,,Vatră nouă”, nr. 184/2015

A apărut numărul pe luna decembrie al revistei ,,Vatră nouă” de la Giarmata Vii. Chiar dacă prin editorialul: ,,România nu mai știe să facă nici lămpașe” semnat de Acad. Păun Ion Otiman intrăm într-o Românie în care nimic nu e nici bun de făcut, nici rentabil economic, țara fiind o simplă piață de desfacere a produselor din Europa sau de aiurea, autorii articolele se încăpățânează să tansmită semnale pozitive cititorilor și anume credința că satul din imediata apropiere a Timișoarei este încă viu spiritual. Astfel, că pe lângă rubricile consacrate, cuvinte de felicitare cu prilejul Crăciunului și Anului Nou, cronica evenimenrtelor din sat ș.a. m. d, revista prezintă o activitate religios-culturală minunată: organizarea unui concert coral.

Din acest număr am reținut un moment deosebit de rugăciune și cultură locală: organizarea Concertului de colinde ,,Din an în an”, ajuns la cea de a X-a ediție. Manifestarea a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii în biserica parohială, a concertului propriu-zis la Casa Națională. Aici au colindat Corul ,,Tibiscum” al Facultății de Teologie din Caransebeș, Corul de Cameră al Facultății de Muzică din Timișoara și Corul ,,Sf. Maria” al Parohiei. Cu acest prilej au interpretat cântece de stea solistele: Carmen Biruiescu, Maria Petchescu și Ramona Sarchiz. Acest moment de spirutualitate creștină a fost susținut cu prilejul prăznuirii Sfântului Ierarh Nicolae.

Felicitări pentru aceste frumoase activități părintelui paroh precum și tuturor celor care sprijină aceste demersuri educativ-religiose. 

Pomenirea protopopului și scriitorului Mihail Gașpar (1881-1929) în parohia Birda

Duminică, 24 Ianuarie a fost oficiată cu începere de la orele 10, 00 Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda. Cu acest prilej a fost oficiată o slujbă de pomenire cu prilejul împlinirii a 135 de ani de la nașterea protopopului, scriitorului și luptătorul național Mihail Gașpar (1881-1929). Cu acestă ocazie a fost rostit și un cuvânt de învățătură care a creionat viața și opera celui comemorat astăzi.

Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa.    (Evr. 13, 7)

            Pe 12 ̸ 24 ianuarie 1881 s-a născut în imediata noastră apropiere, la Gătaia, protopopul și scriitorul Mihail Gașpar cel mai prolific scriitor din istoria literară a provinciei dintre Mureș și Dunăre. Anul acesta se împlinesc 135 de ani de la acest eveniment.

            Chipul său luminos de cleric, scriitor și luptător național a inspirat pe mulți dintre cei care s-au aplecat asupra istoriei bisericești și culturale a Banatului. Astfel că în urmă cu 10 ani, în iarna lui 2006 părintele Valentin Bugariu și-a finalizat teza de doctorat sub îndrumarea unei alte personalități din viața academică timișoreană: Magistrul G. I. Tohăneanu în lucrarea cu tema: Contribuții la studiul operei protopopului Mihail Gașpar, 292 p. care apoi a apărut sub forma unui volum[1], până astăzi singura monografie a vieții și operei celui comemorat astăzi.

            Dintr-o succintă fișă bio-bibliografică aflăm că Mihail Gașpar s-a născut în familia preotului Gheorghe și al prezbiterei Elena, la rându-i fiică de preot în 1881. Aici, la Gătaia și-a petrecut copilăria, primii ani de școală la școala confesională de aici, peste vremi într-o schiță și-a portretizat primul dascăl, Moșu Dascălu, exemplu viu de știință pedagogică și iubire de neam. Rând pe rând a urmat cursuri gimnaziale la Becicherecul Mare și Beiuș. Acești ani de ucenicie în știința cărților au fost răsplătiți cu numeroase premii. Istoria literară l-a consemnat pe cel din 1896 ̸ 1897, Premiul I la un concurs literar organizat de Ministerul Instrucțiunii. În perioada anilor 1900 – 1903 a urmat cursurile Institutului Teologic din Caransebeș. În timpul anilor petrecuți la Caransebeș a fost un membru activ al Societății de lectură ,,Ioan Popasu” al studenților teologi.

            După absolvire a fost numit diacon al bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului” din Lugoj. Aici a devenit colaborator al ziarului ,,Drapelul”, apoi redactor și în final director al prestigioasei publicații românești din capitala județului Severin. Pentru articolele politice îndreptate împotriva acțiunii concertate de maghiarizare a vieții românilor inițiate de guvernul de la Budapesta a suferit chiar temniță la Seghedin: ,,Nu limba maghiară nu se poate impune în afară de oficii, din simplul motiv, că nu se poate. Cine vrea, o învață și de bună voie, cine nu, n-o învață nici cu toate proiectele lui Berezeviczy. […] Partea a doua din ținta proiectului este impunerea culturii maghiare. […]. Noi aici în Ungaria trăim de un mileniu la un loc cu maghiarii și în răstimpul acesta uriaș, nicio fibră de cultură ,,echt” maghiară nu s-a lipit de noi! Și oare pentru ce?  […] Pentru că noi românii am avut o cultură națională, românească în toate timpurile – bună, rea, slabă, mică, cum a fost, dar a fost a noastră și fiindcă alta mai bună în jurul nostru n-am aflat, am ținut la dânsa cu tărie…”[2].

            La Lugoj a fost secretarul Reuniunii de cânt și fond teatral de aici. A inițiat aducerea unor echipe de teatru din Transilvania și România.

            Pentru aceste activități a fost ales protopop al Bocșei Montane la 19 aprilie 1911 în Sâmbăta lui Lazăr cu toate cele 81 de voturi. La Bocșa a pus bazele unei gazete locale numită ,,Drum Nou” care a apărut sub direcția sa între anii 1923 și 1929. Și aici a fost ales președintele Reuniunii de Cântări din localitate. A fost ales deputat sinodal, participând între anii 1912-1920 la conducerea Eparhiei Caransebeșului.

            Pe plan politic a militat pentru unirea Banatului cu România, fapt pentru care îl regăsim prezent la actul unirii de la 1 Decembrie 1918 ca delegat și corespondent al ziarului ,,Drapelul”. Începând cu 1926 și până în 1929 a fost președintele Partidului Național Țărănesc pe județul Caraș-Severin fiind și deputat în Parlamentul României reîntregite. Pentru meritele culturale, bisericești și naționale a fost investit comandor al ordinului Steaua României și deținător al Coroanei Românie.

            La doar 48 de ani, Mihail Gașpar s-a stins din viață din pricina unui diabet zaharat. Testamentul său rămâne edificator pentru urmași, în el se concentrează întreaga sa trudă bisericească, culturală și patriotică: ,,Aveți grijă de țară” sunt cuvintele care constituie moștenirea sa spirituală. ,,Deodată de pe cerul ce boltește înălțimile Bocșei lui dragi, căzu o stea… Era steaua bunului, devotatului și neuitatului nostru prieten Mita Gașpar. și… curând s-a sfârșit. […] Mihail Gașpar a căzut, ca neamul său să se ridice. Și se va ridica!...”[3].

            Opera este una complexă, literară și științifică abordează mai multe specii literare: proza, dramaturgia, poezia, traducerea, folclorul dar și studiul monografic. Între lucrări amintim romanele: Fata lui Oană Pântece, Din vremuri de mărire și Altare dărâmate, volume de schițe, povestiri și numele: În vraja trecutului, D’ale vieții, Casa cu obloane verzi, Blăstăm de mamă, Domnișoara Marta, Unde ești copilărie (Povești și chipuri din satul meu), Legenda Șumigului, Gaiul Borosoanei, Golgotha lui Hasan Cânele și altele risipite prin presa vremii: ,,Drapelul”, ,,Cosânzeana” de Orăștie și apoi de Cluj.

            A urmărit în lucrările sale: viața satului bănățean de la sfârșitul secolului al XIX-lea, epoca lui Ștefan cel Mare dar și amintiri personale.

            Povestirea sa evocă copilăria, părinții, dascălii, întâmplări frumoase din trecut. Iată un scurt fragment: ,,După ani de zile mi-au rămas intacte primele impresii, câmpiile netede ale frumosului colț de țară, a iubitului meu Banat, cu satul nașterii mele ascuns în dosul unei pădurice de băgrini, cu casele șiruite bine, cu coperișele cu mușchiu verde, scăldate în năpraznica căldură a verii. Pe undeva pe de laturi se scurg încet la vale valurile leneșe, galbine ale Bârzavei, aducând nisipul galbin tocmai din codru de la Bocșa. Prin urechi, pare că aud și acum sunând accentul moale al graiului nostru bănățenesc, din gura oamenilor pururi veseli, pururi dispuși la cântece și veselii”[4].

            Aidoma lui Sadoveanu, povestirea este spusă la căldura focului din cămin în serile lungi de toamnă târzie sau iarnă nu la han, ci la birtul bănățean: La birtul Săndulesii. Reușește să portretizeze casa parohială, personalități din viața satului de odinioară: preotul, dascălul, birtașul, iar în proza istorică: boieri, curtea domnească, mănăstirea, domnitorul ș. a. m. d..

            Pentru toate acestea dar și pentru multe altele care nu au fost dezvelite aici din pricina timpului îl comemorăm astăzi, un om și o mărturie a unei vieți creștine din Banatul de odinioară.

---

[1] Protopopul Mihail Gașpar. Studiu monografic, Editura Eurostampa, Timișoara, 2007, 438 p. Cu acest prilej prof. univ. dr. G. I. Tohăneanu afirma: ,,…Credem că lucrarea are toate șansele să devină un studiu monografic important. O dovedește viziunea și modalitatea în care Valentin Bugariu a ales să unească aspectele atât de diferite ale unei personalități bănățene enciclopedice. Cum afirmă însuși autorul, în Concluzii, lucrarea face lumină asupra unei valoroase opere literare, mai puțin apreciată în istoria literaturii române și insuficient cunoscută de public. Autorul pledează, pe bună dreptate, pentru realizarea unei ediții critice a operei literare a lui Mihail Gașpar, în care textul editat să beneficieze de comentarii și observații pertinente. P. 9.

[2] Mihail Gașpar, ,,Care-i ținta?...” în ,,Drapelul„, 1904, nr. 99, p. 1-2, după Valentin Bugariu, Protopopul Mihail Gașpar. Studiu monografic, Editura Eurostampa, Timișoara, 2007, p. 85. (Se va prescurta în continuare Protopopul…).

[3] Minerva Blajovan, ,,Zece ani de la moartea lui Mihail Gașpar”, în ,,Reșița”, 1939, nr. 47, p. 1, după Valentin Bugariu, Protopopul…, p. 96.

[4] Mihail Gașpar, În vraja trecutului, p. 7, după Valentin Bugariu, op. cit., p. 103.

Volumul ,,Biserică și Presă în Banat” prezentat la ședința Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Timișoarei

Sâmbătă, 23. 01. 2016 potrivit site-lui: http://mitropolia-banatului.ro/sedinta-adunarii-eparhiale-a-arhiepiscopiei-timisoarei-2/ s-a desfășurat ședința de lucru a Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Timișoarei. După oficierea Te-Deumului oficiat de către P. S. Paisie Lugojanul, episcop - vicar al eparhiei însoțit de preoți și diaconi. 

După otpustul slujbei religioase în sala festivă a Centrului Eparhial s-au desfășurat lucrările Adunării Eparhiale. Lucrările au fost consuse de Î. P. S. Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului. Cu acest prilej au fost prezentate realizările Eparhiei pe anul 2015.

Ne bucură faptul că la acest moment festiv între cărțile prezentate s-a numărat și volumul Biserică și Presă în Banat, Editura Sitech, Craiova, 2015, 201 p., scris de părintele dr. Valentin Bugariu, parohul comunității ortodoxe din comuna Birda.

Mulțumiri respectuase celor care s-au gândit să facă cunoscut volumul care se dorește o contribuție monografică a presei religioase din județul Timiș cu începere din cele mai vechi timpuri și până astăzi.

15 Ianuarie - Ziua Culturii Române

Pe 15 ianuarie este serbată pentru români Ziua Culturii Naționale identificată printr-o voită coincidență cu ziua nașterii Poetului nepereche - Mihai Eminescu.

Dacă anul trecut, parohia Birda a adus în atenția credincioșilor personalitatea poetului național așa cum a fost creionată de întâiul exeget literar al operei eminesciene, Miron Elie Cristea devenit după Marea Unire, mitropolit primat, apoi primul patriarh al României, anul acesta - 2016 - o ipostază eminesciană ne va fi reliefată prin creșterea limbii românești în contribuția estențială a eminescologului timișorean G. I. Tohăneanu. Redăm un fragment care poate fi identificat cu o scrisoare așa cum îi plăcea profesorului să spună de la înălțimea catedrei Magistrului către învățăcelul dornic de a-și însuși măcar în parte darul celui dintâi:

Minune…[1]

            … este doar una – dar ,,superlativă”, cu toate că destul de abstractă – dintre multele imagini cu care Eminescu își întâmpină și își ,,re-numește” iubita: ,,Căci pentru care altă minune decât tine̸ Mi-aș risipi o viață de cugetări senine”; ,,Dar tot mereu gândesc cum ne iubirăm,̸ Minune cu ochi mari și mână rece”. Mai cunoscute sunt însă versurile următoare, din Floare albastră: ,,Și te-ai dus, dulce-minune,̸ Ș-a murit iubirea noastră”. Mănunchiul imaginilor eminesciene ale iubitei sporește cu aceea, delicată, a ,,florii”, din aceeași poezie: ,,Ce frumoasă, ce nebună̸ E albastra-mi, dulce floare!”. Metafora revine în Sărmanul Dionis, unde eroul, scriindu-i iubitei sale Maria, o cheamă, pe rând, și floare, și stea, ,,motivând” transferurile metaforice: ,,Floare! cum surâzi în grădina viselor tale (…); stea! Cum lucești în cerul tău…”.

            Spre cinstea marilor noștri poeți – în stare să descopere, într-un singur crâmpei din realitate, sursa unor sugestii și a unor direcții asociative profund diferite -, trebuie făcută acum precizarea că, în numai câteva versuri argheziene din Cântare omului, toți cei trei termeni înșirați anterior – prin care Eminescu își împodobește iubita – devin metafore ale ,,mâinii”, privită, succesiv, ca floare, ca minune, ca stea; altfel spus, ca izvor de gingășie și frumusețe, de isprăvi uimitoare ale muncii, de întruchipări – luminoase și nevrednice ale artei. Reproduc primele trei versuri din poemul Să ți-o sărut: ,,Ți-o-ntorc pe dos și față și nu mă pot supune̸ Să cred că floarea asta, ce-o țiu, nu-i o minune.̸ O asemănam cu-o floare, dar seamănă cu-o stea”.

            Snopul imaginilor iubitei nu s-a împlinit încă, din punctul de vedere al lui Eminescu. Sensul, altfel destul de difuz, al substantivului de origine verbală avere – sinonim obștesc pentru ,,bogăție” – este circumscris de poet și constrâns să sugereze, printr-un proces de ,,condensare” semantico-stilistică, ,,prețul” ființei adorate. Presentimentul unei pierderi ireparabilă cutreieră aceste versuri, evocând gesturi tandre săvârșite precipitat, de spaima că ele nu aveau să se mai repete: ,,Eu strâng la piept averea-mi de-amor și frumuseți,̸ În sărutări unim noi sărmanele vieți…”.

            Nu va fi de prisos observația că, în atare cazuri, termenul imagine (în ultimul citat: averea-mi) se însoțește cu determinări poetice adecvate (de-amor și frumuseți), menite să înlesnească perceperea lui figurativă. De o asemenea încadrare contextuală beneficiază și mireasă, către sfârșitul poeziei Atât de fragedă…: ,,Te-duci, ș-am înțeles prea bine̸ Să nu mă țin de pasul tău,̸ Pierdută vecinic pentru mine,̸ Mireasa sufletului meu!”.

            Cuib și urmă a dragostei, vestitori tăcuți, ai înfiripării ei, ochii – determinați, la rându-le, de epitete caracteristice – devin, prin figura numită pars pro toto (,,partea în locul întregului”), unul din ,,sinonimele” iubitei: ,,Și privind păienjenișul din tavan, de pe pilaștri,̸ Ascultam pe craiul Ramses și visam la ochi albaștri”. Maai puțin citat, dar parcă mai bogat în implicații, mi se pare fragmentul următor din Freamăt de codru, unde identitatea poetică dintre pronumele ea și expresia figurativă ochii vineți se înregistrează cu încântare: ,,Am răspuns: - Pădure dragă,̸ Ea nu vine, nu mai vine!̸ Singuri, voi, stejari, rămâneți̸ De visați la ochii vineți,̸ Ce luciră pentru mine̸ vara-ntreagă!”.

            Seria ,,sinonimelor” se lărgește cu una, surprinzător de suavă, cuprinsă într-un vers din cea mai frumoasă elegie postumă, Apari să dai lumină: ,,Tu ramură-nflorită… pe visul meu te pleci!”.

            În sfârșit, altundeva, iubita devine vis ferice de iubire, numai că imaginea va fi imediat consolidată cu încă una, cunoscută, dar însoțită, de astă dată, cu alte determinări: ,,O, vis ferice de iubire,̸ Mireasă blândă din povești,̸ Nu mai zâmbi! A ta zâmbire̸ Mi-arată cât de dulce ești…”

*

            Ramură-nflorită, vis stea, floare, minune…; gingașe ofrande ale Poetului – aduse femeii iubite.

Atât de fragedă…

Atât de fragedă, te-asameni

Cu floarea albă de cireș,

Și ca un înger dintre oameni

În calea vieții mele ieși.

……………………………..

G. I. Tohăneanu

---

[1] Eugen Todoran, G. I. Tohăneanu, De ce Eminescu?, Editura Timpul, Reșița, 1999, p. 179-181.

,,Glasul Voislovei”, nr. 7 ̸ 2015

Am primit la parohie prin amabilitatea domnului economist Petru Opruț, ultimul număr pe anul 2015 al revistei locale sătești ,,Glasul Voislovei” din Caraș - Severin. Publicația în cei 4 ani de apariție a scos în evidență activități culturale din satul comunei Zăvoi de pe Valea Bistrei. Valoroasa redacție compusă din Dumitru Jompan, Ioan Traia, Aristida Gologan, Ovidiu Roșu, Firuț Mihuț și Claudiu Călin, condusă de Petru Opruț cunoscut în publicistica rurală prin izvodiri monografice remarcabile ale locului, căilor ferate ș. a. m. d. a reușit să trezească interesul cititorilor pentru farmecul locului.

            Din acest număr ne-a atras atenția o aniversare: ,,Doi ani de activitate a grupului coral ‹‹Grănicerii Văii Bistrei›› din satul Voislova”. Grupul coral a luat ființă la inițiativa Asociației cu același nume care are ca prin obiectiv: dezvoltarea vieții culturale din vatra satului.

            Am reținut și menționarea a trei materiale preluate de pe bloggul: http://parohiaortodoxabirda.blogspot.ro/ lucru care ne onorează și ne încredințează de a continua această activitate on-line. E vorba de: ,,Vatra Satului – 10 ani de apariție neîntreruptă” (p. 5); ,,Foaia Săcălazului la 20 de ani” (p. 10) și ,,Sesiunea națională de comunicări științifice ‹‹Aradul – Centru politic al românilor transilvăneni›› (p. 11 – 12).

            Felicitări truditorilor, sănătate și putere domnului Petru Opruț în tainele condeiului spre primenirea culturii noastre bănățene!

2016 – Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti

La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţa de lucru din 28-29 octombrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 drept Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română. În acest sens, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru naţional bisericesc care se va desfăşura după următoarele coordonate:

În primul semestru al anului 2016, sub genericul „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox”, vor fi evidenţiate formarea spirituală a tinerilor şi orientarea lor spre însuşirea valorilor perene prin intermediul Familiei, Bisericii şi Şcolii; educaţia creştină a tinerilor pentru misiune; importanța prezenței şi participării tinerilor la viaţa comunității creştine; cultivarea iubirii, a prieteniei şi a respectului faţă de aproapele, precum şi ajutorarea oamenilor nevoiaşi etc.

În al doilea semestru al anului 2016, sub genericul „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, va fi evaluată moştenirea spirituală şi culturală a acestui sfânt, la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică (1716-2016), precum şi importanţa tiparului în dezvoltarea misiunii Bisericii.

În toamna anului 2016, Patriarhia Română, împreună cu Arhiepiscopia Bucureştilor, va organiza o Întâlnire internaţională a tineretului ortodox şi un Simpozion internaţional la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai celorlalte Biserici Ortodoxe surori. Programul şi celelalte detalii de organizare vor fi publicate într-un ghid practic pentru participanţieditat de Patriarhia Română.

Tot în anul 2016, Patriarhia Română, împreună cu Arhiepiscopia Bucureştilor, va organiza un Simpozion național dedicat Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, iar, în colaborare cu Academia Română, va organiza o expoziţie naţională dedicată operei acestui Sfânt Ierarh Martir.

În ziua de 27 septembrie 2016, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, va fi oficiată Sfânta Liturghie la Mănăstirea Antim din Bucureşti, ctitoria sfântului, cu participarea ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a unor ierarhi ai Patriarhiei Georgiei şi altor ierarhi străini.

Eparhiile şi instituţiile de învăţământ teologic ale Bisericii Ortodoxe Române vor organiza, în anul 2016, conferințe, simpozioane, colocvii, seminarii etc. cu tema 2016 – Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creștin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română. Aceste teme vor fi prezentate şi discutate, de asemenea, în timpul conferințelor pastoral-misionare semestriale de primăvară şi toamnă organizate în eparhiile Patriarhiei Române.

Agenţia de pelerinaj BASILICA Travel şi centrele de pelerinaj ale Patriarhiei Române vor organiza pelerinaje ale tineretului ortodox în ţară şi străinătate la biserici şi mănăstiri unde au viețuit mari duhovnici ai Ortodoxiei, precum şi la locurile legate de viaţa, martiriul şi moștenirea culturală a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, inclusiv în Patriarhia Georgiei.

În luna octombrie 2016, la Patriarhia Română va avea loc şedinţa solemnă a Sfântului Sinod în care va fi prezentată o sinteză a evenimentelor organizate în eparhiile din ţară şi străinătate pe această temă.

Manifestările organizate în 2016 – Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creștin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română – vor fi mediatizate de către Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, mass-media bisericească eparhială şi presa laică receptivă la valorile credinţei creştine.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

http://basilica.ro/2016--anul-omagial-al-educatiei-religioase-a-tineretului-crestin-ortodox-si-anul-comemorativ-al-sfantului-ierarh-martir-antim-ivireanul-si-al-tipografilor-bisericesti-111265.html

Sfânta Liturghie și Te-Deumul de Anul Nou la Birda

Vineri, cu începere de la ora 10,00 a fost oficiată Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare a fost urmată de Te-Deumul cu prilejul Anului Nou. La finalul serviciului liturgic a fost citit un raport de activitate pe anul 2015.

Raport la activitate al Parohiei Birda pe anul 2015*

            Parohia Ortodoxă Birda face parte din Protopopiatul Deta, fiind o parohie rurală de categoria a II-a având conform Conscripției parohiale un număr de 820 de credincioși. În parohie sunt 512 credincioși maturi și 130 copii, iar în filia Sîngeorge: 148 credincioși majori și 30 de copii.

            Parohia dispune de biserică parohială, capelă în filie, cimitir confesional și capelă mortuară în cimitirul din Birda.

            I. Sub raport religios – pastoral Parohia a desfășurat un serviciu religios public atât în parohie cât și în filie. Acesta a fost compus din Vecernie și Sfânta Liturghie în duminici și sărbători, slujba Acatistului și a Paraclisului Maicii Domnului Vinerea și Sâmbăta. În timpul Postului Mare a fost oficiată Sfânta Liturghie a Sfântului Grigore Dialogul, Miercurea și Vinerea.

            În ce privește săvârșirea Sfintelor Taine și ierurgii au fost oficiate: 7 boteze, 8 cununii și 17 înmormântări. Taina Maslului a fost oficiată bianual în parohie și anual în filie. Tainele Spovedaniei și Împărtășaniei au fost administrate în special în cele 4 posturi bisericești dar și de câte ori a existat o solicitare.

            Au fost marcate prin rugăciuni speciale: Ziua Eroilor și Ziua Națională a României.

            Pentru cei răposați au fost oficiate slujbe de pomenire la soroacele îndătinate în biserică și la cimitir cu prilejul Moșilor de Vară și de Iarnă, a praznicului Învierii Domnului și la sărbătoarea Sfinților Arhangheli.

            Apa a fost sfințită cu prilejul Bobotezei (sfințirea mare a apei), a Izvorului Tămăduirii (sfințirea apei în Săptămâna Luminată) și a sfințirii mici a apei cu ocazia sfințirii caselor, a unor icoane ș. a. m. d..

            Grija pastorală a urmat două căi: generală și personală. Cu acest prilej au fost sființite casele cu prilejul: Înălțării Sf. Cruci, Nașterii Domnului, Bobotează și a Sf. Paști. Pastorația personală a fost accentuată prin Taina Spovedaniei și a diferitelor întâlniri cu credincioșii.

            În prima săptămâna a Postului Mare a fost organizată ,,Săptămâna duhovnicească” cu servicii religioase zilnice, cateheze, cerc de desen religios și pelerinaj de o zi la mănăstiri: Partoș și Prislop. (jud. Hunedoara).

            II. Sub aspect catehetic – cultural Parohia a înregistrat câteva activități în latura educației religioase. Cu prilejul oricărui serviciu religios public a fost susținut un cuvânt de învățătură: predică, cateheză, predică ocazională, pareneză și necrolog.

            În colaborare cu Școala Gimnazială din localitate au fost derulate câteva concursuri în faza locală, cu prezențe în celelalte etape: zonală și județeană. Copiii au fost angrenați în proiecte educative și filantropice propuse de Pareiarhie și Mitropolie.

            La nivel local s-a desfășurat Olimpiada la disciplina Religie. A fost implementat Concursul de miniproiecte: ,,Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu” compus din activități religigioase: participarea la Sf. Liturghie, împărtășirea cu Sf. Taine, angrenarea în recitativul liturgic (citirea Apostolului, rostirea Crezului) și activități educative: cateheze, piesă de teatru, meci de fotbal, confecționarea de mărțișoare, obiecte artizanale, dulciuri de post etc.

            Elevii au participat la trei concursuri religioase: două desfășurate în parohie având ca țintă copiii din clasa a III-a: ,,Bucuria Învierii în suflet de copil”, ,,Bucuria Nașterii în suflet de copil” și și unul județean ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș” cu rezultate bune și foarte bune.

            Au fost derulate mai multe comemorări și s-au marcat unele zile importante: ,,Tohăneanu – 90. Medalion comemorativ” (7 mai); ,,Pomenirea Mitropolitului Nicolae” (1 oct.) și ,,Ziua Internațională a Bibliei” (13 nov.). Cu aceste prilejuri au fost oficiate slujbe religioase, cateheze, expoziție de carte, au fost montate filme documentare tematice. Cei prezenți au fost răsplătiți cu: volume religioase, iconițe, medalioane și diplome.

            Copiii din Sîngeorge au participat la Te-Deumul cu prilejul Zilei Eroilor (Înălțarea Domnului) participând cu cântece și poezii. La toate activitățile elevii au fost îndrumați și pregătiți de cadrele didactice: profesorul de religie, institutori.

            Cultura creștină s-a manifestat prin organizarea de Parohia Birda a Cercului pastoral – misionar zonal prin participarea a 6 preoți din parohiile învecinate. Această adunare a presupus o seară de rugăciune și meditație compusă din slujba Vecerniei, cateheză, vizionarea unui material power – point realizat pentru Anul Misiunii al Parohiei de Parohiei Birda care ilustrează activitățile pastorale și misionare derulate.

            A apărut în cursul anului 2015 revista locală de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” trimestrial în 100 exemplare ̸ număr.

            Tot Parohia a editat: calendare creștin – ortodox de buzunar (100 buc.); iconițe cu chipul ,,Sfântului Ioan Gură de Aur” (200 buc.), medalioane comemorative ,,Tohăneanu - 90” (100 buc.). Tot la parohie a fost distribuite: revista eparhială ,,Învierea” și ,,Ziarul Lumina. Ediția de Banat”. Toate au fost distribuite gratuit atât în parohie, cât și în filie.

            Ca urmare a apariției publicației ,,Arhanghelul” s-au statornicit legături de prietenie cu 26 de reviste locale din județele: Timiș, Caraș-Severin și Arad, dar și din Banatul Sârbesc. Ca urmare a schimburilor culturale au fost donate Bibliotecii Comunale un număr de 11 volume și 201 reviste.

            Pe parcursul anului au fost achiziționate prin cumpărare, donație și abonament: 5 volume și 8 reviste centrale și mitropolitane care au îmbogățit fondul de carte al bibliotecii parohiale.

            Parohia Birda deține și o pagină de internet la adresa parohiabirda.blogspot.com. Pe această adresă au fost stocate 113 de știri, evenimente, recenzii și cronici literare.

            III. Filantropic – Social. Parohia a sprijinit activitățile filantropice inițiate de Centrul Eparhial prin colecte în bani și alimente care au vizat: Fondul Central Misionar, sprijinirea Televiziunii Trinitas, a Școlii Antim Ivireanul din Timișoara, a Anului Omagial. Pe plan parohial a fost realizat în Postul Paștilor un proiect filantropic pentru ajutoararea a cinci copii aflați în risc social. Pentru Crăciun au fost pregătite 100 de pachete cu dulciuri și fructe distribuite atât în parohie, cât și în filie.

            IV. Financiar – economic. La date de 31. 12. 2015 Parhia nu are debite către Protopopiat sau Arhiepiscopia Timișoarei, ori furnizori de bunuri și servicii. La sfârșitul anului, Parohia înregistrează următoarea situație economico – financiară pe capitole și subcapitole bugetare:

            Venituri: 92. 886, 21 lei

            Cheltuieli: 92. 676, 22 lei

            Sold: 209, 99 lei

Venituri efective:

            Sold: 16. 675, 21 lei

            Cult: 18. 445 lei

            Servicii religioase: 7. 973, 5 lei

            Mir și Tas: 11. 973, 5 lei

            Lumânări: 2. 671 lei

            Calendare: 620 lei

            Ob. cult: 55 lei

            Ajutoare financiare Arhiepiscopie: 5.000 lei

            Ajutoare credincioși: 2. 070 lei

            Resturi lumânări: 275 lei

                                   Total venituri efective: 65. 758, 71 lei

Venituri tranzitorii:

            Lumânări: 6. 629 lei

            Calendare: 2. 800 lei

            Ob. cult: 292, 5 lei

            F. C. M: 400 lei

            Eparhii și sinistrați: 424 lei

            Impozite salarii: 6. 283 lei

            Fond Sănătate: 3. 095 lei

            Ajutor Șomaj: 291 lei

            C. A. S: 5. 913 lei

                                 Total venituri tranzitorii: 26. 127, 5 lei.

Cheltuieli

Cheltuieli efective:

            Exercitare cult: 7. 419, 71 lei

            Acte normative și publicații: 2. 687 lei

            Birotică și curățenie: 963, 02 lei

            Cărți bibliotecă: 200, 95 lei

            Cheltuieli cu încălzirea: 1. 480, 06 lei

            Energie electrică: 1. 465, 72 lei

            Reparații la clădiri: 18. 888, 465 lei

            Asigurări clădiri: 623 lei

            Deplasări: 334 lei

            Taxe poștate și telecomunicații: 978, 38 lei

            Comisioane bancare: 938 lei

            Remunerații personal: 19. 600 lei

            C. A. S: 3. 442 lei

            Ajutor Șomaj: 109, 44 lei

            Fond Sănătate: 1. 134 lei

            C-ții eparhiale: 1. 000 lei

            C-ții protopopești: 1. 000 lei

            0, 168: 42, 587 lei

            0, 25: 54, 475

            P. M: 69 lei

            S. S. M: 36 lei

            Donații și subvenții acordate: 2. 897, 29 lei

            0, 85 lei: 185, 623 lei

                                   Total cheltuieli efective: 65. 548, 72 lei

Cheltuieli tranzitorii:

            Lumânări: 6. 629 lei

            Calendare: 2. 800 lei

            Ob. cult: 292, 5 lei

            F. C. M: 400 lei

            Eparhii și sinistrați: 424 lei

            Impozite salarii: 6. 283 lei

            Fond Sănătate: 3. 095 lei

            Ajutor Șomaj: 291 lei

            C. A. S: 5. 913 lei

                                 Total cheltuieli tranzitorii: 26. 127, 5 lei.

Depășirea veniturilor asupra cheltuielilor: 209, 99 lei (sold 2016).

           

            V. Activități gospodărești. În anul 2015 s-au efectuat mai multe lucrări care au vizat: casa parohială, capela din filie și cimitirul confesional din Birda.

            La casa parohială a fost schimbată învelitoarea lemnoasă (parțial) și ceramică (integral) al casei pe o suprafață de 325 m². Costul total al lucrării a fost de 18.000 lei.

            La capela din Sîngeorge a fost confecționat un iconostas din lemn care apoi a fost lăcuit, lucrare în valoare de 1. 798, 87 lei.

            Pentru biserica din Birda au fost achiziționate două mese și bănci necesare în derularea activităților catehetice.

            A fost refăcut gardul de la cimitir. Lucrarea complexă a presupus lucrări de defrișare a vegetației sălbatice, lucrări de amenajare și montare a panourilor de gard și a plasei de gard pe o suprafață de 220 m. Plata lucrărilor în valoare de 79. 235, 85 lei a fost suportată de Primăria și Consiliul Local din Birda.

           

            VI. Diverse.

            Cuantumul contribuțiilor către Sf. Biserică vor rămâne și în 2016 la aceleași sume cu excepția contribuției de cult case se va ridica la 35 lei ̸ persoană în anul acesta.

            Cei care nu au plătit până în prezent această contribuție, ea va fi achitată la valoarea anului în vigoare.

            Cuvinte de mulțumire îndreptăm către Domnul Primar, către membrii Consiliului Local care au sprijinit activitățile gospodărești și misionare. Prin această contribuție s-a realizat gardul de la cimitir și cele două pelerinaje pentru adulți și copii. Totodată mulțumiri tuturor colaboratorilor, tuturor credincioșilor care au fost alături de Sf. Biserică la serviciile religioase, dar și celor care au sprijinit uman și material proiectele derulate. Orice faptă bună poate fi considerată o rugăciune adresată lui Dumnezeu.

           

             

             

---

* Prezentul Raport de activitate a fost prezentat în sedinţa de lucru a Consiliului Parohial din 31. 12. 2015 şi în Adunarea Parohială din 1. 01. 2016.