marți, 30 ianuarie 2018

Cinstirea Sfinților Trei Ierarhi la Sîngeorge

Marți, 30 ianuarie au fost cinstiți Sfinții Trei Ierarhi în parohia Birda și filia Sîngeorge. Sărbătorirea patronilor învățământului teologic și educației religioase a debutat în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda cu oficierea Vecerniei unită cu Litia urmată de săvârșirea Utreniei și a Sfintei Liturghii în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din filia Sîngeorge.
            La momentul potrivit copiii preșcolari și școlari de la Grădinița cu P. N. și Școala Primară din Sîngeorge s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului.
            Cuvântul de învățătură cu tema: ,,Unitatea neamului românesc” a fost susținut de P. C. Părinte Valentin Bugariu. Pornind de la unitatea Bisericii sprijinită la Sfinții Apostoli pe ,,unitatatea Duhului” (Efes. 4, 3) și unitatea lui Dumnezeu s-a accentuat importanța unității în credință, limbă și credință la poporul român, zestrea nepiritoare prin care acest popor s-a individualizat în Europa.

            Sfinții Irineu și Ioan Gură de Aur stăruiesc asupra unității credinței, rugăciunii și a tradiției. Sf. Irineu îi îndeamnă pe credincioși să asculte de preoți care sunt în Biserică, urmași ai apostolilor, având harisma adevărului. Ceilalți care se adună prin alte locuri trebuie, dimpotrivă, suspectați, ca eretici, care sfâșie unitatea Bisericii, mânați fiind de setea de câștig și de slava deșartă. Sf. Ioan Gură de Aur învață că pacea și armonia între oameni reprezintă temelia unității Bisericii. A rămâne în Biserică este echivalent cu salvarea omului de rău: ,,…Ai vrut să fii salvat? Nu trebuia să te îndepărtezi de altar. Rămâneți deci în Biserică, și nu veți fi trădați de ea”. (Constantin Voicu, Studii de Teologie Patristică, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p. 291; 302).
            Lupta pentru libertate, independență și unitate a fost în cazul poporului român o constantă a tuturor vremurilor. Ideea unității poporului român s-a temeluit pe valorile împărtășite de toți românii: Conștiința unității de neam, limbă și credință din cele mai vechi timpuri: neamul daco-romanilor, limba română de origine latină și credința creștin-ortodoxă de sorginte apostolică.
            Unul din voiezozii Evului Mediu care a continuat această luptă pentru unire a fost și cel care se intitula în actele oficiale: ,,În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitoriul și singurul stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn…”.
           
În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1394; 1397-1418), Țara Românească a cunoscut cea mai mare întindere teritorială din întreaga sa existență: Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, cărora li se adăugau Almașul și Făgărașul din Transilvania. Mitropolitul Țării Românești a devenit și exarh al plaiurilor adică cu jurisdicție canonică peste ortodocșii ardeleni. Datorită acesteia a hirotonitt preoți, a trimis cărți și obiecte necesare cultului menținând prin aceste inițiative unitatea identitară a românilor de aici cu frații lor din Țara Românească.
            Biserica îl cinstește anul acestea în chip deosebit pe 31 ianuarie, ziua în care se împlinesc 600 de ani de la trecerea sa la Domnul. Domnitorul a fost înmormântat în ctitoria sa de la Cozia.
            Istoriografia îi atribuie lupta de la Rovine. Chipul domnitorului muntean este realizat de poetul Mihai Eminescu în poemul Scrisoarea III. Cu prilejul cruciadei antiotomane de la Nicopol (1396) este prezentat drept ,,bărbat viteaz, activ și puternic, care, luptându-se în mai multe rânduri cu turcii, a triumfat în chip glorios”. (Șerban Papacostea, Evul Mediu Românesc. Realități politice și curente spirituale, Editura Corint, București, 2001, p. 77).

            Unirea românilor ,,supt Mihai Voievod Viteazul” (1600-1601), Mica Unire (1959) și unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei și Banatului cu România (1918) au fost atâtea fericite prilejuri în care de la vlădică la opincă românii au aprobat actul unirii realizate pentru totdeauna. Contribuția Bisericii Ortodoxe Române a fost una fundamentală. Prin ierarhi și preoți, biserici, reședințe eparhiale, case parohiale românii au putut să se organizeze pentru a lupta pentru unire.
            După otpustul Sfintei Liturghii elevele: Marcu Alexandra, Birdean Daria și Radu Loredana au recitat fragmente din ,,Hora Unirii” și ,,Mica Unire” bucurând pe cei prezenți de poezia unionistă, factor de seamă alături de presă a împlinirii idealului.

            De prezența la Sfânta Biserică, precum și programul patriotic s-au ocupat doamnele prof. Maria Dârpeș și prof. Ștefania Cercega.