sâmbătă, 29 august 2015

,Învierea” – 25 de ani de misiune prin presa scrisă

            Revista eparhială ,,Învierea” a împlinit 25 de ani de apariție neîntreruptă în peisajul presei scrise timișorene. Pentru a marca acest eveniment aniversar Colegiul de Redacție a pregătit un număr special în 96 de pagini.
            Sumarul revistei este cuprins din cuvinte de felicitare scrise de Preafericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfințitul Ioan, mitropolitul Banatului, Preasfințitul Lucian, episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Paisie Lugojanul, episcop – vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Tot în aceeași tematică se înscriu contribuțiile: redactorului – coordonator, Preot dr. Marius Florescu, a vicarului eparhiei, a unor profesori de teologie, protopopi, preoți, mireni ș. a. m. d..
            Pe coperta revistei se găsește precizarea: ,,… Închinăm acest număr, ca un pios omagiu, Părintelui nostru Mitropolit Nicolae, fondatorul foi eparhiale ‹‹Învierea››”. (Din partea Redacției).
            Întâiul cuvânt de felicitare aparține Preafericitului Daniel, episcop-vicar la Timișoara în vremea plămădirii primului număr al publicației bisericești din Banatul de Câmpie: ,,[…] Într-o vreme în care există multe lipsuri privind cunoașterea valorilor credinței creștine ortodoxe, revista ‹‹Învierea›› lucrează pentru a transmite către societatea românească de astăzi lumina credinței și vieții spirituale creștine ca factor de speranță și de comuniune în societate”. (p. 1).
            Părintele dr. Ionel Popescu, vicarul eparhiei Timișoarei este autorul unui articol intitulat: ,,Redactorii foii bisericești ‹‹Învierea››”. (p. 11-12). Din cuprinsul materialului aflăm că primul Colegiu de Redacție a fost compus din: Arhiepiscopul și Mitropolitul Nicolae (președinte), Preasfințitul Daniel Lugojanul (vicepreședinte),  preot Ioan Olariu (redactor), preot Ilie Maier, protopop Vasile Petrica, preot prof. Nicolae Achimescu (membrii).
            Primul redactor a fost preotul Ioan Olariu (1923-2005) de la parohia Iosefin. Absolvent al Școlii Normale și al Academiei Teologice din Timișoara, autor al unor articole publicate în revista teologică ,,Mitropolia Banatului” din Timișoara.
            În răstimpul iulie – octombrie 1998 a consus destinele publicației, Mircea Szilagyi, profesor de Religie la Colegiul Bănățean din Timișoara. Absolvent al Facultății de Teologie din Timișoara, și al ciclului de studii aprofundate ,,Pastorație și viață liturgică” din cadrul Facultății de Teologie din București. A fost hirotonit preot pentru parohia Românești, apoi consilier bisericesc în Eparhia Caransebeșului. Din 2008 preot paroh la parohia Ghiroda Nouă, iar din 2010 protopop la Protopopiatul Timișoara II. În această perioadă în Colegiul de Redacție au fost cooptați preotul lector Eugen Jurca și preotul Mihai Petrovici.
            În perioada 1999-2001 și 2004-2005 redactor coordonator a fost a fost părintele dr. Adrian Carebia, absolvent al Facultății de Teologie ,,Andrei Șaguna” din Sibiu și al cursurilor de doctorat în teologie ale Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, doctor în teologie (2006). Din 2001 redactor al revistei ,,Altarul Banatului”, preot paroh al parohiei Ciarda Roșie și cadru didactic asociat al Facultății de Teologie din Timișoara.
            Redactorul actual este Părintele dr. Marius Florescu din 2001 cu o întrerupere pentru studii (2004-2005). Absolvent al Facultății de Teologie din Timișoara, cursuri doctorale în teologie la Cluj-Napoca finalizate cu obținerea titlului de doctor (2013). În prezent lector universitar la Facultatea de Teologie din Timișoara și preot slujitor la Mănăstirea Timișeni-Șag.
În cadrul Redacției din 2000-2007 au intrat Preasfințitul Lucian Lugojanul (președinte), urmat de Preasfințitul Paisie Lugojanul din 2007-2013 în aceeași demnitate, apoi vicepreședinte, iar ca membrii: preoții Aurel Miculescu, Zaharia Pereș, Ioan Bude și Ștefan Marcu.
Un interesant material ,,Viața Protopopiatului Deta oglindintă în revista ‹‹Învierea››” este iscălit de P, On. Părinte Ioan Prisăcean. În cadrul activității bisericești se înscriu cele liturgice, misionare și culturale: slujbe de binecuvântare și sfințire săvârșită de ierarhii eparhiei, serbarea hramurilor mănăstirilor, înfrățiri între parohii din eparhie, programe educative: ,,Hristos împărtășit copiilor”, participarea unor clerici la Simpozioane Internaționale, activitatea unor coruri bisericești precum și tipărirea și difuzarea unor reviste parohiale.
Alte ariticole din acest număr sunt închinate vieții și activității întemeietorul revistei: Înaltpreafințitul Ioan, Mitropolitul Banatului, ,,Mitropolitul Dr. Nicolae Corneanu, cărturarul umanist, membru de onoare al Academiei Române” (p. 3-5), Pr. Conf. univ. dr. Nicolae Morar, ,,Mitropolitul Nicolae Corneanu și editorialul revistei ‹‹Învierea››” (p. 14-17) și preot dr. Marius Florescu, ,,Mitropolitul Nicolae Corneanu și grija pentru ‹‹Învierea››” (p. 25-27).

Din partea parohiei Birda, C. Păr. Valentin Bugariu a publicat articolul intitulat ,,Minima pastoralia. Mesaj de felicitare adresat revistei ‹‹Învierea››”, în care au fost consemnate contribuțiile mitropolitului Nicolae la dezvoltarea vieții bisericești locale.

miercuri, 26 august 2015

,,Bocșa Culturală”, nr. 2-3 (89-90), 2015

A apărut revista ,,Bocșa Culturală”, publicație în 48 de pagini editată de Biblioteca ,,Tata Oancea” din Bocșa în coordonarea doamnei bibliotecar Gabriela Șerban, mangerul instituției amintite.
Așa cum am fost obișnuiți în paginile fiecărui număr sunt inserate inițiative precum și activități desfășurate de Bibliotecă. Sunt amintite și alte evenimente culturale locale, rubrici deja consacrate susținute de vechi colaboratori: prof. Stela Boulescu și prof. Dimitrie Costa, incursiuni în trecutul muzical (,,Zeno Vancea: Requiem – destinul unei capodopere a muzicii românești”, p. 13-14) de prof. dr. Constantin Tufan Stan, cultura Banatului Montan (,,Ada D. Cruceanu – Doamna culturii cărășene”, p. 5-6) de Gabriela Șerban și ,,Anul Sorin Titel”, p. 7-8 scris de Titus Crisciu.
Între realizările Bibliotecii Orășenești pot fi amintite câteva evenimente de seamă: Concursul religios ,,Gânduri către Dumnezeu” ajuns la cea de a VIII-a ediție. (p. 24). În cadrul întrecerii au participat 53 de elevi. Tot un alt concurs este ,,Întrecerea cărților” care a debutat anul acesta în spațiul generos al bibliotecii; expoziție de pictură realizată de Viorel Colțoiu (p. 27-28). Pictorul reșițean, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din orașul de pe Bârzava a urmat un stadiu de pictură bisericească sub îndrumarea maestrului Dan Caceu din Timișoara.
Sunt consemnate și alte acțiuni culturale locale: ,,Festivalul concurs ,,Aurelia Fătu Răduțu”, ajuns la ediția a XXII-a. Au fost prezenți 15 concurenți din județele: Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Dolj, Mehedinți, Cluj, Teleorman. Marele premiu a fost obținut de Cristian Tomoni din județul Timiș. (p. 11-12). Biserica ,,Sfântul Nicolae” din Bocșa Română a fost gazda unui eveniment deosebit: slujirea pr. prof. dr. Ioan Sauca, consilier patriarhal și director al Institutului Ecumenic din Bossey (p. 17). Părintele paroh Silviu Ferciug ne anunță prin intermediul revistei de împlinirea a 140 de cântare bisericească corală locală (1875-2015). Cu acest prilej va fi lansată și o monografie a Corului bisericesc iscălită de Silviu și Liana Ferciug și dr. Viorel Dorel Cherciu care va fi imprimată de Editura reșițeană Tim. În categoria diverse amintim studiile: ,,Își au și ele, cuvintele, soarta lor” (p. 39; 48) de prof. dr. Viorel C. Ioniță din Câlnic și ,,Contribuția vlădicii Elie Miron Cristea la dezvoltarea culturii românești. Etape semnificative”. (p. 40-42) de pr. dr. Valentin Bugariu.
Editorialul intitulat ,,Să ne prețuim valorile” aparține doamnei Gabriela Șerban și ne amintește de un eveniment deosebit ,,Ioan Cărmăzan, cetățean de onoare al județului Caraș-Severin”. Din cuprinsul articolului aflăm că distinsul cineast bocșan Ioan Cărmăzan a fost recompensat de Consiliul Județean cu titlul de Cetățean de onoare prin hotărârea 74 din 17 iunie 2015. Acest titlu onorific a fost obținut la propunerea Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” (p. 1). Din prezentarea biografică aflăm că regizorul Cărmăzan s-a născut la 27 iunie 1948 în Satchinez, Timiș, unde au activat părinții ca dascăli. La vârsta de 3 ani familia s-a reîntors în Bocșa, ,,spațiul pe care Ioan Cărmăzan îl consideră natal, deoarece aici crește, aici învață, aici se formează, de aici pornește în viață și carieră”. (p. 1). Absolvent al Facultății de Matematică a Universității din Timișoara (1971) și a Institutului de Teatru și Film din București. (1978). El este autor al mai multor filme documentare între care se rânduiește cel care ilustrează viața localității natale ,,Negustorul de amintiri” (2009). Tot orașului îi dedică două cărți: Povești din Bocșa și Mica țiganiadă.
Cea mai izbutită caracterizare a sărbătoritului este realizată prin intermediul revistei new-yorkeze ,,Cineast Magazine”: ,,Cărmăzan este un fel de Bulgakov, al României. Filmele lui sunt profund subversive, nu pentru că atacă comunismul, ci pentru că în ignoră”. (p. 2).

Felicitări truditorilor publicației pentru cuprinsul atât de bogat ce relevă cititorilor fideli momente din cultura și spiritualitatea locului dar al Banatului în general.

sâmbătă, 22 august 2015

Împreună cu Hristos în Spitalul de Psihiatrie din Gătaia*


        
            În dimineața zilei de 22 august 2015 s-a desfășurat în organizarea Spitalului de Psihiatrie din Gătaia în organizarea dr. Dana Muțiu, Ziua Porților Deschise ale instituției medicale de pe Bârzavă Au fost prezenți: ec. Cornelia Șargan, managerul instituției, dr. Dana Ștefănescu, medic în cadrul Cabinetului ,,Pro Sano” din Gătaia, Lăcrimioara Vâșcu de la Departamentul de Asistență Socială al Primăriei Birda și pr. Valentin Bugariu de la Parohia Birda, slujitor al capelei Spitalului între 2001-2007.
            În cadrul mesei rotunde s-au discutat probleme ce privesc relația pacient – asistență socială – spital. Exemple ale unor cazuri sociale rezolvate de Spital, precum și importanța acestui așezământ spitalicesc în viața cotidiană locală.

*        *
*         

Spitalul de Psihiatrie din Gătaia reprezintă un loc deosebit în istoria spiritualității locale și nu numai. Dincolo de misiunea de bază, de tratament, Spitalul a devenit loc prin excelență cultural, în interior desfășurându-se o susținută activitate spiritual - științifică: simpozioane internaționale, lansări de carte, temeluiri de Asociații și Societăți, precum și documentarea în vederea suținerii doctoratului ș. a.. Amintim aici fie și în treacăt pe Biju (I. T. Morar), universitarul Ovidiu Pecican, eseist și romancier de farmec căruia îi datorăm Eu și maimuța mea, o metaforă a acestor locuri. Tot prin spital au mai trecut Anamaria Beligan și Valeriu Câmpan, studenți la Cinematografie, autori al unui film ce avea să le orienteze destinul[1]. În 1974 au staționat aici și trupa ,,Phoenix”, leaderul trupei Nicolae Covaci a lăsat și o însemnare: ,,Acolo am avut parte de seri foarte interesante, împreună cu cei mai mulți dintre medicii spitalului, întâlnirile transformându-se adesea în cenacluri și seminarii culturale”[2].
            Geneza acestui spital stă în hotărârea de militarizare a zonei care și-a avut noima ei, în anii 1951-1952 prin construirea unei cazărmi cu rolul de a adăposti un corp de armată ce ar fi răspuns unui fantomatic atac iugoslav, în vremea răcirii prieteniei dintre Stalin și Tito. În Gătaia exista o astfel de unitate cu sediul în Sculea, cum se trece podul în prima clădire pe dreapta. Subunitățile ei erau dispuse în cazemate la frontiere. Sub protecția acestor unități și a grănicerilor în pădurea de salcâmi de la est de Gătaia un detașament de militari constructori, vreo 2000, din cei trimiși la muncă forțată au construit cazarma pentru regimentul nostru de infanterie care se afla provizoriu dislocat în garnizoana Buziaș. La începutul anului 1953, cazarma a fost gata și putea găzdui 3000 de militari. La ea au lucrat și cetățenii din Gătaia, Sculea și comunele învecinate. Constructorii militari stăteau în barăci lângă calea ferată. Toate materialele regimentului au fost transportate cu trenul. Misiunea unității era să intervenim în caz de nevoie în sprijinul unităților care se aflau în linia fortificată, suprapunându-se peste ele, dar în afara cazematelor. Sectorul aproximativ de acțiune era între Șumig – Birda – Opatița – către Voieni. Cazarma se compunea din: pavilioane pentru cazarea militarilor cu parter și etaj. Fiecare avea dormitor pentru 70-80 soldați, cancelarie, magazii, spălător și W. C., comandament. Popota, bloc alimentar, infirmerie, grajduri, magazii, băi comune, spălătorie, grup electrogen autonom, ateliere, potcovărie, platou de adunare a regimentului. La una din alarme a fost prezent și generalul Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate. În 1955 rușii ne-au dotat cu autocamioane, grajdurile au fost transformate în garaje. Regimentul 293 a fost desființat în 1958[3].
            După dislocarea corpului de armată într-o primă rtapă s-a pus problema amenajării în 1960-1961 a unui spital de ftizologie. Din pricina climatului umed decizia s-a comutat spre psihiatrie. În baza deciziei 1327 ̸ 25. 10. 1966 a Consiliului Popular Regional, cu avizul ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale din 28. 05. 1966 a luat ființă Spitalul de Psihiatrie cu 69 de angajați și 100 de bolnavi transferați de la Spitalul din Jebel[4]. În organizarea administrativă au apărut personalități de referință: Dr. Dan Arthur, medic primar, Dr. Ilie Florea fost șef de lucrări la catedra de Fiziologie ,,Prof. Dr. Marin Popescu” a Institutului de Medicină din Timișoara, Dr. Traian Lohan, cercetător științific la Institutul de Neurologie și Psihiatrie din București și în 1982 șef de lucrări la Catedra de Psihiatrie din București, unde a predat cursul de Psihologie medicală și Dr. Radu Ricman președinte o vreme a Asociației Române de Psihoterapie din România.
            Ca instituție de sine stătătoare a fost realizată și un semn heraldic al instituției ,,pe fondul acelui cuplu de principii opuse și complementare Yang și Yin, încadrat de un G (Gătaia), o frunză de salcâm sau trei flăcări îngemănate caligrafiază litera Psi (psiché) gândul la Trinitate și anticipând trionticitatea pamfiliană[5].
            Trăiri ale acestui spațiu au fost însemnate într-un volum, autorul, Dr. Radu Ricman în cuprinsul unor ,,Gânduri risipite” unde fac casă bună cunoștiințele medicale (axietatea), destinul omului (vârstele omului, moartea), lecturi esențiale (Brâncuși, Liiceanu), artă locală ,,Abisul păsărilor”[6]) ș. a. De reținut pentru evocarea aceasta  este concepția despre suferință și moarte a autorului acestor ,,biete cuvinte”: ,,Și suferința. Suferința omenească ale cărei culmi numai boala le poate atinge pentru că numai boala îl poate înfrânge pe om. Suferința în sine, ideea de suferință, teama de suferință. suferința – de la durerea fizică până la anxietate, până la depresia vitală – ne cere cea mai mare participare, ne angajează cel mai mult. Dar tot suferința determină și acea aderare interioară, o ardere purificatoare, ce participă la nucleul ființei umane. […] Nu propria mea moarte mă înspăimântă, ci lipsa a ceea ce m-a înconjurat și am îndrăgit și care cumva a făcut din această viață un rost pentru mine. Nu dispariția mea o plâng, că într-un fel dispariția lumii mele”[7].
            Experiența vieții religioase și-a găsit locul și în cadrul Spitalului, astfel că în cadrul celui de-al VIII Seminar de Psihoterapie, preotul Eugen Jurca[8], pe atunci consilier cultural al Eparhiei Timișoarei a pregătit și a susținut comunicarea cu tema: ,,Taina mărturisirii – sacrament al des-tăinuirii și arvuna comuniunii”[9] s-a bucurat de o rezonanță deosebită. Prin această expunere s-a contribuit la reușita Seminarului cu tema ,,Experiența personală în psihoterapie”[10].
            Cu prilejul aniversării a 25 de ani de existență a spitalului s-a oficiat un Te-Deum de către Înaltpreasfințul Nicolae, mitropolitul Banatului. Cu acest prilej a fost amenajată o capelă în care să se oficieze serviciile religioase. Capela a fost împodobită cu icoane dăruite de Înaltpreasfințitul Părinte pentru ruga și ocrotirea bolnavilor[11]. În ziua de 30 decembrie 1991 preoții Ioan Prisăcean, protopopul Detei, Gheorghe Simu și Adam Rugaci de la parohia Gătaia, precum și ieromonahul Zosima Vlase de la mănăstirea Săraca au oficiat serviciul religios de binecuvântare a capelei respective la solicitarea conducerii spitalului[12]. În 2000 P. S. Lucian Lugojanu, episcop – vicar a binecuvântat lucrările în noul local destinat capelei. Hramul primei capele a fost ,,Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian”, cel din urmă protector al actualului așezământ este ,,Sfântul Arhidiacon Ștefan”.
            În viziunea direcțiunii s-a luat în discuție și angrenarea bolnavilor în viața religioasă. (Radu Ricman). De la începuturi au slujit benevol preoții: Adam Rugaci (1991-2000), Dacian David (2000-2001), Valentin Bugariu (2001-2007), Iulian Popa[13] (2007-2011) și Matei Codruț (din 2011). Începând cu anul 2000 grija față de nevoile religioase a fost îndeplinită de preoții Parohiei Ortodoxe Colonia Gătaia care au înzestrat capela cu cele necesare slujirii liturgice (veșminte preoțești, vase, cărți de slujbă, lumânări ș.a.).
            Pentru bolnavi se oficiază regulat: Vecernia, Acatist, Sfânta Liturghie ori Taina Sfântului Maslu. Greutatea misiunii preoțești este deosebită în cadrul Spitalul de Psihiatrie: ,,Mă gândesc cât de diferită trebuie să fie viața de preot care slujește nu doar într-un spital, deci printre suferinzi, ci mai mult într-un spital de psihiatrie… Cât de dificil să fie să poți întinde o mână, dinspre credință, pentru a putea lumina și conforta pe cineva care, uneori, nu reușește să înțeleagă mai nimic din propria existență, trăind într-o lume în care singurele repere sunt ora de administrare a medicamentelor și, poate, chipurile celor deștepți și puternici din jurul său, al hainelor albe de care, instinctiv, simte că se poate agăța. […]. Probabil aici, creștinismul, ortodoxia, ritul se amestecă într-un amalgam din care lucrul care rămâne este faptul că, dincolo de cuvinte, pacienții simt că ceva greu de culcat în vorbe îi leagă de preotul lor, care îi face părtași la o felie de ‹‹mai bine››”[14].
            Prin stăruința Bisericii din Spital s-a încercat și în bună măsură cred că s-a reușit apropierea bolnavilor prin rugăciune de Dumnezeu și a bolnavilor unul de altul. Prin gija preoților Dumnezeu este prezent în viața cotidiană a celor ce trudesc și își caută alinarea în acest spital din pusta Banatului.

            La mulți ani!
           



* Cuvânt cu prilejul Zilei Porților Deschise organizat de Spitalul de Psihiatrie din Gătaia.
[1] Radu Ricman, Un loc fără nume o monografie a Spitalului de Psihiatrie din Gătaia, Editura Mirton, Timișoara, 1997, p. 43. (Se va prescurta în continuare Un loc fără nume…).
[2] Nicolae Covaci, Phoenix însă eu…, Editura Minerva, București, 1994, după Radu Ricman, Un loc fără nume…, p. 38).
[3] Col. Gheorghe Ungureanu (R), ,,Momente din Războiul Rece la Gătaia”, material recuperat de prof. Păun Antalag, în ,,Jurnal de Gătaia”, 2008, nr. 1, p. 1; 3.
[4] Radu Ricman, Un loc fără nume…, p. 16.
[5] Radu Ricman, Un loc fără nume…, p. 41.
[6] Mă întrebi de ,,Abisul păsărilor”. E lucrarea mea, pe care am numit-o așa, din ciclul ,,Caligrafii spațiale” – numele acesta, de asemenea, îmi aparține - și care decorează incinta spitalului. E, de fapt, un joc de linii ce vrea să redea o mișcare reversibilă – o dublă denumire, descendență (cădere) și în același timp ascendență (înălțare). E și ideea ce mă preocupă de atâta timp și pe care o vreau realizată în scultură, în piatră, monumentală, zguduind pământul prin căderea ei, dar și smulgându-l spre o altă lume. Lucrarea în miniatură poate deveni o ,,lacrimă” cu aceleași virtuți: suferință = creație. (Radu Ricman, Fata morgana, Editura Sedona, Timișoara, 1999, p. 89-90. Se va prescurta în continuare Fata…).
[7] Radu Ricman, Fata…, p. 28; 81.
[8] Astăzi Conf. univ. dr., la catedra de Asistență Socială din cadrul Universității de Vest din Timișoara, cadru didactic asociat la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Oradea. Licențiat în teologie și psihologie, psihoterapeut (cu formare integrală în Analiza Existențială și Logoterapie), doctor în teologie (specialitatea Omiletică – Catehetică).
[9] Pornind de la această temă s-a născut un volum: Spovedanie și Psihoterapie. Interferențe și diferențe, ediția a III-a, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu – Lăpuș, 2009, 256 p. Din ,,Argument”-ul cărți aflăm: ,,Această lucrare constituie rodul unei îndelungate pasiuni, dospiri și documentări, de peste 20 de ani. Inițial am dorit a fi subiectul tezei mele de doctorat în teologie, dar la vremea de atunci (prin anii ’86 ̸ 87), mi-a fost refuzat din ambele direcții: teologic, pe motiv c-ar interfera cu mistica și formarea spirituală, psihologic, pentru că psihologia era deja interzisă de prin anii ’70, ca un pericol potențial pentru sistemul comunist. (p. 9).
[10] ,,Învierea”, an IV, nr. 11 (77), 1993, p. 4.
[11] Radu Ricman, Un loc fără nume…, p. 116.
[12] ,,Sfințire de capelă”, în rev. ,,Altarul Banatului”, nr. 1 -3 , 1992, p. 120.
[13] Primul preot încadrat pentru nevoile religioase ale Spitalului, preot II la Parohia Ortodoxă din Gătaia. În timpul slujirii aici s-a ocupat de înfrumusețarea capelei, înzestrându-o cu cele necesare funcționării religioase.
[14] Ramona Băluțescu, ,,Cazul Corneanu”. Banatul lui. Ecumenism ratat?, Editura Emma, Orăștie, 2014, p. 16.

miercuri, 19 august 2015

Hramul bisericii ortodoxe din Percosova

Sâmbătă, la praznicul ,,Adormirii Maicii Domnului” începând cu orele 18,00 a fost oficiată slujba Vecerniei urmată de Ritualul tăierii colacului Rugii. Cu acest prilej au slujit C. Păr. Călin Negrea de la parohia Gherman, Valentin Bugariu de la parohia Birda și Cristian Băicar parohul satului Percosova. Cuvântul de învățătură a fost pregătit și susținut de C. Păr. Călin Negrea.
La final a fost împărțit celor prezenți ca semn al unității și bucuriei sufletești părți din acest dar oferit de credincioșii parohiei.

,,Vatra satului”, X, nr. 34, 2015

De praznicul ,,Adormirii Maicii Domunului” a apărut cel de-al doilea număr al publicației ,,Vatra satului” din Ferendia (jud. Timiș).
            Numărul debutează cu o cronică a unui eveniment cultural iscălit de prof. Iosif Marius Circa, ,,La Ferendia, primăvara culturală și-a revărsat cu dărnicie dulcea mireasmă peste sat”. Evenimentul aniversării a zece ani de apariție neîntreruptă a revistei sătești locale a debutat cu slujba Te-Deumului, urmată de animtiri, prezentări de carte, incursiuni în literatura bănățeană precum și noi apariții publicistice realizate de Editura David Press Print. Pe 23 mai 2015 ,,în frumoasa biserică ortodoxă din localitate s-au adunat pentru întâlnirea culturală oameni din toate categoriile, adevărați prieteni: universitari de marcă, primari de referință, redactori de reviste, autori de zămisliri literare, izvoditori de monografii, preoți, medici, profesori, oameni care iubesc arta și frumosul”. (p. 2). Cuvintele de bun venit rostite de prof. Ioan Traia, muzeograf și președintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat și cel al prof. Iosif Marius Circa, redactor-șef adjunct al publicației aniversate pot deveni mărturii ale credinței în promovarea culturii rurale: ,,Prin cuvintele noastre sincere, vă aducem o firavă mângâiere, o undă de lumină în întunericul prezent. […] Suntem aici, ca împreună să cucerim încă un colț din vastul peisaj al culturii”. (p. 2).

            Din cuprinsul acestui număr mai spicuim și alte sărbători locale: ,,Jumătate de secol de la absolvirea școlii de la Ferendia” de I. Traia (p. 7), ,,Hramul Bisericii” (p. 8), ,,Cetățean de onoare al orașului Deta” (p. 8-9). Titlul va fi decernat prof. Iosif Marius Circa (n. 1 sept. 1941), profesor, director de școală, colaborator al revistelor rurale, redactor-șef adjunct al revistei ,,Vatra satului” și membru al Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat. Publicația se încheie cu prezentarea lucrărilor ,,Forumului publiciștilor bănățeni la Muzeul Satului”. (p. 9-10).

joi, 6 august 2015

Hram la Mănăstirea Săraca

În ajunul praznicului istoric al Mănăstirea Săraca, la Schimbarea la Față a Domnului a fost oficiată slujba pivegherii care a debutat de la orele 19,00 cu Vecernia unită cu Litia, Utrenia la ora 22,00, slujba Acatistului, ora 0,00, Sfânta Liturghie (2,00), iar dimineața sfințirea mică a apei și Taina Sfântului Maslu de la orele 6,00. Și de acest praznic slujbele au fost oficitate cu binecuvântarea P. S. Paisie Lugojanul, episcop-vicar al Eparhiei Timișorei. În ziua praznicului a oficit Sfânta Liturghie Î. P. S. Ioan, Mitropolitul Banatului însoțit de P. S. Sa, protopopi, preoți. Din partea Protopopiatului Deta a fost prezent și a slujit Prea Onoratul Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei însoțit de preoți la mai multe parohii din zona: Colonia Gătaia, Sculea, Petroman, Clopodia, Gherman, Ferendia, Stamora Germană, Ianova, Berecuța și Birda.
Și anul acesta au fost prezenți la rugăciunea Bisericii mai mulți credincioși din parohia Birda cărora le mulțumim și pe această cale.