Concurs de toacă la Voiteg

   Sâmbătă, 11 mai cu începere de la orele 11,00 s-a desfășurat Concursul tradițional de toacă de la Voteg. Ajuns la cea de-a IV-a ediție consecutivă în organizarea Asociației pentru Cultură și Tradiție ,,Ascoult” din Voiteg în colaborare cu Parohia Ortodoxă și Școala Gimnazială din localitate.

      Concursul a debutat cu slujba Tedeumului de mulțumire oficiată de P. C. Părinți Ioan Sălvan de la parohia Folea, Valentin Bugariu de la parohia Birda și Dragan Giorgiev de la parohia Voiteg.

   Anul acesta s-au înscris 12 concurenți reprezentând parohiile și școlile din Birda, Folea și Voiteg adăugându-se încă un participant: laureatul de anul trecut al Concursului care a susținut un recital între cele două etape ale întrecerii de anul acesta. Recitalul a fost susținut de Onea Sara.

    Probele de concurs au fost: bătutul toacei la toacă fixă și mobilă verificându-se elemente ale virtuozității interpretării: ritm, originalitate, măsură și viteză.

      În finala Concursului s-au calificat 5 concurenți: Bucșă Narcis, Constantin Adrian, Falcă Gabriel, Orășanu Alexandru și Weisz Markus.

   Juriul de anul acesta a fost compus din: Ec. Carmen Marcela Cazan, președintele Asociației Ascoult, prof. Camelia Fogaș, directorul Școlii Gimnaziale din Voiteg și P. C. Părinți Dragan Giorgiev, Ioan Sălvan și Valentin Bugariu. Acesta a decernat: trei premii (I, II, III), un premiu de popularitate și unul de originalitate a costumului popular. Au participat: Bucșă Narcis, Nenciu David, Orășanu Alexandru, Weisz Markus (Birda); Bălănescu Robert, Constantin Adrian, Lina Ionuț (Folea); Falcă Gabriel, Niță Silviu, Savin Andrei, Suciu Darius, Tuns Luca (Voiteg).

      În urma jurizării au fost acordate următoarele premii: Premiul I: Falcă Gabriel; Premiul al II-lea: Weisz Markus; Premiul al III-lea: Constantin Adrian; Premiul de Orginalitate a Costumului popular: Orășanu Alexandru și Premiul de Popularitate: Niță Silviu, ceilați participanți au primit Diplome de Participare.

   Toaca este în spiritualitatea ortodoxă vocea lui Dumnezeu și a slujitorilor Lui, care cheamă credincioșii la rugăciune. Doamna Carmen Marcela Cazan care ne-a relatat următoarele: ,,De patru ani, Asociația pentru Cultură și Tradiție <<Ascoult>>, organizează un conncurs de bătut toacă la care au participat atât copiii din comuna Voiteg cât și din comunele limitrofe. Toaca, un cântec al lemnului, ce marchează trecerea de la timpul cotidian la timpul liturgic, ce marchează chemarea la rugăciune. Toaca, lemnul dătător de viață, a răsunat ritmic, prelung, puternic, duios… A fost un concurs duios!”.

   Felicitări organizatorilor, concurenților, coordonatorilor în realizarea acestui eveniment de rugăciune de tradiție românească.  

,,Foaia Codrenilor”, nr. 10 / 2019

Prin amabilitatea părintelui Cornel Juică am primit la parohie un nou număr al revistei de spiritualitate editată de parohiile Sălcița, Voivodinț, Iablanca și Mesici. Ajunsă în cel de-al IV-lea an de apariție neîntreruptă și afiliată Asociației Publiciștilor din Presa Rusală din Banat, publicația religioasă oferă enoriașilor și tuturor iubitorilor de presă sătească pagini de credință, limbă și literatură românească presărate cu știri culturale, fotografii și poezie în grai bănățean.

Editorialul acestui număr este ocupat de ,,Scrisoarea Pastorală la Învierea Domnului” a Preasfințitului Părinte Siluan, episcop-locțiitor al Eparhiei Dacia Felix.

Tot din bogatul cuprins am remarcat studiul ,,Familia creștină între tradiție și modernitate” iscălit de drd. Ioana Cosma Bolba. În concluziile demersului științific, autoarea notează următoarele: ,,Între tradiţie şi modernitate, familia creştină trebuie să găsească pârghii şi soluţii salvatoare. Poate cea mai grozavă armă e să-l readuci pe om la origini, să-l simplifici pentru a se regăsi fiinţial lângă Creatorul său. Nostalgia originilor, starea adamică a omului, candoarea simplităţii, sunt tot atâtea nevoi ce pot să înnobileze familia creştină, dialogul cu cei dragi, cu pruncii şi cu Dumnezeu”. (p. 5).

În variantă electronică revista poate fi lecturată accesând linkul: https://issuu.com/corneljuica/docs/foaia-codrenilor-10-stampa__2_?fbclid=IwAR2E2UpQ6J3K8wUASLMz_SOsExY05PEUvwWqCs88EHnJ9hmkt3q7xNcKNIw

Premiul Special pentru elevii din Birda și Sîngeorge

   Copiii care s-au implicat în organizarea și realizarea proiectului catehetic ,,Dor de Vatră. Primarul, Preotul și Dascălul – Treimea satului tradițional românesc” formată din 20 de elevi, 3 profesori, 3 bibliotecari și 1 preot a obținut Premiul Special în cadrul Concursului Național Catehetic ,,Hristos: sufletul satului meu”, etapa județeană / eparhială.

        Realizat în perioada 20 decembrie 2018 – 11 martie 2019, proiectul catehetic a oferit comunității locale din Birda și Sângeorge în cadrul celor trei secțiuni: artistică, literară și multimedia evenimente care au vizat:

             1.      Omagierea satului românesc în activități educative;

             2.      Comemorarea unor personalități din lumea satului;

   3. Promovarea unor valori sătești: colinda religioasă și priceasna, plugușorul; mărțișorul, cântecul și portul popular;

    4. Prăznuirea unor sărbători ale sufletului românesc (Ziua Culturii Naționale, Unirea Principatelor).

      Proiectul a fost conceput și realizat de întreaga echipă și a vizat mai multe aspecte: de popularizare a sărbătorilor din această perioadă. Slujirea liturgică a fost completată de realizarea unor activități care au scos în priveliște mai multe aspecte: ,,Calendarul tradițional român”; contribuția lui Mihai Eminescu la cunoașterea satului românesc; serbarea Unirii Principatelor și a Sfinților Trei Ierarhi prin poezie, cântec, expoziție de carte, fotografică, cateheze care au dezbătut importanța domnitorului Cuza Voda la dezvoltarea satului românesc și a semnificației locului nașterii pentru Sfinții Trei Ierarhi. A fost vizionat filmul documentar ,,Pelerini în Capadocia Sfinților” realizat de Trinitas Tv.

      Tot în cadrul Concursului au fost comemorate personalități născute în sat: Mitropolitul Vasile Lazarescu la 50 de ani de la trecerea la cele veșnice (21 februarie) și Patriarhul Iustin Moisescu la 109 ani de la naștere (5 martie). Cu acest prilej au fost oficiate Sfânta Liturghie urmată de slujbe de pomenire, cateheze în program power-point, expoziție de carte, fotografie și presă bisericească legată de această tematică. Tot cu acest prilej copiii au realizat două montaje de poezie și eseu: ,,Satul bănățean în perioada interbelică” în care a activat Vasile Lăzărescu și ,,Satul românesc și Biserica în perioada regimului comunist”, epocă în care a păstorit Patriarhul Iustin Moisescu.

        La sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici (9 martie) după Sfânta Liturghie a fost ținută o cateheză ,,Patriarhul Justin Moisescu și bisericile salvate de la demolare”. A fost vizionat în biserică filmul documentar : ,,Salvatorul bisericilor demolate” realizat de Trinitas Tv.

        Felicitări participanților!

           

Conferință preoțească de primăvară în protopopiatul Deta

 

          În Anul Omagial al Satului românesc, prima conferință preoțească din acest an a fost organizată și susținută în parohia Gătaia, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului și prin grija P. C. Părinte Călin Negrea, parohul bisericii cu hramul ,,Învierea Domnului” din localitate. În vremea când în Gătaia ființa Protopopiatul Ortodox în timpul existenței raionului Gătaia, aici au fost organizate și conferințele preoțești și de îndrumare misionară a clerului. Presa bisericească amintește de o Conferință Interconfesională pentru Pace susținută în 1956 de preotul Gheorghe Pleavă.

   Conferința cu tema: ,,Anul Omagial al Satului românesc (al primarilor, învățătorilor și primarilor gospodari)” a debutat cu slujba Te Deumului la deschiderea Adunărilor bisericești oficiată cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Paisie Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Au slujit cu acest prilej P. C. Părinți Ioan Sălvan de la parohia Folea, Ciprian Boșca de la parohia Banloc și Călin Negrea de la parohia Gătaia.

   Prezidiul a fost format din P. S. Paisie Lugojanul, P. On. Părinte Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei și P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei. Conferința a fost pregătită și susținută de Preaonoratul Părinte Protopop și a vizat valoarea Satului românesc concretizată în etnografie și folclor, mai ales prin prezența Mântuitorului Iisus Hristos în satul biblic și spiritual în cel românesc. Pentru a-și întări argumentarea, conferențiarul a apelat la mărturii religioase și literare de netăgăduit: Părintele Iustin Pârvu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Părintele Dumitru Stăniloae, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

  Patriarhul Românei într-o expunere arăta următoarele: ,,Astăzi, satul românesc este oarecum răstignit între idealizare nostalgică și abandonare practică, între identitate tradiţională și supraviețuire precară. Deși adevărații țărani muncesc din zori și până în noapte, în multe sate din România se practică o agricultură de subzistență, adică de supraviețuire, iar unele sate sunt depopulate şi chiar abandonate, încât dispar încet de pe harta României”.

      

   Preoții au vorbit despre situația satului bănățean pregătind medalioane a unor preoți, învățători și primari din satele Prototopiatului Deta. Astfel, P. C. Părinte pensionar Adam Rugaci a întărit faptul că problema majoră a satului o reprezintă astăzi depopularea. Părintele Rugaci a amintit de un bănățean uitat, născut la Murava: profesorul de muzică Gheorghe Lazăr; Ieremia Oancea de la parohia Moravița a prezentat viața și activitatea a doi profesori: Ofelia și Ioan Iucuț care au slujit Școala din Moravița în perioada anilor 1972-2007. Preotul Florin Groza de la parohia Jebel a ilustrat două personalități locale: protopopul Martin Șuboni și profesorul de teologie Vasile Loichița; preotul Emanuel Popescu de la parohia Ciacova i-a amintit pe protopopul Augustin Ghilezan și Dositei Obradovici. Părintele Ciprian Ene a mărturisit de preotul Crăciun Opre, paroh în Cinciș și ucenic al Părintelui Arsenie Boca.

    Prin osârdia preotului paroh Călin Negrea au fost organizate două expoziții: de fotografie intitulată ,,Icoana Satului românesc” și de tipărituri sătești: cărți și reviste. Fotografiile reprezită vatra satului românesc din 1931, iar publicațiile, volume monografice închinate unor așezări, instituții, reviste, personalități. Din cele 49 de exponate câteva tratează zona Deta: satele:  Birda, Gătaia, Ferendia, Livezile, Macedonia, Obad, Partoș, Petroman, parohia Colonia Gătaia, revista de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda, condeieri din Gătaia și Giroc între care Protopopul și scriitorul Mihail Gașpar (1881-1929). În cadrul revistelor – editate de Primărie, Biserică, Școală, Asociații Culturale – trei sunt din Protopopiat: ,,Lumină lină” (2007-2011), ,,Vatra satului” (Ferendia) și ,,Arhanghelul”.

   În partea a doua a întâlnirii au fost dezbătute probleme religioase și administrative întâlnite în slujirea pastorală la parohie.

    La final, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul a mulțumit celor prezenți pentru prezența la această conferință. Iar părintelui Călin Negrea i se cuvin mulțumiri pentru organizarea fără cusur al acestui eveniment bisericesc-cultural local.

,,Sărcia”, nr. 48 / 2019

Între revistele cu care revista de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” are o strânsă colaborare se află și revista parohială ,,Sărcia” din Banatul sârbesc. Ajunsă la cel de al 48 număr în cei XXV de ani de apariție neîntreruptă publicația oferă cititorilor din sat și din întreg Banatul: gânduri frumoase, realizări ale sărcinenților, versuri, epigrame, glosar al graiului local și fotografie.

Editorialul acestui număr pascal este iscălit de părintele ic. stavr. Cristian Popi, parohul locului care trimite și prin intermediul publicației, mesajul pascal intitulat: ,,Hristos, răstignit și înviat pentru mântuirea noastră”. Din cuprinsul articolului aflăm un lucru minunat: ,,La umbra Crucii, vom înțelege de ce Biserica Îl predică pe Hristos răstignit și înviat. Unde nu e Cruce, nu e nici înviere. Din Cruce se revarsă speranță peste lume, precum cântăm: <<Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim>>” (p. 20).

Revista poate fi consultată accesând adresa: https://lookaside.fbsbx.com/file/nr.48%20S%C4%83rcia%20aprilie%202019.pdf?token=AWwRd6YHTGQSmvxJvjHXzLGaQJPP40kkulUuKV7lGyQt7P7aPL-wTDOz9R1zYSd8md7oW1qLb6UbP2jHuT_3V8wgsKCQkOYOg1NBdMJcFqrCmckrql77xTbt3xK5x32bf8wPr3nA8ig1LG586PAg-3N5qcb8CbA1ebkHrdxkAVgdeA

Cuvânt de învățătură la Izvorul Tămăduirii

   ,,Veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristos, întru care ne întărim” (Canonul Paștilor).

Iubiți credincioși și credincioase,

Hristos a înviat!

    Suntem în Săptămâna Luminată la primul praznic după cel al Paștilor și anume Izvorul Tămăduirii. Din cuprinsul slujbei vedem cu acest prilej Biserica cinstește Învierea Domnului, dar și pe Maica Domnului de al cărei izvor se leagă sărbătoarea de astăzi.

Sfintele Evanghelii citite în cadrul Sfintei Liturghii, cea a zilei de Vineri, de la Sfântul Evanghelist Ioan și cea citită la Praznicul Nașterii Maicii Domnului, hramul bisericii noastre de la Sfântul Evanghelist Luca ne arată în mod lămurit cum și pentru ce îl cinstim pe Dumnezeu cel care zidește, întărește, vindecă prin Maica Domnului, sfinți dar și prin intermediul unor substanțe. În cazul nostru e vorba de apă din care este făcută lumea, tot prin ea este refăcută și este apoi dăruită ca medicament pentru vindecarea rănilor sufletești și trupești. Prin ,,apă” – ne spune Părintele dr. Ioan Mircea – se înțelege harul Sfintelor Taine și învățătura lui cea nouă, cu harul și darurile spirituale revărsate de Duhul Sfânt. (Ioan 7, 37-39).

Prima relatare evanghelică ne istorisește un episod unic în activitatea Mântuitorului ,,Izgonirea vânzătorilor din templu”. Acesta datorită forței expresive dar și a mesajului este amintit și de evangheliștii sinoptici, însă obârșia, adică izvorul acestei atitudini trebuie căutată în Scriptura Vechiului Testament.

Ne vom folosi în demersul nostru de a lămuri fragmentul evanghelic (Ioan 2, 12-23) de ceea ce ne oferă Sfânta Scriptură și mai apoi de tâlcuirile Sfinților Părinți.

Prin acțiunea de coborâre arătată în v. 12, vedem disponibilitatea Mântuitorului de a întinde mâna păcătosului, de a se deșerta de mărirea dumnezeiască pentru a dărui omului căzut certitudinea că prin efort se poate îndrepta. Se folosește pentru a lămuri acest adevăr de geografia Țării Sfinte, Ierusalimul se află la 578-857 m deasupra nivelului mării, implicit deasupra Capernaumului, orașul Mântuitorului.

Cu prilejul Paștilor iudeilor, Iisus s-a urcat în Ierusalim. Pentru evrei Paștile sunt ,,sărbătoarea Domnului” (Ieșire 12, 16), un legământ și totodată o pecete a ieșirii din robie. (Deuteronom 16, 1). Deci pentru evreul din timpul vieții Mântuitorului care trăia condus de promisiunea lui Dumnezeu de a da libertate într-o vreme când stăpânirea romană era sufocantă, Paștile, erau centrul promisiunii divine, amintirea ieșirii dintr-o robie mult mai amară decât cea contemporană.

Mântuitorul împlinește prin scoaterea negustorilor din templu (Casa Domnului) proorocia lui Zaharia (4, 6) care adeverează faptul că nu tăria fizică reușește să-i scoată din spațiul sacru al templului, ci ,,Duhul Meu – zice Domnul Savaot”.

Templul din ,,casă de necustorie” primește un epitet mai grav într-un text paralel: ,,peșteră de tâlhari”. (Matei 21, 13). Casa lui Dumnezeu a devenit prin învățătura Mântuitorului ,,casă de rugăciune, pentru toate neamurile...” (Marcu 11, 17). Deci o transformare de la o religie limitată, națională la una universală, dincolo de fruntarile Israelului.

Pentru această reformă, iudeii i-au cerut în mod deschis: ,,Ce semn ne arăți” (v. 19). Cerința este limpezită în celelelate relatări ale momentului: ,,...fariseii și saducheii și ispitindu-L I-au cerut să le arate semn din cer”. (Matei 16, 1); ,,...Dar ce minune faci Tu,...” (Ioan 6, 30).

Pentru a le da satisfacție, Mântuitorul exemplifică: dărâmarea templului construit în 46 de ani va fi ridicat de Mântuitorul în 3 zile. Aceasta stă în puterea divină ,,Pot să dărâm templul lui Dumnezeu...” (Matei 26, 61). Afirmația a fost înregistrată și apoi taxată de popor la timpul crucificării Sale (Matei 27, 40), dovadă de învinuire în proces (Marcu 14, 58).

Templul dărâmat de Mântutorul a fost cel al propriului trup care asemenea bobului de grâu doar prin moarte, aduce roadă. Tot așa trupul Mântuitorului a fost primit de pământ 3 zile după care a înviat. Trupul este potrivit Sf. Ap. Pavel ,,templu al lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi?” (I Cor. 3, 16).

Cinstiți credincioși și credicioase,

Praznicul de astăzi este pus sub ocrotirea Maicii lui Dumnezeu, de aceea azi s-a citit relatarea lucaneică a poposirii Mântuitorului în Betania, în casa prietenului Lazăr, fratele Martei și Mariei. Momentul opriririi Sale a fost acela al Cinei. Pentru acest lucru Marta se silea să facă ospăț mare, în timp ce Maria așezată la picioarele Mântuitorului sorbea cuvintele ce ieșeau din gura Învățătorului. Maria se înscrie comportamental Scripturii: ,,Fiule! Nu te amesteca în multe lucruri, nu vei fi fără vină!” (Înț. Isus Sirah 11, 10-11). Ea caută ,,mai întâi împărăția lui Dumnezeu” –fiind încredințată – că celelalte se vor adăugă acesteia. (Matei 6, 33).

Glasul femeii (Luca 11, 27-28) reprezintă un imn de preacistire a Maicii Domnului care se bazează pe credința Fecioarei mărturisită cu prilejul Bunei Vestiri: ,,Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că iată de acum mă vor ferici toate neamurile”. (Luca 1, 48).

Dreptmăritori creștini și creștine,

Praznicul Izvorului Tămădurii este un fericit prilej de adorare a lui Hristos, dar și de preacistire a Maicii Sale. În cuprinsul textelor imografice cântările Învierii se unesc cu cele ale Născătoarei și culminează fericit cu Jertfa euharistică și împărtășirea din darurile credinței.

Apa cea vie a Învierii, cea a Nașterii Maicii Domnului devine pentru creștinul conștient de misiunea sa izvor de viață, de tămăduire.

Apologetul Tertulian afirmă în Tratat despre Botez: ,,Omule, trebuie să respecți vârsta înaintată a apelor, vechimea acestei substanțe! Respect-o și pentru că a avut cinstea de a fi locul în care se odihnea Duhul divin, care o alesese dintre toate elementele. Această apă de început a zămislit ce este viu pentru ca să nu ne mirăm dacă, prin Botez, apele sunt din nou dătătoare de viață”.

Apa este așadar substanță a binecuvântării dar și a blestemului popopului dar și element de transformare existențială: Botezul, Euharistia, sfințirea oamenilor, caselor etc.

Puțul este locul unde se află apa cea vie. Atunci când îl sapă, oamenii eliberează –afirmă un Lexic teologic – un izvor de adâncime, aducând la suprafață o energie care-și menține intensitatea. Cu cât în lumea semideșertică a Noului Testament era căutat puțul (fântâna), tot cu aceeași dorință este căutat astăzi într-o lume copleștită de fel de fel de griji, glasul și mâna lui Dumnezeu.

O dovadă a izvorului vindecător de sete trupească și sufletească este fântâna din apropierea Porții Silvri din Constantinopol. Sărbătoarea a fost instituită în veacul al V-lea. Fântâna a fost obârșia mai multor minuni: vindecarea orbului, tămăduirea de felurite boli: oftică, pietre la rinichi, surzenie, astm, friguri, pojar sau astm și învierea unui mort. La această fântână au fost zidite succesiv trei biserici de împărații: Leon cel Mare, Justinian cel Mare și Vasile Macedoneanul. Actuala biserică datează din veacul al XIX-lea, și astăzi aici ființează Mănăstirea Izvorului Tămăduirii. În cimitirul complexului monahal se odihnesc până la Învierea cea de obște, 20 de patriarhi ai Constantinopolului.

Iată, cum izvorul cu ,,apă vie” vindecă suferințele și durerile, dă putere pentru o viață nouă și tototată este și umbră a vieții viitoare. Apa cea vie, harul lui Dumnezeu este energia care întreține viața și colaborarea cu acest dar asigură nemurirea, învierea, veșnicia alături de drepții și sfinții săi în sânul Sfintei Treimi căreia I se cuvine mărire și cinste: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Amin!