!
Sfânta Liturghie la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae
De sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, cu începere de la orele 10 a fost oficiată în biserica parohială cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului" din comuna Birda Sfânta Liturghie. Cu acest prilej a fost administrate Tainele Mărturisirii şi Cuminecării copiilor de la Şcoala gimnazială din localitate. La finalul serviciului religios toţi cei care participat au primit câte un dar dulce din partea Parohiei. Un gând de mulţumire se îndreaptă la final către educatorii de la Şcoală: prof. Bianca Tănase, directorul instituţiei sus-amintite şi înv. Sorina Oniţa, Mihaela Gherban şi Daniela Isoc.
marți, 4 decembrie 2012
Împărtăşirea copiilor în parohia Berecuţa
Miercuri, 4 decembrie de la orele 9 a fost oficiată Sfânta Liturghie în parohia Berecuţa, filia Mănăstire, la biserica cu hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh". La invitaţia C. Păr. Zoran Milovanov, parohul locului au slujit C. Păr. Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia, Călin Negrea de la parohia Gherman şi Valentin Bugariu de la parohia Birda. Predica a fost rostită de părintele Călin Negrea, iar Taina Mărurisirii şi Cuminecării a fost administrată de părintele Valentin Bugariu.
Cu acest prilej au fost spovediţi şi împărtăşiţi copiii de la Şcolile cu clasele I-IV din localităţile Mănăstire şi Berecuţa. Elevii au fost însoţiţi de educatori (institutori, profesori). La finalul Sfintei Liturghii, copiii alături de preoţi şi institutori au poposit la Mănăstirea ,,Sfântul Gheorghe" din localitate unde s-au închinat moaştelor Sfântului Mare Mucenic Gheorghe
Taina Sfântului Maslu în parohia Percosova
Duminică, 2 decembrie a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obşte la biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului" din parohia Percosova. La invitaţia C. Păr. Cristian Băicar, parohul locului au fost împreună pentru slujire C. Păr. Zoran Milovanov de la parohia Berecuţa, Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia, Călin Negrea de la parohia Gherman şi Valentin Bugariu de la parohia Birda. Predica ocazională cu tema Faptele bune în lumina Postului Crăciunului a fost susţinută de părintele Valentin Bugariu.
1 Decembrie în parohia Birda
Sâmbătă, 1 Decembrie cu începere de la orele 11 a fost oficiată slujba Te-Deum-ului la monumentul eroilor din parohia Birda, filia Sângeorge. Au fost prezente oficialităţi locale: D-nii Marius Gheorghe Stoian, primarul comunei Birda şi Sorinel Marcu, viceprimarul comunei, consilieri locali, Virgil Malcotă, şeful Postului local de Poliţie, precum şi credincioşi ai parohiei. De astă dată ne-a fost alături în slujire şi C. Păr. Jivoin de la parohia ortodoxă sârbă Denta.
Taina Sfântului Maslu în parohia Folea
Duminică, 25 noiembrie de la orele 15 la iniţiativa C. Păr. Ioan Sălvan, parohul locului a fost oficiată Taina Sfântului Maslu la biserica cu hramul ,,Sfântul Ierarh Nicolae" din localitatea Folea. Au slujit alături de preotul paroh, P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei şi C. Păr. pens. Petru Gărău, Zaharia George de la Voiteg, Valentin Bugariu de la Birda şi Daniel Groza de la Petroman. Cuvântul de învăţătură a apaţinut P. On. Păr. Protopop.
sâmbătă, 24 noiembrie 2012
Intrarea Maicii Domnului la biserica din Sângeorge
Miercuri, 21 noiembrie de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică a fost oficiată Sfânta Liturghie cu începere de la orele 10 în biserica cu hramul ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din localitatea Sângeorge, comuna Birda. Cu acest prilej a fost administrată Taina Mărturisirii şi Cuminecării copiilor de la grădiniţa şi şcoala din localitate. Au fost alături de copii, educatorii, Ştefania Cercega şi Maria Miron şi preoţii Zoran Milovanov de la parohia Berecuţa şi Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia. La finalul Sfintei Liturghii, în glas de colindă străbună copiii au primit câte un dar dulce din partea Parohiei.
luni, 19 noiembrie 2012
Maslu de obşte în parohia Maşloc
Duminică, 18. 11. 2012 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu în parohia Maşloc, filia Remetea Mică. Cu începere de la orele 15 în biserica cu hramul ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul" din localitate, la invitaţia C. Păr. ic. stavr. dr. Iliia Pavlovici Pătruţ, parohul locului au fost alături în rugăciune C. Păr. Ioan Bolbos de la parohia Fibiş, Adrian Vişovan de la parohia ucraineană Remetea Mică, Ionuţ Vântu de la parohia Alioş, Radu Ioan Meşter de la parohia Comeat şi Valentin Bugariu de la parohia Birda.
PASTORALA SFÂNTULUI SINOD: 2012 - Anul omagial al Tainei Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor în
REACUVIOSULUI CIN MONAHAL,
PREACUCERNICULUI CLER
ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI
DIN CUPRINSUL PATRIARHIEI ROMÂNE,
Har, milă şi pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, iar de la noi părinteşti binecuvântări!
Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi;
Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,
Anul 2012 a fost proclamat de Sfântul Sinod ca Anul omagial al Tainei Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română, având în vedere că viaţa şi sănătatea omului sunt daruri ale lui Dumnezeu faţă de care Biserica îşi arată mereu grija şi responsabilitatea. Sfânta Evanghelie şi Sfinţii Părinţi subliniază legătura între suflet şi trup, între viaţa spirituală şi activitatea socială a omului, între rugăciune şi acţiune, între evlavie şi dărnicie, între Liturghie şi filantropie.
Îngrijirea bolnavilor şi curăţirea de păcat au fost accentuate încă din Vechiul Testament prin: îndemnul de a cerceta pe bolnavi „Nu te teme a cerceta pe bolnavi, că pentru aceste fapte vei câştiga iubirea” (Ecclesiastul 7, 37) şi sfatul de a recurge la ştiinţa medicilor, care este de la Dumnezeu: „Şi doctorului dă-i loc, că şi pe el l-a făcut Domnul […] că şi el se va ruga Domnului, ca să dea odihnă şi sănătate spre viaţă” (Înţelepciunea lui Iisus Sirah 38, 12, 14), subliniind rolul curăţitor şi tămăduitor al untdelemnului sfinţit şi al ungerii bolnavului de şapte ori cu acesta (Levitic 14, 15-17; Isaia 61, 1).
Vindecarea celor suferinzi este unul dintre actele însoţitoare propovăduirii Mântuitorului Iisus Hristos pe acest pământ, o împlinire a profeţiilor Vechiului Testament (Isaia 53, 4). Sfântul Evanghelist Matei mărturiseşte că Hristos „a scos duhurile cu cuvântul şi pe toţi cei bolnavi i-a vindecat, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice: „Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre le-a purtat” (Matei 8, 16-17). De asemenea, tămăduirea bolnavilor este o manifestare a puterii dumnezeieşti a lui Hristos, Care a venit în lume spre a vindeca, prin Pătimirile, Moartea şi Învierea Sa, întreaga umanitate căzută în boala păcatului „toţi câţi aveau bolnavi de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-şi mâinile pe fiecare dintre ei, îi făcea sănătoşi. Din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu” (Luca 4, 40-41).
Mântuitorul Iisus Hristos a împărtăşit Apostolilor Săi puterea vindecării când i-a îndemnat: „Mergând, propovăduiţi zicând: S-a apropiat Împărăţia cerurilor. Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i” (Matei 10, 7-8). Modalitatea biblică a vindecărilor, prin pocăinţă şi ungere cu untdelemn, este relatată de Sfântul Evanghelist Marcu, care spune că Apostolii propovăduiau pocăinţa „şi scoteau mulţi demoni şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau” (Marcu 6, 13). Însă, puterea vindecării sufleteşti, adică a iertării păcatelor, care depăşeşte miracolul oricărei vindecări trupeşti, le-a fost încredinţată Apostolilor după Înviere, când Hristos Mântuitorul le-a zis acestora: „Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt! Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate, şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute” (Ioan 20, 21-23).
Vindecarea bolnavilor sau alinarea acestora nu a fost niciodată lucrarea exclusivă a puterii şi ostenelilor omeneşti, exprimate în actul medical şi social. În Taina Sfântului Maslu, prin slujirea episcopilor şi preoţilor, Mântuitorul Hristos este Cel care ne vindecă în mod nevăzut, Sfântului Apostol Petru mărturisind că: „[…] noi suntem astăzi cercetaţi pentru facere de bine unui om bolnav, prin cine a fost el vindecat, cunoscut să vă fie vouă tuturor şi la tot poporul lui Israel că în numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, pe Care voi L-aţi răstignit, dar pe Care Dumnezeu L-a înviat din morţi, întru Acela stă acesta sănătos înaintea voastră” (Fapte 4, 8-10).
Întrucât Taina Sfântului Maslu reprezintă lucrarea principală Bisericii pentru bolnavi şi suferinzi, Sfântul Apostol Iacov îl îndrumă pe creştinul bolnav „să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iacov 5, 14-15). În acest fel, este evidenţiat scopul vindecător al Tainei Sfântului Maslu, şi anume de a vindeca omul bolnav sufleteşte şi trupeşte, prin mărturisirea prealabilă a păcatelor în Taina Spovedaniei şi, apoi, prin primirea Sfintei Împărtăşanii, pentru desăvârşirea vindecării primite de la Mântuitorul Iisus Hristos.
Prin rugăciunile rostite la slujba Sfântului Maslu, cerem de la Hristos tămăduire celui care este în neputinţa sufletului şi a trupului (Cf. Rugăciunea a cincea de la Taina Sfântului Maslu, în Aghiazmatar, EIBMBOR, Bucureşti, 2002, pp. 157-158) şi să întărească toate mădularele şi gândirea acestuia cu harul Tău. (Cf. Rugăciunea a şasea de la Taina Sfântului Maslu, în Aghiazmatar,p. 152) Bolile nu constituie un efect exclusiv al păcatului şi, prin urmare, vindecarea sufletească şi cea trupească nu pot fi separate. Când trupul se vindecă, se bucură şi sufletul, iar când sufletul se vindecă, atunci şi trupul se luminează şi devine o icoană a curăţiei sufletului. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae precizează că, „în Taina Maslului, se împărtăşesc credinciosului bolnav, în chip nevăzut, harul tămăduirii sau uşurarea durerii trupeşti, al întăririi sufleteşti şi al iertării de păcatele rămase după mărturisire, prin ungerea cu untdelemn sfinţit, însoţită de rugăciunile preoţilor”. (Pr. prof. univ. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. III, EIBMBOR, Bucureşti, 2003, p. 211)
Persoanele care au primit vindecarea trebuie să arate, aşa cum îndeamnă Sfântul Vasile cel Mare, pocăinţă şi viaţă nouă în Hristos şi „să dea dovadă de îndreptare, prin aceea că fac roade vrednice de căinţă şi să-şi aducă aminte de Domnul, Care spune ‹‹Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău›› (Ioan 5, 14)” (Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, 45, în vol. Scrieri. Asceticele, partea a doua, trad. prof. Iorgu Ivan, în coll. PSB, vol. 18, EIBMBOR, Bucureşti, 1989, p. 299-300).
Unele pericope biblice, care se citesc la Taina Sfântului Maslu, precizează îndatoriri ale creştinilor vindecaţi sau participanţi la Taina Sfântului Maslu, şi anume: de a se ruga neîncetat unul pentru altul în scopul vindecării (cf. Iacob 5, 16 şi cf. I Tes. 5, 16), de a purta (a se îngriji) de slăbiciunile celor neputincioşi (cf. Romani, 15, 1), de a purta sarcinile unii altora (cf. Gal. 6, 2), de a îmbărbăta pe cei slabi la suflet şi a sprijini pe cei neputincioşi (cf. 1 Tes. 5, 14), de a spori în iubirea faţă de omul neajutorat, care pe toate le rabdă (cf. 1 Cor. 13, 7) şi, nu în ultimul rând, de a da mulţumire pentru toate binefacerile primite, căci aceasta este voia lui Dumnezeu (cf. 1 Tes. 5, 18). În lumina acestor îndemnuri, creştinii trebuie să aibă mereu prezentă în suflet porunca Mântuitorului Hristos de a-i cerceta pe cei suferinzi: „bolnav am fost şi M-aţi cercetat” (Matei 25, 36).
Taina Sfântului Maslu, ca lucrare sfinţitoare şi tămăduitoare a Bisericii, este şi un act de comuniune şi de responsabilizare a fiilor Bisericii faţă de fraţii lor aflaţi în suferinţă. De aceea, lucrarea Bisericii în general şi a fiecăruia dintre noi pentru ajutorarea aproapelui este binefăcătoare şi pentru cel ajutat şi pentru cel care ajută.
Efortul individual al fiecărui credincios în sprijinirea bolnavilor este completat de lucrarea filantropică sau caritabilă a Bisericii, ca rod al lucrării vindecătoare, sfinţitoare şi mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos, îndreptată către fiecare om. Din acest motiv, filantropia socială a Bisericii nu trebuie despărţită de Liturghia eclesială, întrucât rugăciunea este izvor de iubire smerită şi jertfelnică în şi pentru comunitate.
În prezent, întrucât omul a slăbit relaţia sa cu Dumnezeu, este necesar să unim mai mult ştiinţa cu spiritualitatea, arta medicală cu rugăciunea, cuvântul bun cu fapta caritabilă, grija pentru sănătatea noastră, inclusiv morală, cu grija pentru sănătatea celor din jurul nostru şi a celor mai departe de noi. Pentru realizarea acestui demers este nevoie şi de o cooperare mai intensă a Bisericii cu diferite asociaţii, fundaţii şi organizaţii umanitare, în măsura în care Biserica nu-şi diminuează vocaţia ei pastorală şi sfinţitoare.
Astăzi, Biserica noastră încearcă să contribuie mai mult la alinarea suferinţei atât prin lucrarea ei spirituală, cât şi prin lucrarea ei social-filantropică şi social-medicală, inclusiv prin promovarea unei culturi medicale a populaţiei, pentru ca oamenii să preţuiască mai mult darul sănătăţii, evitând bolile, şi să fie recunoscători faţă de persoanele care îi ajută când sunt bolnavi, mai ales când ei singuri, din cauza sărăciei, nu-şi pot plăti consultaţiile sau medicamentele. La toate acestea se adaugă şi problemele legate de neajunsurile sistemului de sănătate, care duc la creşterea suferinţei şi a numărului de bolnavi.
În acest context agravat de contraste şi polarizări sociale, este absolut necesară cooperarea dintre Stat şi Biserică, pentru a promova o viaţă sănătoasă în familie şi în societate.
Implicarea Bisericii în asistenţa medicală socială este deopotrivă o vocaţie spirituală şi o necesitate practică. În acest sens, Biserica noastră promovează atât colaborarea cu unităţi medicale de stat şi private din România, cât şi crearea de unităţi medicale proprii, între care se disting: Spitalul Providenţa din Iaşi, Centrul socio-medical al Fundaţiei Sfântul Spiridon Vechi din Bucureşti, Centrul de îngrijiri paliative Sfântul Ierarh Nectarie din Bucureşti, inaugurat în data de 24 octombrie 2012, şi Centrul de îngrijiri paliative din Cluj-Napoca, Centrul social-filantropic eparhial medical Sf. Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian - Galaţi, Centrul de recuperare neuro-motorie de tip ambulatoriu din Turda ş.a.
De asemenea, între cele peste 710 instituţii şi servicii sociale şi medicale organizate în cadrul unităţilor bisericeşti din Patriarhia Română, trebuie menţionate cele 21 de centre medicale, cabinete medicale şi stomatologice, cu servicii interne sau de ambulatoriu, cele 20 de cămine şi centre multifuncţionale destinate persoanelor vârstnice, cele 46 centre de zi destinate persoanelor vârstnice, cele 22 servicii sociale de îngrijire a vârstnicilor, dar şi zeci de cantine sociale destinate asigurării hranei zilnice, atât persoanelor care pot veni singure pentru a servi masa, cât şi celor care nu se pot deplasa. Să nu omitem că, tot pentru sprijinirea bolnavilor şi persoanelor vârstnice, mai sunt în curs de edificare sau de a fi date în folosinţă un număr de 155 instituţii medicale şi social-filantropice aparţinând unor unităţi bisericeşti.
Filantropia creştină însă nu se limitează doar la a dărui săracilor şi bolnavilor cele de trebuinţă trupului, ci izvorăşte din credinţa însoţită de rugăciune şi are ca scop sănătatea trupului şi mântuirea sufletului. În acest scop în spitalele publice şi private şi în unele aşezăminte social-filantropice îşi desfăşoară activitatea un număr de 265 de preoţi de caritate, care săvârşesc Sfânta Liturghie şi asigură asistenţă religioasă (liturgică şi pastorală) în cele peste 240 de capele (paraclise) existente.
Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti în Domnul,
Cu părintească dragoste vă îndrumăm ca în faţa suferinţei să vă întăriţi şi credinţa în Dumnezeu şi iubirea lucrătoare pentru aproapele. Grija pentru părinţii, soţii, copiii şi rudele dumneavoastră, care se află în boală şi neputinţă, trebuie să fie mărturie a iubirii creştine în societate.
Viaţa şi sănătatea sunt daruri ale lui Dumnezeu, pe care vă îndemnăm să le apăraţi şi cultivaţi, spre slava lui Dumnezeu şi binele oamenilor. Chiar dacă nu toţi avem ştiinţa de a vindeca trupurile, putem toţi alina sufletele, vesti bunătatea lui Dumnezeu şi sprijini pe cel aflat în neputinţă, mai ales în societatea secularizată şi individualistă de astăzi.
Pentru a cunoaşte mai bine, în această perioadă a Postului Naşterii Domnului, toate sfintele învăţături şi deprinderile practice şi duhovniceşti acumulate pe durata acestui An al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor şi pentru a ţine aprinsă flacăra credinţei şi a dragostei de aproapele, se vor organiza la parohii, mănăstiri, protopopiate şi la centrele eparhiale colecte de bani, alimente, haine şi medicamente pentru a fi distribuite tuturor celor aflaţi în suferinţă şi bătrânilor bolnavi.
Sfătuim părinteşte copiii şi tinerii din Biserica noastră să îşi aducă aminte de cei neajutoraţi, să viziteze şi să ajute oamenii singuri, bolnavi şi săraci, fie acasă, fie la patul de spital sau în aşezămintele sociale, preţuind şi aducând alinare celor aflaţi în suferinţă şi celor vârstnici.
Îndemnăm pe toţi părinţii protopopi să comunice, fără întârziere, centrelor eparhiale, iar centrele eparhiale Patriarhiei Române modul în care au fost organizate, la nivel local, activităţile desfăşurate în sprijinul bolnavilor şi a celor vârstnici care au nevoie de ajutor, în Postul Naşterii Domnului.
Ne rugăm lui Dumnezeu pentru medici şi pentru ceilalţi ostenitori în lucrarea de vindecare şi îngrijire a bolnavilor, îi preţuim şi îi îndemnăm părinteşte să continue şi să sporească această lucrare sfântă şi nobilă, spre a fi constant mâinile iubirii milostive a lui Hristos pentru oameni şi apărători ai demnităţii umane.
Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,
Cu nădejdea că îndemnul nostru pastoral va fi o întărire în credinţă şi o chemare la fapta cea bună în folosul celor bolnavi şi vârstnici, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, să vă binecuvinteze pe toţi cu darurile Sale cele bogate, spre a arăta mai ales în vremea Postului Crăciunului multă rugăciune şi grijă pentru cei bolnavi, precum şi milostenie faţă de toţi cei neajutoraţi. În felul acesta ne vom pregăti mai bine pentru slăvitul Praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om din iubire milostivă pentru oameni şi pentru mântuirea lor.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! (2 Corinteni 13, 13).
PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE,
† D A N I E L
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
† Teofan
Arhiepiscopul Iaşilor şi
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
† Laurenţiu
Arhiepiscopul Sibiului şi
Mitropolitul Ardealului
† Andrei
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi
Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului
† Irineu
Arhiepiscopul Craiovei şi
Mitropolitul Olteniei
† Nicolae
Arhiepiscopul Timişoarei şi
Mitropolitul Banatului
† Petru
Arhiepiscopul Chişinăului,
Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor
† Iosif
Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi
Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale
† Serafim
Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei,
Austriei şi Luxemburgului
Mitropolitul Ortodox Român
al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord
† Nifon
Mitropolit onorific,
Arhiepiscopul Târgoviştei
şi Exarh Patriarhal
† Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului
† Pimen
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor
† Irineu
Arhiepiscopul Alba Iuliei
† Gherasim
Arhiepiscopul Râmnicului
† Eftimie
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului
† Epifanie
Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei
† Calinic
Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului
† Casian
Arhiepiscopul Dunării de Jos
† Timotei
Arhiepiscopul Aradului
† Nicolae
Arhiepiscopul Ortodox Român
al celor două Americi
† Justinian
Arhiepiscop onorific,
Episcopul Ortodox Român
al Maramureşului şi Sătmarului
† Ioan
Arhiepiscop onorific,
Episcopul Covasnei şi Harghitei
† Corneliu
Episcopul Huşilor
† Lucian
Episcopul Caransebeşului
† Sofronie
Episcopul Ortodox Român al Oradiei
† Nicodim
Episcopul Severinului şi Strehaiei
† Vincenţiu
Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor
† Galaction
Episcopul Alexandriei şi Teleormanului
† Ambrozie
Episcopul Giurgiului
† Sebastian
Episcopul Slatinei şi Romanaţilor
† Visarion
Episcopul Tulcii
† Petroniu
Episcopul Sălajului
† Gurie
Episcopul Devei şi Hunedoarei
† Daniil
Episcop-locţiitor (administrator) al
Episcopiei Daciei Felix
† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Ungariei
† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Italiei
† Timotei
Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei
† Macarie
Episcopul Ortodox Român
al Europei de Nord
† Mihail
Episcopul Ortodox Român
al Australiei şi Noii Zeelande
† Ciprian Câmpineanul
Episcop-vicar patriarhal
† Varlaam Ploieşteanul
Episcop-vicar patriarhal
† Varsanufie Prahoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor
† Calinic Botoşăneanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor
† Andrei Făgărăşeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului
† Vasile Someşeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului,
Feleacului şi Clujului
† Paisie Lugojeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei
† Marc Nemţeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române a Europei Occidentale
† Sofian Braşoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului
† Emilian Lovişteanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului
† Ioachim Băcăuanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Romanului şi Bacăului
† Ioan Casian de Vicina
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române a celor două Americi
† Iustin Sigheteanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe
Române a Maramureşului şi Sătmarului
† Ignatie Mureşeanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe a Spaniei şi Portugaliei
http://www.patriarhia.ro/ro/documente/comunicat_126.html
PREACUCERNICULUI CLER
ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI
DIN CUPRINSUL PATRIARHIEI ROMÂNE,
Har, milă şi pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, iar de la noi părinteşti binecuvântări!
Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi;
Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,
Anul 2012 a fost proclamat de Sfântul Sinod ca Anul omagial al Tainei Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română, având în vedere că viaţa şi sănătatea omului sunt daruri ale lui Dumnezeu faţă de care Biserica îşi arată mereu grija şi responsabilitatea. Sfânta Evanghelie şi Sfinţii Părinţi subliniază legătura între suflet şi trup, între viaţa spirituală şi activitatea socială a omului, între rugăciune şi acţiune, între evlavie şi dărnicie, între Liturghie şi filantropie.
Îngrijirea bolnavilor şi curăţirea de păcat au fost accentuate încă din Vechiul Testament prin: îndemnul de a cerceta pe bolnavi „Nu te teme a cerceta pe bolnavi, că pentru aceste fapte vei câştiga iubirea” (Ecclesiastul 7, 37) şi sfatul de a recurge la ştiinţa medicilor, care este de la Dumnezeu: „Şi doctorului dă-i loc, că şi pe el l-a făcut Domnul […] că şi el se va ruga Domnului, ca să dea odihnă şi sănătate spre viaţă” (Înţelepciunea lui Iisus Sirah 38, 12, 14), subliniind rolul curăţitor şi tămăduitor al untdelemnului sfinţit şi al ungerii bolnavului de şapte ori cu acesta (Levitic 14, 15-17; Isaia 61, 1).
Vindecarea celor suferinzi este unul dintre actele însoţitoare propovăduirii Mântuitorului Iisus Hristos pe acest pământ, o împlinire a profeţiilor Vechiului Testament (Isaia 53, 4). Sfântul Evanghelist Matei mărturiseşte că Hristos „a scos duhurile cu cuvântul şi pe toţi cei bolnavi i-a vindecat, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice: „Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre le-a purtat” (Matei 8, 16-17). De asemenea, tămăduirea bolnavilor este o manifestare a puterii dumnezeieşti a lui Hristos, Care a venit în lume spre a vindeca, prin Pătimirile, Moartea şi Învierea Sa, întreaga umanitate căzută în boala păcatului „toţi câţi aveau bolnavi de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-şi mâinile pe fiecare dintre ei, îi făcea sănătoşi. Din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu” (Luca 4, 40-41).
Mântuitorul Iisus Hristos a împărtăşit Apostolilor Săi puterea vindecării când i-a îndemnat: „Mergând, propovăduiţi zicând: S-a apropiat Împărăţia cerurilor. Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i” (Matei 10, 7-8). Modalitatea biblică a vindecărilor, prin pocăinţă şi ungere cu untdelemn, este relatată de Sfântul Evanghelist Marcu, care spune că Apostolii propovăduiau pocăinţa „şi scoteau mulţi demoni şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau” (Marcu 6, 13). Însă, puterea vindecării sufleteşti, adică a iertării păcatelor, care depăşeşte miracolul oricărei vindecări trupeşti, le-a fost încredinţată Apostolilor după Înviere, când Hristos Mântuitorul le-a zis acestora: „Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt! Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate, şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute” (Ioan 20, 21-23).
Vindecarea bolnavilor sau alinarea acestora nu a fost niciodată lucrarea exclusivă a puterii şi ostenelilor omeneşti, exprimate în actul medical şi social. În Taina Sfântului Maslu, prin slujirea episcopilor şi preoţilor, Mântuitorul Hristos este Cel care ne vindecă în mod nevăzut, Sfântului Apostol Petru mărturisind că: „[…] noi suntem astăzi cercetaţi pentru facere de bine unui om bolnav, prin cine a fost el vindecat, cunoscut să vă fie vouă tuturor şi la tot poporul lui Israel că în numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, pe Care voi L-aţi răstignit, dar pe Care Dumnezeu L-a înviat din morţi, întru Acela stă acesta sănătos înaintea voastră” (Fapte 4, 8-10).
Întrucât Taina Sfântului Maslu reprezintă lucrarea principală Bisericii pentru bolnavi şi suferinzi, Sfântul Apostol Iacov îl îndrumă pe creştinul bolnav „să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iacov 5, 14-15). În acest fel, este evidenţiat scopul vindecător al Tainei Sfântului Maslu, şi anume de a vindeca omul bolnav sufleteşte şi trupeşte, prin mărturisirea prealabilă a păcatelor în Taina Spovedaniei şi, apoi, prin primirea Sfintei Împărtăşanii, pentru desăvârşirea vindecării primite de la Mântuitorul Iisus Hristos.
Prin rugăciunile rostite la slujba Sfântului Maslu, cerem de la Hristos tămăduire celui care este în neputinţa sufletului şi a trupului (Cf. Rugăciunea a cincea de la Taina Sfântului Maslu, în Aghiazmatar, EIBMBOR, Bucureşti, 2002, pp. 157-158) şi să întărească toate mădularele şi gândirea acestuia cu harul Tău. (Cf. Rugăciunea a şasea de la Taina Sfântului Maslu, în Aghiazmatar,p. 152) Bolile nu constituie un efect exclusiv al păcatului şi, prin urmare, vindecarea sufletească şi cea trupească nu pot fi separate. Când trupul se vindecă, se bucură şi sufletul, iar când sufletul se vindecă, atunci şi trupul se luminează şi devine o icoană a curăţiei sufletului. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae precizează că, „în Taina Maslului, se împărtăşesc credinciosului bolnav, în chip nevăzut, harul tămăduirii sau uşurarea durerii trupeşti, al întăririi sufleteşti şi al iertării de păcatele rămase după mărturisire, prin ungerea cu untdelemn sfinţit, însoţită de rugăciunile preoţilor”. (Pr. prof. univ. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. III, EIBMBOR, Bucureşti, 2003, p. 211)
Persoanele care au primit vindecarea trebuie să arate, aşa cum îndeamnă Sfântul Vasile cel Mare, pocăinţă şi viaţă nouă în Hristos şi „să dea dovadă de îndreptare, prin aceea că fac roade vrednice de căinţă şi să-şi aducă aminte de Domnul, Care spune ‹‹Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău›› (Ioan 5, 14)” (Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, 45, în vol. Scrieri. Asceticele, partea a doua, trad. prof. Iorgu Ivan, în coll. PSB, vol. 18, EIBMBOR, Bucureşti, 1989, p. 299-300).
Unele pericope biblice, care se citesc la Taina Sfântului Maslu, precizează îndatoriri ale creştinilor vindecaţi sau participanţi la Taina Sfântului Maslu, şi anume: de a se ruga neîncetat unul pentru altul în scopul vindecării (cf. Iacob 5, 16 şi cf. I Tes. 5, 16), de a purta (a se îngriji) de slăbiciunile celor neputincioşi (cf. Romani, 15, 1), de a purta sarcinile unii altora (cf. Gal. 6, 2), de a îmbărbăta pe cei slabi la suflet şi a sprijini pe cei neputincioşi (cf. 1 Tes. 5, 14), de a spori în iubirea faţă de omul neajutorat, care pe toate le rabdă (cf. 1 Cor. 13, 7) şi, nu în ultimul rând, de a da mulţumire pentru toate binefacerile primite, căci aceasta este voia lui Dumnezeu (cf. 1 Tes. 5, 18). În lumina acestor îndemnuri, creştinii trebuie să aibă mereu prezentă în suflet porunca Mântuitorului Hristos de a-i cerceta pe cei suferinzi: „bolnav am fost şi M-aţi cercetat” (Matei 25, 36).
Taina Sfântului Maslu, ca lucrare sfinţitoare şi tămăduitoare a Bisericii, este şi un act de comuniune şi de responsabilizare a fiilor Bisericii faţă de fraţii lor aflaţi în suferinţă. De aceea, lucrarea Bisericii în general şi a fiecăruia dintre noi pentru ajutorarea aproapelui este binefăcătoare şi pentru cel ajutat şi pentru cel care ajută.
Efortul individual al fiecărui credincios în sprijinirea bolnavilor este completat de lucrarea filantropică sau caritabilă a Bisericii, ca rod al lucrării vindecătoare, sfinţitoare şi mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos, îndreptată către fiecare om. Din acest motiv, filantropia socială a Bisericii nu trebuie despărţită de Liturghia eclesială, întrucât rugăciunea este izvor de iubire smerită şi jertfelnică în şi pentru comunitate.
În prezent, întrucât omul a slăbit relaţia sa cu Dumnezeu, este necesar să unim mai mult ştiinţa cu spiritualitatea, arta medicală cu rugăciunea, cuvântul bun cu fapta caritabilă, grija pentru sănătatea noastră, inclusiv morală, cu grija pentru sănătatea celor din jurul nostru şi a celor mai departe de noi. Pentru realizarea acestui demers este nevoie şi de o cooperare mai intensă a Bisericii cu diferite asociaţii, fundaţii şi organizaţii umanitare, în măsura în care Biserica nu-şi diminuează vocaţia ei pastorală şi sfinţitoare.
Astăzi, Biserica noastră încearcă să contribuie mai mult la alinarea suferinţei atât prin lucrarea ei spirituală, cât şi prin lucrarea ei social-filantropică şi social-medicală, inclusiv prin promovarea unei culturi medicale a populaţiei, pentru ca oamenii să preţuiască mai mult darul sănătăţii, evitând bolile, şi să fie recunoscători faţă de persoanele care îi ajută când sunt bolnavi, mai ales când ei singuri, din cauza sărăciei, nu-şi pot plăti consultaţiile sau medicamentele. La toate acestea se adaugă şi problemele legate de neajunsurile sistemului de sănătate, care duc la creşterea suferinţei şi a numărului de bolnavi.
În acest context agravat de contraste şi polarizări sociale, este absolut necesară cooperarea dintre Stat şi Biserică, pentru a promova o viaţă sănătoasă în familie şi în societate.
Implicarea Bisericii în asistenţa medicală socială este deopotrivă o vocaţie spirituală şi o necesitate practică. În acest sens, Biserica noastră promovează atât colaborarea cu unităţi medicale de stat şi private din România, cât şi crearea de unităţi medicale proprii, între care se disting: Spitalul Providenţa din Iaşi, Centrul socio-medical al Fundaţiei Sfântul Spiridon Vechi din Bucureşti, Centrul de îngrijiri paliative Sfântul Ierarh Nectarie din Bucureşti, inaugurat în data de 24 octombrie 2012, şi Centrul de îngrijiri paliative din Cluj-Napoca, Centrul social-filantropic eparhial medical Sf. Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian - Galaţi, Centrul de recuperare neuro-motorie de tip ambulatoriu din Turda ş.a.
De asemenea, între cele peste 710 instituţii şi servicii sociale şi medicale organizate în cadrul unităţilor bisericeşti din Patriarhia Română, trebuie menţionate cele 21 de centre medicale, cabinete medicale şi stomatologice, cu servicii interne sau de ambulatoriu, cele 20 de cămine şi centre multifuncţionale destinate persoanelor vârstnice, cele 46 centre de zi destinate persoanelor vârstnice, cele 22 servicii sociale de îngrijire a vârstnicilor, dar şi zeci de cantine sociale destinate asigurării hranei zilnice, atât persoanelor care pot veni singure pentru a servi masa, cât şi celor care nu se pot deplasa. Să nu omitem că, tot pentru sprijinirea bolnavilor şi persoanelor vârstnice, mai sunt în curs de edificare sau de a fi date în folosinţă un număr de 155 instituţii medicale şi social-filantropice aparţinând unor unităţi bisericeşti.
Filantropia creştină însă nu se limitează doar la a dărui săracilor şi bolnavilor cele de trebuinţă trupului, ci izvorăşte din credinţa însoţită de rugăciune şi are ca scop sănătatea trupului şi mântuirea sufletului. În acest scop în spitalele publice şi private şi în unele aşezăminte social-filantropice îşi desfăşoară activitatea un număr de 265 de preoţi de caritate, care săvârşesc Sfânta Liturghie şi asigură asistenţă religioasă (liturgică şi pastorală) în cele peste 240 de capele (paraclise) existente.
Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti în Domnul,
Cu părintească dragoste vă îndrumăm ca în faţa suferinţei să vă întăriţi şi credinţa în Dumnezeu şi iubirea lucrătoare pentru aproapele. Grija pentru părinţii, soţii, copiii şi rudele dumneavoastră, care se află în boală şi neputinţă, trebuie să fie mărturie a iubirii creştine în societate.
Viaţa şi sănătatea sunt daruri ale lui Dumnezeu, pe care vă îndemnăm să le apăraţi şi cultivaţi, spre slava lui Dumnezeu şi binele oamenilor. Chiar dacă nu toţi avem ştiinţa de a vindeca trupurile, putem toţi alina sufletele, vesti bunătatea lui Dumnezeu şi sprijini pe cel aflat în neputinţă, mai ales în societatea secularizată şi individualistă de astăzi.
Pentru a cunoaşte mai bine, în această perioadă a Postului Naşterii Domnului, toate sfintele învăţături şi deprinderile practice şi duhovniceşti acumulate pe durata acestui An al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor şi pentru a ţine aprinsă flacăra credinţei şi a dragostei de aproapele, se vor organiza la parohii, mănăstiri, protopopiate şi la centrele eparhiale colecte de bani, alimente, haine şi medicamente pentru a fi distribuite tuturor celor aflaţi în suferinţă şi bătrânilor bolnavi.
Sfătuim părinteşte copiii şi tinerii din Biserica noastră să îşi aducă aminte de cei neajutoraţi, să viziteze şi să ajute oamenii singuri, bolnavi şi săraci, fie acasă, fie la patul de spital sau în aşezămintele sociale, preţuind şi aducând alinare celor aflaţi în suferinţă şi celor vârstnici.
Îndemnăm pe toţi părinţii protopopi să comunice, fără întârziere, centrelor eparhiale, iar centrele eparhiale Patriarhiei Române modul în care au fost organizate, la nivel local, activităţile desfăşurate în sprijinul bolnavilor şi a celor vârstnici care au nevoie de ajutor, în Postul Naşterii Domnului.
Ne rugăm lui Dumnezeu pentru medici şi pentru ceilalţi ostenitori în lucrarea de vindecare şi îngrijire a bolnavilor, îi preţuim şi îi îndemnăm părinteşte să continue şi să sporească această lucrare sfântă şi nobilă, spre a fi constant mâinile iubirii milostive a lui Hristos pentru oameni şi apărători ai demnităţii umane.
Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,
Cu nădejdea că îndemnul nostru pastoral va fi o întărire în credinţă şi o chemare la fapta cea bună în folosul celor bolnavi şi vârstnici, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, să vă binecuvinteze pe toţi cu darurile Sale cele bogate, spre a arăta mai ales în vremea Postului Crăciunului multă rugăciune şi grijă pentru cei bolnavi, precum şi milostenie faţă de toţi cei neajutoraţi. În felul acesta ne vom pregăti mai bine pentru slăvitul Praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om din iubire milostivă pentru oameni şi pentru mântuirea lor.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! (2 Corinteni 13, 13).
PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE,
† D A N I E L
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
† Teofan
Arhiepiscopul Iaşilor şi
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
† Laurenţiu
Arhiepiscopul Sibiului şi
Mitropolitul Ardealului
† Andrei
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi
Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului
† Irineu
Arhiepiscopul Craiovei şi
Mitropolitul Olteniei
† Nicolae
Arhiepiscopul Timişoarei şi
Mitropolitul Banatului
† Petru
Arhiepiscopul Chişinăului,
Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor
† Iosif
Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi
Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale
† Serafim
Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei,
Austriei şi Luxemburgului
Mitropolitul Ortodox Român
al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord
† Nifon
Mitropolit onorific,
Arhiepiscopul Târgoviştei
şi Exarh Patriarhal
† Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului
† Pimen
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor
† Irineu
Arhiepiscopul Alba Iuliei
† Gherasim
Arhiepiscopul Râmnicului
† Eftimie
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului
† Epifanie
Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei
† Calinic
Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului
† Casian
Arhiepiscopul Dunării de Jos
† Timotei
Arhiepiscopul Aradului
† Nicolae
Arhiepiscopul Ortodox Român
al celor două Americi
† Justinian
Arhiepiscop onorific,
Episcopul Ortodox Român
al Maramureşului şi Sătmarului
† Ioan
Arhiepiscop onorific,
Episcopul Covasnei şi Harghitei
† Corneliu
Episcopul Huşilor
† Lucian
Episcopul Caransebeşului
† Sofronie
Episcopul Ortodox Român al Oradiei
† Nicodim
Episcopul Severinului şi Strehaiei
† Vincenţiu
Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor
† Galaction
Episcopul Alexandriei şi Teleormanului
† Ambrozie
Episcopul Giurgiului
† Sebastian
Episcopul Slatinei şi Romanaţilor
† Visarion
Episcopul Tulcii
† Petroniu
Episcopul Sălajului
† Gurie
Episcopul Devei şi Hunedoarei
† Daniil
Episcop-locţiitor (administrator) al
Episcopiei Daciei Felix
† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Ungariei
† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Italiei
† Timotei
Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei
† Macarie
Episcopul Ortodox Român
al Europei de Nord
† Mihail
Episcopul Ortodox Român
al Australiei şi Noii Zeelande
† Ciprian Câmpineanul
Episcop-vicar patriarhal
† Varlaam Ploieşteanul
Episcop-vicar patriarhal
† Varsanufie Prahoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor
† Calinic Botoşăneanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor
† Andrei Făgărăşeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului
† Vasile Someşeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului,
Feleacului şi Clujului
† Paisie Lugojeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei
† Marc Nemţeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române a Europei Occidentale
† Sofian Braşoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului
† Emilian Lovişteanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului
† Ioachim Băcăuanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Romanului şi Bacăului
† Ioan Casian de Vicina
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române a celor două Americi
† Iustin Sigheteanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe
Române a Maramureşului şi Sătmarului
† Ignatie Mureşeanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe a Spaniei şi Portugaliei
http://www.patriarhia.ro/ro/documente/comunicat_126.html
Titlu doctoral
Sâmbătă, 17. 11. 2012 în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara de la orele 11 a fost susţinută teza de doctorat Evoluţia activităţii industriale în comitatul Timiş în perioada 1867-1918. Autorul este tânărul profesor Bogdan Enăşel din comuna Birda.
Teza de doctorat a fost susţinută în domeniul fundamental Istorie în faţa unei comisii formate din: prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu (preşedinte), prof. univ. dr. Ioan Munteanu (conducător ştiinţific), cercet. şt. principal dr. Ludovic Bathory, cercet. şt. principal dr. Stelian Mândruţ şi conf. univ. dr. Vasile Râmneanţu (membrii).
Lucrarea structurată în şase capitole aprofundează problema industrială a comitatului Timiş în perioada modernă a istoriei sale. Teza conţine informaţii cu privire la legislaţia industrială (cap. I), evoluţia meşteşugurilor, manufacturilor şi industriei, sec. XVIII-XIX, (cap. II); evoluţia industriei în comitat 1867-1899, (cap. III), dezvoltarea activităţii industriale, 1900-1918, (cap. IV), principalele unităţi industriale (cap. V); implicaţiile sociale ale dezvoltării industriale (cap. VI).
Materialul documentar este unul complet, autorul foloseşte toate sursele de informare: fonduri arhivistice, periodice, lucrări generale şi speciale.
Teza sa bucurat de aprecieri unanime ale celor care au evaluat lucrarea. Astfel profesorul Ioan Munteanu arată câteva dintre reuşitele ei: Teza ,,analizează în profunzime mişcarea industială timişană", ea ,,valorifică rezultatele cercetărilor" fiind de ,,valoare ştiinţifică incontestabilă". Cercetătorul Stelian Mândruţ o consideră ,,un elaborat original", iar conferenţiarul Vasile Râmneanţu opiniază concluziile tezei a fi ,,pertinente". La final profesorul - autor Bogdan Enaşel a primit calificativul ,,foarte bine". Din partea comunei Birda au fost prezenţi domnul Marius Gheorghe Stoian, primarul comunei şi preotul Valentin Bugariu.
Sincere felicitări!
vineri, 16 noiembrie 2012
Întrunire catehetică la biserica din Gătaia
Joi, 15 noiembrie 2012 s-a desfăşurat o nouă întrunire catehetică lăcală la biserica ortodoxă cu hramul ,,Învierea Domnului" din oraşul Gătaia. Au fost prezenţi doamna Nicoleta Brădeanu, profesor de religie la Liceul Teoretic din Gătaia şi domnul Doru Popa, profesor de religie la Liceul Teoretic din Gătaia şi Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Birda precum şi preoţii din parohiile: Gătaia, Sculea, Birda, Ferendia şi Colonia Gătaia. Moderatorul întâlnirii P. On. Păr. Sorin Lungoci, responsabilul cu învăţământul catehetic de la Centrul Eparhial din Timişoara a expus motivele şi scopul acestei întâlniri catehetice. Apoi au fost prezentate mai multe mijloace de colaborare între Şcoală şi Biserică la nivel local, a fost prezentat materialul didactic pentru clasa pregătitoare, precum şi alte metode de colaborare între preot şi profesorul de religie. În concluzie a fost propus întocmirea unui parteneriat în care să fie evidenţiate punctele de colaborare pedagogică.
Pelerinaj la Mănăstirile Nera şi Călugara, jud. Caraş-Severin
Vineri, 11 noiembrie Parohia Ortodoxă din Birda alături de cea din Berecuţa a organizat un pelerinaj de o zi la mănăstirile Nera şi Călugara, jud. Caraş-Severin, acţiune realizată cu sprijinul financiar al Primăriei Comunei Birda. La orele dimineţii s-a pornit spre mănăstirile cărăşene trecând prin Sângeorge, filia parohiei Birda, Denta, Gherman, Lăţunaş, ultima localitate din judeţul Timiş. De la graniţa judeţului Caraş-Severin pelerinii din Birda şi satele Sângeorge, Berecuţa şi Mănăstire au fost impresionaţi de chibzuinţa credincioşilor cărăşeni cu bisericile din Comorâşte, Răcaşdia ori Şasca Montană. Apoi o frumoasă impresie au lăsat-o mănăstirile Nera şi Călugara, veritabile centre de credinţă şi cultură religioasă bănăţeană. Un gând de mulţumire îndreaptă la final credincioşii din Birda către domnul Marius Gheorghe Stoian, primarul comunei şi către Consiliul Local care au făcut posibilă această părtăşie de credinţă ortodoxă locală.
marți, 6 noiembrie 2012
Taina Sfântului Maslu în biserica din Sângeorge
Duminică, 4 noiembrie cu începere de la orele 15 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu în biserica cu hramul ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din localitatea Sângeorge. Au slujit C. Păr. Ionel Maftei de parohia Giroc, Zoran Milovanov de la parohia Berecuţa şi Valentin Bugariu, preotul locului. La momentul potrivit, părintele Valentin Bugariu a rostit predica cu tema: Vindecare trupească şi iertarea păcatelor în Taina Sfântului Maslu.
Taina Sfântului Maslu în parohia Colonia Gătaia
Vineri, 2 noiembrie de la orele 16 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu la biserica cu hramul ,,Sfântul Ierarh Nicolae" din Colonia oraşului Gătaia. La invitaţia părintelui Iulian Popa parohul locului au slujit C. Păr. Zoran Milovanov de la parohia Berecuţa, Călin Negrea de la parohia Gherman şi Valentin Bugariu de la parohia Birda. La finalul slujbei părintele Valentin Bugariu a rostit predica obişnuită cu tema Credinţa şi faptele bune în Taina vindecării.
Sfânta Liturghie în Mănăstirea Sfântul Gheorghe
Miercuri, 31 octombrie cu începere de la orele 10 a fost săvârşită în biserica cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", Sfânta Liturghie cu pomenirea sfântului zilei, Sfântul Evanghelist Luca (după calendarul neîndreptat). La invitaţia P. Cuv. Păr. Nikon au slujit preoţii Valentin Bugariu şi Zoran Milovanov de la parohiile vecine.
Taina Sfântului Maslu în parohia Gătaia
Duminică, 28 octombrie de la orele 16 a fost săvârşită Taina Sfântului Maslu în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului" din oraşul Gătaia. La invitaţia C. Păr. Adam Rugaci, parohul locului au slujit P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei şi C. Păr. Zaharia George (Voiteg), Viorel Burdan (pensionar), Ioan Marcu (Sculea), Ioan Ciprian Blagoe (Deta), Valentin Bugariu (Birda) şi Zoran Milovanov (Berecuţa). Răspunsurile liturgice au fost date de corala parohială condusă de părintele Adam Rugaci. La momentul rânduit P. On. Păr. Protopop a rostit îndătinatul cuvânt de învăţătură.
sâmbătă, 27 octombrie 2012
Sfânta Liturghie la biserica din Sângeorge
Duminică, 21 octombrie cu începere de la orele 10,00 a fost săvârşită Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din localitatea Sângeorge. Cu acest prilej au fost prezenţi la Sfânta Biserică elevii de la Şcoala cu clasele I-IV din localitate, precum şi cei de gimnaziu şi liceu de la Şcoala cu clasele I-VIII din Birda şi Liceul Teoretic din Gătaia. Cu acest prilej copiii prezenţi au fost implicaţi în rugăciunea colectivă. Crezul creşin a fost rostit la momentul cuvenit de Boier Roxana (cls. a VII-a), Gherghel Luciana (cls. IX-Info) şi Onea Mădălina (cls. a XI-Info). Au fost împărtăşiţi mai mulţi dintre elevii prezenţi. Şcolarii au fost însoţiţi de domnul Doru Popa, profesor de religie la Şcoala din Birda şi cea din Gătaia. La finalul Sfintei Liturghii, elevii au fost primit numere din revista eparhială ,,Învierea", precum şi din cea parohială ,,Arhanghelul".
vineri, 12 octombrie 2012
Un secol de viaţă al Bisericii „Naşterea Maicii Domnului“ de la Birda
Biserica reprezintă pentru comunitatea
credincioşilor locul în care se pot întâlni cu Dumnezeu, mai precis spus
lăcăşul în care ea poate avea părtăşie de Hristos. Biserica ortodoxă de la
Birda se înscrie în tipologia generală a arhitecturii ecleziastice din Banat.
Actuala biserică (1911) a fost ridicată de comunitatea locală din cărămidă, cu
şarpantă de lemn şi acoperiş de tablă (iniţial galvanizată). Biserica a fost
construită din cărămidă cu mortar de var cald. Ea se înscrie în arhitectura
barocă a Banatului: o clădire de tip sală, cu absidă semirotundă la răsărit,
acoperiş în două ape şi turn clopotniţă la intrare pe pronaos. Sub influenţă
sârbească apare iconostasul de zid.
De la vechea biserică demolată în 1881 se mai
păstrează uşile împărăteşti şi cele diaconeşti (sec. XVIII), un fragment din
iconostas se află la Muzeul Arhiepiscopiei de la Timişoara.
Pictura murală a fost executată de Filip Matei
care şi-a avut un atelier de pictură la Bocşa, prima şcoală a pictorului
academic Ion Zaicu (Cf. Rodica Vârtaciu Medeleţ, Pictorul Ion Zaicu, Editura
Facla, Timişoara, 1979, p. 11). Filip Matei împodobit cu pictură 60 de
biserici, din toate pictura de la Birda este cea mai bine păstrată după opinia
criticului de artă, Rodica Vârtaciu. La biserica de la Birda se păstrează şapte
scene: în altar: ,,Domnul Savaot”, în naos ,,Evangheliştii”, ,,Pescuitul
bogat”, ,,Învierea lui Lazăr”, ,,Iisus-Pantocrator”, în pronaos: ,,Vindecarea
orbului” şi ,,Iisus Învăţător”.
Alături de lăcaşul bisericii, Biserica a avut şi
câteva obiecte de patrimoniu care se află la Timişoara: icoanele: Maica
Domnului: Sfântul Apostol Ioan, Uciderea cu pietre a Sfântului Ştefan (sec.
XVIII) precu şi câteva cărţi de ritual: Penticostar,
Râmnic, 1743; Cazanie, Râmnic,
1743; Molitvelnic, Râmnic, 1758; Evanghelie, Bucureşti, 1760; Triod, Râmnic, 1761; Cazanie, Bucureşti, 1768; Cazanie, Beciu, 1792; Cazanie,
Viena, 1793; Triod, Buda, 1816; Catavasier, Buda, 1826; Psaltire, Sibiu, 1847; Octoih,
Buda, 1864.
Astăzi pe lângă biserică apare revista
trimestrială religioasă ,,Arhanghelul”.
http://www.ziarullumina.ro/articole;2103;1;75928;0;Un-secol-de-viata-al-Bisericii-Nasterea-Maicii-Domnului-de-la-Birda.html
Maslu de obşte în parohia Birda
Duminică, 7 octombrie 2012 cu începere de la orele 17 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu în biserica ,,Naşterea Maicii Domnului" din comuna Birda. La invitaţia C. Păr. Valentin Bugariu, parohul locului au poposit în biserica parohială P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei şi C. Păr. Zaharia George de la parohia Voiteg, Adam Rugaci de la parohia Gătaia, Ionel Maftei de la parohia Giroc, Ioan Sălvan de la parohia Folea şi Zoran Milovanov de la parohia Berecuţa. La finalul slujbei, P. On. Păr. Protopop a susţinut un bogat cuvânt de învăţătură cu tema Importanta Sfântului Maslu pentru iertarea păcatelor şi vindecarea bolilor.
Forumul publiciştilor presei rurale din Banat
Sâmbăta, 6 octombrie, 2012 în
cadrul ,,Zilelor Săcălazului", ediţia a V-a, 5-7 octombrie care au avut
loc în comuna Săcălaz din judeţul Timiş s-au desfăşurat şi o nouă ediţie a
Forumului publiciştilor presei rurale din Banat. Manifestarea a debutat prin dezvelirea
a două plăci comemorative. Prima este închinată preotului Augustin Weber
(1883-1909), capelan al împăratului Maximilian Joseph von Habsburg. Cea de-a
doua a fost ridicată în amintirea prizonierilor din Voivodina în lagărul de la
Săcălaz de pe actualul teren sportiv Rapid.
În sala festivă a Casei de
Cultură din localitate s-au desfăşurat cu începere de la orele 10,00 lucrările
propriu-zise ale forumului. Prezidiul a fost format din prof. Ioan Traia,
preşedintele Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat, dr. Ioan
Haţegan, cercetător ştiinţific I la Institutul de Cercetări Socio-Umane ,,Titu
Maiorescu" al Academiei Române, filiala Timişoara, Octavian Suciu de la
Radiodifuziunea Novi Sad şi domnul Ilie Todaşcă, primarul comunei Săcălaz. La
începutul lucrărilor s-au ţinut câteva minute de reculegere pentru etnologul
Aurel Turcuş şi prof. Gheorghe Doran, redactorul-şef al revistei
,,Cenăzeanul", membrii fondatori ai Asociaţiei Publiciştilor bănăţeni.
Cel dintâi care a deschis
sesiunea de comunicări a fost poetul Vasile Barbu, redactorul-şef al revistei
,,Tibiscus" din Uzdin. A fost urmat de prof. Traian Galetaru de la revista
,,Suflet nou", revista comloşană cu cea mai mare număr de apariţii din
Banatul istoric. În continuare au vorbit prof. Gheorghe Rancu Bodrog
(,,Almăjul", Prigor), Iancu Murărescu (,,Sărcia”, Banat, Serbia), prof.
Ion Murariu (,,Lumina satului", Giroc), Mircea Velea (,,Lumina torăceană,
Torac), prot. Petru Drăghicescu, pr. Vasile Suciu (,,Vatră nouă", Giarmata
Vii), prof. Pavel Panduru (publicist, Prigor), prof. Gheorghe Lungu (,,Foaia
Săcoşană", Şacoşu Mare), Ştefan Tomoioagă (,,Foaia Săcălazului") şi
pr. dr. Valentin Bugariu (,,Arhanghelul", Birda). A fost prezentă de
asemenea doamna Silvia Harhată, iniţiatorul revistei ,,Jurnal de Recaş".
În partea a treia a întâlnirii a
fost lansată monografia Săcălaz. Timp şi istorie, Ed. Waldpress,
Timişoara, 364 p., ajunsă la ediţia a III-a. Cartea a fost prezentată de prof.
dr. Ioan Haţegan care a apreciat acribia autorilor, Ghiţă Blejuşcă şi Ştefan
Tomoioagă, două suflete care ,,tânjesc mereu la întoarcerea în timp şi
spaţiu". (coperta IV). Cartea are şi un adaos cultural intitulat Armonia
Săcălaz, Trei ani de la constituire, 20 p..
La finalul întâlnirii au fost
împărţite diplome de participare, au fost făcute fotografii şi s-au
schimbat publicaţii rurale între participanţii la forum.
,,Hristos împărtăşit copiilor" în parohia Birda
Odată cu începerea anului şcolar 2012-2013 a debutat şi o nouă etapă de cateheză parohială. Orele de cateheză se adresează tuturor copiilor parohiei, urmărindu-se trei grupuri ţintă: clasele III-IV; V-VI (Birda) şi I-IV (Sângeorge). Orele de cateheză se vor efectua în fiecare zi de luni după cum urmează:
orele: 11-11,50, clasele I-IV, Sângeorge
orele 12-12, 50, clasele III-IV, Birda
orele 13-13, 50, clasele V-VI, Birda.
Alături de ora de cateheză vor fi continuate şi alte activităţi educative: centru de desen religios, iniţierea în cântarea bisericească, participarea la Sfânta Liturghie şi împărtăşirea copiiilor, precum şi organizarea unor evenimente în cadrul bisericii parohiale.
Taina Sfântului Maslu în parohia Giroc
Duminică, 30 septembrie cu începere de la orele 17 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu în biserica parohială cu hramul ,,Sfântul Dimitrie" din comuna Giroc. La invitaţia C. Păr. Ionel Maftei parohul locului au slujit C. Păr. Daniel Matei de la parohia Giroc, Voinea Ijoconi de la parohia Timişoara-Zona Soarelui Sud şi Valentin Bugariu de la parohia Birda. La final, cuvântul de învăţătură a aparţinut părintelui paroh care a subliniat importanţa Sfintei Taine pentru viaţa creştinilor.
,,Vatră nouă", nr. 142-145/2012
Prin bunăvoinţa P. On. Părinte Vasile D. Suciu, preşedintele revistei ,,Vatră nouă" şi totodată parohul locului am primit la parohie ultimele trei numere din prestigioasa revistă editată de comunitatea locală din Giarmata Vii sub directa conducere a părintelui. Din aceste ultime numere am remarcat câteva din realizările copiilor din localitatea mai sus amintită. Aflăm cu bucurie despre rezultatele copiilor clubului de şah ,,Mediator" iniţiat de Parohia Ortodoxă, unul dintre aceşti elevi Stephane Mătăsaru a obţinut premiul al II-lea la concursul ,,Vara şahistă craioveană" (nr. 145, p. 15). Tot acum aflăm că s-a încheiat o nouă stagiune a Cercului de pictură pe sticlă ,,Icoana-fereastră spre cer", acţiune organizată de Biserica ,,Naşterea Maicii Domnului" din Giarmata Vii, Liceul de Arte Plastice din Timişoara şi Şcoala cu clasele I-VIII din Ghiroda sub conducerea doamnei prof. Veronica Adorian, directorul Liceului de Arte Plastice din municipiul de pe Bega. Dintre icoanele realizate de micii artişti amintim ,,Sfântul Gheorghe" (Ţara Oltului), ,,Maica Domnului jalnică" (Arpaşu de Sus) şi ,,Sfântul Gheorghe" (Nicula), (nr. 142, p. 6).
vineri, 21 septembrie 2012
Început de an şcolar la Birda
Luni, 16. 09. 2012 s-a auzit glasul primului clopoţel care a anunţat începutul unui nou an şcolar. Festivitatea de deschidere a şcolii s-a desfăşurat la Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Birda cu începere de la orele 9. În deschidere a fost oficiată slujba Te-Deumului de către părintele Valentin Bugariu. La început a vorbit celor prezenţi, elevi şi părinţi, domnul Marius Gheorghe Stoian, primarul localităţii, care a scos în privelişte efortul Primăriei şi a Consiliului Local depus pentru reabilitarea şcolilor de pe raza comunei. În continuare a luat cuvântul doamna prof. Bianca Tănase, directorul şcolii care a apreciat efortul depus de Primărie în a oferii celor mai tineri locuitori condiţiile optime pentru desfăşurarea procesului didactic. La acestea se adaugă şi un corp profesoral bine pregătit pentru întregirea actului educaţional. La finalul festivităţii, doamna prof. Daniela Isoc a împărţit Abecedarul celor mai mici şcolari.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)