sâmbătă, 19 august 2017

,,Vatră nouă”, nr. 201 ̸ 2017

A apărut numărul pe luna august al revistei locale ,,Vatră nouă” de la Giarmata Vii. Așa cum bine am fost obișnuiți Acad. Păun Ion Otiman deschide numărul cu un ,,Editorial” cu tema: ,,Regina Elisabeta (Carmen Sylva), 1843-1916”. Am remarcat din Sumarul tot atâta de bogat și diversificat al revistei rubricile tradiționale: ,,Proverbe și expresii religioase”; ,,Catehism”; ,,Tabăra de șah”, ,,Viața parohiei”, rețete culinare”.
În special ne-am oprit la două articole, unul iscălit de etnologul Aristida Gologan, ,,Ia românească, semn și simbol” (p. 5). Din cuprins aflăm că această cămașă tradițională este rostuită în Postul cel Mare: ,, În răstimpul Postului Mare se coseau cămăşile şi se realizau cusăturile şi broderiile. Această etapă se desfăşura în secret, acasă, fără ca cineva să vadă lucrul ca nu cumva să fure modelul. Desfăşurându-se în perioada Postului Mare, munca de confecţionare a cămăşii era încărcată de sacralitate. Înainte de a începe, femeia, ca şi pictorii iconari, rostea rugăciuni pentru ca lucrul să iasă desăvârşit, iar în toată această perioadă de nevoinţă şi austeritate, se concentra asupra comunicării tainice cu puterile nevăzute, capabile să-i influenţeze favorabil destinul. În decorarea cămăşilor, femeile trebuiau să respecte o seamă de reguli privind repartiţia câmpurilor şi motivelor decorative, în cadrul cărora puteau adăuga elemente ale propriei creativităţi care să le exprime personalitatea şi gustul estetic. Cămăşile trebuiau să fie într-un fel ca ale satului sau zonei etnografice, pe de o parte şi să aibă amprenta personală pe de alta”.
Celălalt articol este o descindere monografică în istoricul Mănăstirii Săraca de la Șemlacu Mic de Arhid. dr. Marian Pîrvu. În această primă secțiune a studiului monografic, autorul istorisește destinul mănăstirii de la vatră monahală la parohie și iarăși biserică mănăstirească.
Din suplimentul religios ,,Iconostas” aflăm de o realizare a Părintelui Vasile D. Suciu și anume a XV-a întâlnire a fiilor satului Nadăș în 9 iulie 2017. Cu oficierea unei slujbe religioase a început această serbare în vatra actuală a satului în umbra ruinelor bisericii. Din articol aflăm că pentru consolidarea zidurilor existente până acum s-a strâns: 20.342 lei de la parohii, diverși sponsori, Consiliul Local Recaș și cei adunați în fiecare an aici.
Mai multe informații se pot găsi în revistă pe site-ul: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/vatra_noua_201.pdf.