Așa cum am
fost obișnuiți în paginile fiecărui număr sunt inserate inițiative precum și
activități desfășurate de Bibliotecă. Sunt amintite și alte evenimente
culturale locale, rubrici deja consacrate susținute de vechi colaboratori:
prof. Stela Boulescu și prof. Dimitrie Costa, incursiuni în trecutul muzical
(,,Zeno Vancea: Requiem – destinul unei capodopere a muzicii românești”, p.
13-14) de prof. dr. Constantin Tufan Stan, cultura Banatului Montan (,,Ada D.
Cruceanu – Doamna culturii cărășene”, p. 5-6) de Gabriela Șerban și ,,Anul
Sorin Titel”, p. 7-8 scris de Titus Crisciu.
Între
realizările Bibliotecii Orășenești pot fi amintite câteva evenimente de seamă:
Concursul religios ,,Gânduri către Dumnezeu” ajuns la cea de a VIII-a ediție.
(p. 24). În cadrul întrecerii au participat 53 de elevi. Tot un alt concurs este
,,Întrecerea cărților” care a debutat anul acesta în spațiul generos al
bibliotecii; expoziție de pictură realizată de Viorel Colțoiu (p. 27-28).
Pictorul reșițean, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din orașul de pe
Bârzava a urmat un stadiu de pictură bisericească sub îndrumarea maestrului Dan
Caceu din Timișoara.
Sunt
consemnate și alte acțiuni culturale locale: ,,Festivalul concurs ,,Aurelia
Fătu Răduțu”, ajuns la ediția a XXII-a. Au fost prezenți 15 concurenți din
județele: Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Dolj, Mehedinți, Cluj, Teleorman.
Marele premiu a fost obținut de Cristian Tomoni din județul Timiș. (p. 11-12).
Biserica ,,Sfântul Nicolae” din Bocșa Română a fost gazda unui eveniment
deosebit: slujirea pr. prof. dr. Ioan Sauca, consilier patriarhal și director
al Institutului Ecumenic din Bossey (p. 17). Părintele paroh Silviu Ferciug ne
anunță prin intermediul revistei de împlinirea a 140 de cântare bisericească
corală locală (1875-2015). Cu acest prilej va fi lansată și o monografie a
Corului bisericesc iscălită de Silviu și Liana Ferciug și dr. Viorel Dorel
Cherciu care va fi imprimată de Editura reșițeană Tim. În categoria diverse
amintim studiile: ,,Își au și ele, cuvintele, soarta lor” (p. 39; 48) de prof.
dr. Viorel C. Ioniță din Câlnic și ,,Contribuția vlădicii Elie Miron Cristea la
dezvoltarea culturii românești. Etape semnificative”. (p. 40-42) de pr. dr.
Valentin Bugariu.
Editorialul
intitulat ,,Să ne prețuim valorile” aparține doamnei Gabriela Șerban și ne
amintește de un eveniment deosebit ,,Ioan Cărmăzan, cetățean de onoare al
județului Caraș-Severin”. Din cuprinsul articolului aflăm că distinsul cineast
bocșan Ioan Cărmăzan a fost recompensat de Consiliul Județean cu titlul de
Cetățean de onoare prin hotărârea 74 din 17 iunie 2015. Acest titlu onorific a
fost obținut la propunerea Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” (p. 1). Din
prezentarea biografică aflăm că regizorul Cărmăzan s-a născut la 27 iunie 1948
în Satchinez, Timiș, unde au activat părinții ca dascăli. La vârsta de 3 ani
familia s-a reîntors în Bocșa, ,,spațiul pe care Ioan Cărmăzan îl consideră
natal, deoarece aici crește, aici învață, aici se formează, de aici pornește în
viață și carieră”. (p. 1). Absolvent al Facultății de Matematică a
Universității din Timișoara (1971) și a Institutului de Teatru și Film din
București. (1978). El este autor al mai multor filme documentare între care se
rânduiește cel care ilustrează viața localității natale ,,Negustorul de
amintiri” (2009). Tot orașului îi dedică două cărți: Povești din Bocșa și Mica
țiganiadă.
Cea mai
izbutită caracterizare a sărbătoritului este realizată prin intermediul
revistei new-yorkeze ,,Cineast Magazine”: ,,Cărmăzan este un fel de Bulgakov,
al României. Filmele lui sunt profund subversive, nu pentru că atacă
comunismul, ci pentru că în ignoră”. (p. 2).
Felicitări
truditorilor publicației pentru cuprinsul atât de bogat ce relevă cititorilor
fideli momente din cultura și spiritualitatea locului dar al Banatului în
general.
