Memorii – Bărăgan

Anul acesta s-au împlinit 70 de ani de la evenimentul deportării bănățenilor în Bărăgan. Pentru documentarea unei evocări, am plecat ,,pe drumuri de munte” către Biblioteca Orășeanească din Bocșa. Aici am fost primit cu bunăvoință și înțelegere de către castelanul acestei instituții d-na Gabriela Șerban, care mi-a împrumutat câteva volume. Între acestea s-a aflat una deosebită iscălită de un condeier plugar Ion Colojoară din Vrani, Memorii – Bărăgan iunie, 1951 – aprilie, 1956, volum cules, selectat și editat de dr. etnolog Maria Mândroane, Editura, Brumar, Timișoara, 2012, 155 p..

Cartea este o cronică a deportării unei familii, a unei localități și a unei regiuni geografice aparte (zona Oraviței), cu pagini de jurnal personal al autorului de dinaintea tristului eveniment al deportării, cu pagini de literatură (proză și poezie), chiar și cu consemnarea poetică a spațiului acestui trist experiment: ,,De la Beba, până la Goruia, eram fii nimănui” (p. 55).

În Noaptea de Rusalii a anului 1951 au fost ridicate șaizeci și două de familii din Vrani, patru familii din Iertof, mai multe din Vrăniuț și Răcășdia toate înghesuite în 64 de vagoane într-o garnitură ce nu depășea viteza de 50-60 km / h.

Familia Colojoară a plecat cu ce s-a putut: ,,Dintr-o agoniseală de multe generații, ce puteam pune?! Un șifonier, din zestrea bunicii și un șifonier din zestrea tatălui, trei paturi clasice, din lemn și o masă, din camera mare” (p. 14). Mama a luat de lanț o vacă, câteva găini care au murit pe drum.

Secvența care întărește această plecare o reprezintă dezlegarea câinelui care era făcută de către țăran în ajunul unor calamități naturale spre a da o șansă animalului de supraviețuire. În antiteză cu un alt episod crud: împușcarea câinilor. Iată fragmentul: ,,Am fugit într-un suflet până în grădină, la șira de paie, să dezleg câinele alb, pe Leul, care, după dezlegare, fugea, dând ocol grădinii de câteva ori. De astă dată m-a petrecut până la poartă, sărind pe mine. Soarta câinilor rămași a fost lichidarea lor. În nopțile următoare primarul a pus vânătorii din sat să-i împuște. Aceasta am aflat-o pe urmă, de la persoanele care reușeau să străbată, cu greu, în Bărăgan” (p. 16).

Ajunși în Bărăgan la Mărculeștii Noi, o parte din familiile plecate din Vrani dintr-o lizieră de băgrini și-au construit primele locuințe sub forma unor bordeie. Aici, bănățenii au lucrat în agricultură pe fostele moșii Mărculești, conacul Tică Pribegeanu, moșia Lahovary și moșia Zelo dar și la ridicarea celor necesare vieții: dispensarul din Salcâmi, școala și biserica, ultima ,,cu zidărie din chirpici, fără turn, cu toacă și cruce de lemn. Preoții noștri din Banat, au fost politic așa-zișii legionari, închiși în lagăre de muncă ori deportați” (p. 111).

Ceea ce străbate întreaga scriitură este credința lui Ion Colojoară de a se reîntoarce acasă, astfel că în debutul Memorii-lor, mama păstrează în sân, actele de proprietate a casei din Vrani, iar anii din Bărăgan erau trăiți ,,prin terapie, prin autosugestie, un crez născut din speranțe și multă mișcare. Simțeam că mă odihnesc lucrând și sigur că voi mai trăi și în Banat” (p. 20).

Situația deportaților în Bărăgan a stat legată de situația politică internațională, mai întâi moartea lui Stalin în 1953, apoi deschiderea lui Gheorghiu-Dej către Tito a permis în primă fază întoarcea sârbilor din Clisura Dunării apoi și a celorlalți acasă, în Banat.

Conștient de propria situație, Ion Colojoară, autorul acestor însemnări, a iubit mai mult glia românească decât confortul personal și nu a avut resentimente asupra strămutării sub cerul deschis al Bărăganului: ,,Bărăganul ajunsese o Siberie română. Am iubit mereu țărâna țării; știam că țărâna și țăranul nu au nicio vină. Vina o purta sistemul, o copie a legiuirii de răsărit. Cum puteam urî țărâna, când scriam poezii, la firul ierbii, în pauza semenilor mei și fără voința de a fi publicat” (p. 33).

Cartea cu toate aceste însemnări și multe altele își așteaptă mușteriii pe rafturile generoase ale bibliotecii bocșene.

 

,,Suflet nou”, nr. 336 / 2020 – 342 / 2021

 

   Prin amabilitatea prof. Traian Galetaru am primit ultimele șapte numere a revistei ,,Satului bănățean” așa cum au denumit-o editorii pe frontispiciul publicației. Cuprinsul acestor numere ale revistei este doldora de pagini de istorie locală și fotografie, cu diverse contribuții ce țin de stilul științific și jurnalistic al revistelor de cultură: studiu, interviu, reportaj și din diverse sfere de interes: poezie, aniversări, comemorări, amintiri, recenzii, însemnări de călătorie, sport, opinii sau rebus.

    Ceea ce au reușit – cu asupra de măsură – redactorii acestei reviste a fost să-și scoată în relief localitatea pentru care apare și această revistă: Comloșu Mare din județul Timiș. Pentru reușita acestui efort apare sub forma unui serial și o valoroasă ,,Rerospectivă foto Comloșu Mare și Lunga – fotografii istorice”, care sub forma unor fotografii de epocă și cu comentariul ec. Ioan Olărescu este ilustrată istoria locului.

      Prof. Traian Galetaru se ocupă îndeaproape de istoria culturală în articolul: ,,După 50 de ani” (nr. 337, p. 1) în care este amintită o zi excepțională prin prezența unor scriitori de la Timișoara și Ardeal: Anghel Dumbrăveanu, Ion Arieșanu, Mircea Șerbănescu, Damian Ureche, Dumitru Radu Popescu, Augustin Buzura și Victor Felea în Căminul Cultural din Comloșu Mare.

      Tot la Comloșu Mare a fost prezent în perioada interbelică și Nicolae Iorga. Ioan Olărescu în studiul ,,Nicolae Iorga și comloșenii. 80 de ani de la moartea marelui istoric” (nr. 338, p. 10-13) evocă acest lucru. Marele istoric la reîntoarcerea de la Paris  în 1923 a poposit la Comloșu Mare și a fost interesat de cartea veche bisericească aflată la biserica ortodoxă din localitate.

      Toate aceste amănunte și multe altele pot fi aflate în parcurgerea acestor pagini. Pentru cei interesați, revistele se află la biblioteca parohială din Birda.

,,Sfeșnicul” nr. 1 / 2021

 

   A apărut primul număr al revistei semestriale ,,Sfeșnicul” de la Mașloc, jud. Timiș. Publicație școlară și religioasă editată de Școala Gimnazială și Parohia Ortodoxă din comuna Mașloc propune cititorilor din comunitatea locală un sumar bogat și diversificat însumând mai multe discipline de studiu: Limba și literatura Română, Religia, Pedagogia specială ș. a.

  Din cuprins am reținut mai multe articole care întregesc contribuția pedagogică și culturală a locului: ,,Conceptul de elev cu cerință educațională” de prof. Aura Codruța Danielescu și prof. intinerant Felicia Anca Gujbă; ,,Liviu Rebreanu – opere reprezentative” de prof. Alexandru Bolbotina; ,,Înălțarea Domnului”, predică pregătită de studentul teolog Bogdan Pavlovici Pătruț.

   Revista poate fi achiziționată de la Școala și Parohia din Mașloc.

,,Glasul Voislovei”, nr. 22 / 2021

 

 

Prin grija constantă a dl. Petru Opruț, redactorul șef al revistei ,,Glasul Voislovei am primit prin poșta electronică cel mai fraged număr, al 22-lea al revistei voislovene din cei zece ani de apariție neîntreruptă. Într-un articol din cuprinsul publicației, poeta Mia Rogobete se întreabă: ,,Unde este România mea? Unde sunt oamenii frumoși care vorbesc cu păsările, care le cântă munților, unde sunt primăverile în care ne rostogoleam pe dealuri și culegeam „cârligei“, unde este mirosul vieții, unde suntem noi?” (p. 7).

Răspunsul unei astfel de întrebări este lămurit –cred eu– prin apariția acestei publicații rurale din Voislova (jud. Caraș-Sevenin) cu un cuprins potopit de date și informații din Banatul de altădată și din cel de azi, pagini de istorie locală, biografiile unor vrednici înaintași, pagini de inițiere în tainele credinței, în metodica predării istoriei locale ș. a.

Am reținut un articol, în fapt Editorialul acestui număr ,,Luță Ioviță «Barbu lăutaru» al Banatului” iscălit de Ștefan Isac. Autorul ilustrează viața unui virtuoz al artei interpretative din anii când în parte doar Radioul exista. Nicolae, alintat Luță s-a născut la 20 ianuarie 1883 la Dalci pe Valea Bistrei. A plecat de jos trudind la vacile lui Mita Răbăgea din Caransebeș. În orașul aflat la confluența râurilor Timiș și Sebeș a cântat la diverite localuri între care și ,,Pomul Verde”, cel mai luxos al timpului.

Tânărul Luță s-a căsătorit la Ana Lungu din Obreja cu care a avut 5 copii, patru băieți și o fată. Concentrat în Primul Război Mondial, la Seghedin, Galiția și frontul italian a deprins un nou instrument – taragotul.

Fără doar și poate Luță Ioviță a reprezentat boema bănățeană a vremii, un muzicant plin de talent și creativitate interpretativă dar care a trăit sub impulsul improvizației. ,,În dimineața lui 27 decebrie 1955, –notează autorul articolului– așteptând trenul în gara Topolovăț s-a întins pe o bancă în sala de așteptare și... nu s-a mai trezit...” (p. 4).  

Ziua Universală a Iei în parohia Birda

 

   La sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul cinstim și Ziua Universală a Iei. În Ajunul sărbătorii a fost oficiată Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sângeorge, filie a parohiei Birda. Sfânta Liturghie a fost săvârșită în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda.

           Cuvântul de învățătură a expus pornind de la pericopa evanghelică a încercat să ilustreze legătura dintre credință și valorile tradiționale românești. Creștinismul a dat o nouă existență momentelor sacre din trecutul umanității. Sânziana este o zeiță a fecundității și maternității, numită așa în Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureș și Bucovina și Drăgaică în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei. Ea se naște pe 9 martie, la moartea Babei Dochia, crește miraculos până la Sânziene (24 iunie), ziua solstițiului de vară, când înflorește planta ce-i poartă numele. Sânziana sau Drăgaica bagă bob spicului de grâu, dă miros plantelor de leac, vindecă bolile și suferințele oamenilor, în special bolilor copiilor, apără holdele de grindină, furtuni și vijelie. Când i se nesocotește ziua, stârnește vârtejuri și vijelii, aduce grindină, ia oamenii pe sus și îi îmbolnăvește, lasă florile fără leac și miros. După Sânziene scade lungimea zilelor și se măresc nopțile, se usucă rădăcina grâului paralel cu coacerea bobului de spic, cucul încetează să mai cânte și apar licuricii în păduri[1].

      Sărbătoarea Nașterii Sf. Prooroc Ioan Botezătorul este numită ,,cap de vară” pentru că acum soarele ajunge la apogeu, strălucind cel mai frumos. Din Evanghelia de la Sfântul Luca aflăm că Sfântul Ioan este un Înaintemergător al Domnului Iisus Hristos care va pregăti poporul pentru vederea Mântuitorului: ,,Ca să lumineze pe cei care șed în întuneric și în umbra morții și să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii” (Luca 1, 79). Soarele și lumina credinței se află la intensitatea cea mai mare, omul pregătește calea lui Dumnezeu pe pământ. ,,Luceafărul” propovăduiește nașterea ,,Soarelui” Iisus Hristos, pregătindu-i pe oameni să-L primească cu dragoste și cu bucurie[2].

     Floarea de sânziene este numită în Banat, floarea Sfântului Ioan. Din ea se fac cununi. Cele împletite de bărbați sunt în formă de cruce, iar cele realizate de femei sunt rotunde[3]. Floarea culeasă în zorii zilei este socotită vindecătoare pentru bolile sufletești și alungarea răului, de aceea ea este așezată la poarta casei, troiței, fereastrei casei.

   După otpustul Sfintei Liturghii credincioșii prezenți s-au putut bucura de expoziția de costume populare din colecția elevei Denisa Peia din comuna Birda.

      Ia, sânzinele și rugăciunea comună i-a unit încă o dată pe credincioșii din Birda și Sângeorge.

---

[1] Ion Ghinoiu, Calendarul țăranului român. Zile și mituri, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2017, p. 218-219.

[2] Gelu Furdui, Credințe, datini, obiceiuri și superstiții la români, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2016, p. 119.

[3] Tudor Pamfilie, Sărbătorile la români, Ediție și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I. O., București, 2018, p. 67.

Inagurarea Căminului Cultural din Comuna Birda

 

   Miercuri, 23 iunie în ajunul sărbătoririi Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Zilei Universale a Iei a fost inaugurat Căminul Cultural al comunei Birda din județul Timiș.

   Realizat de către Primăria și Consiliul Local, căminul oferă spații pentru petrecerea timpului liber prin activitățile care se vor desfășura aici. În numele Primăriei dl. Marius Gheorghe Stoian a rostit un cuvânt de bun venit.

       În debutul sărbătorii de astăzi a fost oficiată slujba de sfințire a noului lăcaș de cultură de către P. C. Părinte Valentin Bugariu de la Parohia Ortodoxă Birda.

      Programul a fost continuat prin premierea elevilor cu rezultate bune și foarte bune la învățătură și purtare de către profesorii de la învățământul primar și diriginți la ciclul gimnazial.

        Festivitatea a fost încheiată printr-un program de poezie în grai, cântec, joc interpretate de către elevii Școlii Gimnaziale din Birda, Ansamblul ,,Birdeanca” și Denisa Peia și formația.

În curând...

 

,,Arhanghelul”, nr. 38 / 2021

 

   La Praznicul Pogorârii Sfântului Duh a fost prezentat în biserica parohială din Birda cel de-al doilea număr pe 2021 al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”. Editat de Asociația omonimă din Birda, publicația oferă credincioșilor pe parcursul a 12 pagini câteva rubrici devenite permanente.

  Editorialul, ,,Zi de sărbătoare în parohia Birda” ilustrează în primele două pagini descinderea Înaltpreasfințitului Ioan, Mitropolitul Banatului în a doua Duminică din Postul Mare, în biserica din Birda pentru sfințirea crucii, care a fost mai apoi așezată pe turla bisericii în urma unor lucrări capitale care au vizat turnul clopotniță.

      Pagina dedicată ,,Restituiri”-lor oferă două contribuții, un episod dintr-o experiență în capitala Banatului a prof. Iosif Marius Circa, ,,Din impresile unui detean, aflat temporar la Timișoara (II)” și un crâmpei de istorie locală ,,Descoperiri arheologice în comuna Birda” de Adriana Horje.

       Conf. univ. dr. Mirela Ioana Dorcescu oferă cititorilor o nouă secvență din studiul ,,Un mistic-martir: Preotul Ioan Negruțiu” în ,,Pagini de literatură”.

        Rubrica ,,Documentar” continuă dezvăluirea structurii religioase a operei poetice în ,,Ioan Alexandru la 20 de ani de la înveșnicire (III)” iscălită de preotul Valentin Bugariu. Copiii din grupa catehetică locală în pagina ,,Tinere condeie” oferă 3 poezii semnate de eleva Băniaș Daniela.

      Revista poate fi găsită la bisericile din Birda și Sângeorge și în format electronic accesând link-ul: https://ro.scribd.com/document/512450979/Arhanghelul-Nr-2-2021.

70 de ani de la deportarea în Bărăgan la Birda și Sângeorge

 

    În sâmbăta Moșilor de Vară din Ajunul Rusaliilor a fost oficiată slujba Parastasului pentru cei deportați în Bărăgan. Aceasta s-a rânduit cu prilejul împlinirii a 70de ani, de la acest eveniment, în Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul.

     Slujba urmată de cateheză, expoziție de carte și planșe tematice, mărturii și prinoase au fost împărtășite în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sângeorge, filie a parohiei Birda. Cu acest prilej au slujit P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei, P. C. Părinți Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Dragan Giorgiev (parohia Voiteg), Călin Negrea (parohia Gătaia), Sebastian Andrei Petrescu (parohia Percosova) și Valentin Bugariu, parohul locului. La finalul slujbei P. On. Părinte Protopop a vorbit despre însemnătatea pomenirii celor adormiți.

      Cateheza cu tema ,,Fenomenul deportării în Bărăgan la Birda și Sângeorge” a fost pregătită și susținută de preotul Valentin Bugariu cu ajutorul calculatorului și a cuprins: mărturii, fotografii, date statistice și istorice cu privire la destinul celor 360 de persoane deportate, din cele două localități precum și moștenirea supraviețuitorilor la susținerea și dezvoltarea Parohiei Birda.

       Pentru fixarea catehezei a fost realizată cu sprijinul Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” din Bocșa, jud. Caraș-Severin o expoziție tematică de carte, iar elevul Weisz Markus a realizat o prezentare intitulată ,,Bărăgan-70”.

        Elevii însoțiți și pregătiți de prof. Maria Miron au expus câteva mărturii din zona Birda (Berecuța, Sângeorge), din două volume monografice de referință: Rusalii ᾽51. Fragmente din deportarea în Bărăgan, Timișoara, 2004 (autori Viorel Marineasa și Daniel Vighi) și Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje, Timișoara 2016 (autori Viorel Marineasa, Daniel Vighi și Valentin Sămânță).

        Mulțumiri se cuvin bibliologului Gabriela Șerban, managerul Bibliotecii din Bocșa, elevilor Weisz Markus și Nenciu David, celui din urmă pentru sprijinul tehnic, profesorului Maria Miron, elevilor Școlii Primare din Sângeorge, preoților și credincioșilor prezenți la această amintire a celor deportați. 

Conferință preoțească de primăvară la Timișoara

 

      În Ziua în care se împlinesc 132 de ani de la trecerea la cele veșnice a poetului național Mihai Eminescu, s-a desfășurat Conferința de primăvară a preoților din protopopiatele Timișoara I, Timișoara II, Sânnicolau Mare și Deta, în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” a parohiei Timișoara Iosefin.

            Conferința s-a desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Ioan, Mitropolitul Banatului și în prezența P. S. Paisie Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu participarea P. On. Părinți Ionel Popescu, vicar administrativ, Emanuel Tăpălagă, vicar administrativ al Episcopiei Dacia Felix, Ioan Prisăcean, protopopul Detei, Zaharia Pereș, protopopul Timișoarei I, Marius Podereu protopopul Sânnicolaului Mare, Cristian Păiș, protopopul Timișoarei II și a preoților și diaconilor din cele patru protopopiate mai sus amintite.

            Întâlnirea preoțească a debutat cu slujba Tedeumului. În cadrul acestei slujbe P. S. Paisie Lugojanul l-a hirotesit în treapta de iconom stavrofor pe părintele Cristian Păiș pentru rezultatele pastorale, misionare și educaționale din parohia pe care o păstorește. Predica cu tema Praznicului Rusaliilor a fost pregătită de preotul Ion-Ache Novac de la parohia Timișoara Steaua.

            Prezentarea acestei conferințe a fost făcută de părintele vicar Ionel Popescu, parohul bisericii din Iosefin care a amintit de împlinirea a 85 de ani de la sfințirea bisericii dar și de rolul Bisericii Ortodoxe Române, care contribuie la păstrarea unității de credință și identității naționale în diaspora românească.

            Părintele Protopop Zaharia Pereș a vorbit despre însemnătatea Anului Omagial realizat printr-o expoziție de fotografie care a reunit 40 de biserici din Voivodina, apoi a prezentat structura conferinței dedicate Anului Omagial al pastorației românilor din afara României.

            Primul conferențiar a fost preotul dr. Ionuț Mura de la parohia Orțișoara. Referatul propus de P. C. sa a debutat cu precizări generale: semnificația icoanei Anului Omagial, a fenomenului migrației și a fenomenului religios începând cu Patriarhul biblic Avraam și terminând cu învățătura Noului Testament propovăduită ,,celor împrăștiați”, adică a celor din diaspora. Un capitol al conferinței a fost cel dedicat impactului asupra familiei a fenomenului migrației. După datele statistice la nivelul anului 2007 – 350.000 de copii cu vârste între 0-18 ani au un părinte sau amândoi plecați în străinătate. Sub raport religios și organizatoric, vorbitorul a trecut în revistă eparhiile Bisericii Ortodoxe Române din America și Europa. După alte date statistice dacă înainte de 1989 Patriarhia Română a trimis 130 de preoți pentru nevoile pastorale a românilor din diaspora, astăzi aceleași nevoi sunt împlinite prin existența a 1118 de parohii.

            Al doilea conferențiar a fost părintele prof. dr. Daniel Alic de la parohia Timișoara Fabric care a ilustrat conferința de un material pregătit cu ajutorul calculatorului și intitulat ,,Ethosul pastoral-misionar al comunităților românești din Banatul istoric în trecut și astăzi”. Vorbitorul a prezentat cronologic dezvoltarea diasporei istorice românești din Banatul istoric cu organizarea bisericească proprie folosindu-se în abordare de bibliografie diversă: istorică, cartografie, statistică ș. a..

            În încheiere au vorbit preotul vicar Emanuel Tăpălagă de la Vârșeț care a expus problemele Bisericii Ortodoxe Române din Serbia mulțumind totodată Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan pentru sprijinul oferit. Preoții Cristian Niculescu de la parohia Timișoara Elisabetin și Ioan Jurji de la parohia Becicherecu Mic au ilustrat această conferință cu propriile experiențe pastorale din Franța și Italia.

            La final P. S. Părinte Episcop-vicar a formulat concluziile acestei conferințe îndemnând pe cei prezenți la slujire liturgică și catehizare și filantropie. Totodată a îndemnat la sprijinirea copiilor cu părinții plecați peste hotare dar și a Bisericii Ortodoxe Române din Voivodina și Timoc prin organizarea unei colecte.

Praznicul Înălțării Domnului la Birda și Sângeorge

 

   La 40 de zile după Sfintele Paști, Biserica prăznuiește Înălțarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos. Pentru noi românii, Praznicul are un îndoit prilej de bucurie, religios și patriotic fiind și Ziua Eroilor români din toate locurile și timpurile.

    Praznicul a debutat în Ajun cu Vecernia unită cu Litia, iar în ziua de cinstire, Utrenia săvârșită în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda și Sfânta Liturghie oficiată în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sângeorge.

      După otpustul slujbelor din cele două lăcașuri de cult au fost oficiate slujba parastasului pentru eroi la cele trei monumente închinate lor, din Birda și Sângeorge. La Sângeorge alături de P. C. Părinte Valentin Bugariu a slujit P. C. Părinte Jivoine Maletici de la Parohia Ortodoxă Sârbă Denta.

   Cu acest prilej au fost prezenți elevii și preșcolarii de la Școala Gimnazială și Grădinița cu P. N. din Birda și Școala Primară și Grădinița cu P. N. din Sângeorge. Copiii însoțiți de prof. Mihaela Coman, prof. Sorina Onița, directorul Școlii, prof. Doru Popa, prof. Iasmina Petrovici, prof. Maria Miron și prof. Daiana Curea au pregătit un bogat program artistic compus din poezie și cântec patriotic.

      Primăria și Consiliul Local au fost prezente prin dl. Sorinel Marcu, viceprimarul instituției, consilierii locali și angajați ai Primăriei Comunei Birda. Postul de Poliție local a fost prezent printr-un reprezentant.

    Rugăciunea, portul popular, poezia, cântecul patriotic și prinoasele pregătite de credincioși au îmbogățit această zi dedicată cinstirii eroilor neamului românesc.

Slujbă de pomenire pentru deportații în Bărăgan din parohia Berecuța

 

   La inițiativa P. C. Părinte Zoran Milovanov, parohul Bisericii cu hramul ,,Învierea Domnului” din parohia Berecuța, protopopiatul Deta a fost oficiată o slujbă de Parastas pentru cei care au adormit în Domnul în deportarea din Bărăgan, dar și pentru cei care s-au întors și între timp s-au mutat la Domnul. Slujba și momentul religios-cultural desfășurat în 5 iunie 2021 în biserica parohială se înscrie în activitățile dedicate Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul.

     Cu acest prilej alături de părintele paroh au slujit P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei, P. Cuv. Părinte Nikon Karicianac de la Mănăstirea ,,Sf. M. Mc. Gheorghe” din imediata apropiere a parohiei Berecuța și P. C. Părinți Iliia Pavlovici Pătruț (parohia Mașloc), Valentin Bugariu (parohia Birda), Jivoine Maletici (parohia sârbă Denta), Andrei Sebastian Petrescu (parohia Percosova) și Tiberiu Gherasim (parohia Ferendia).

      Cuvântul de învățătură ocazional a fost susținut de P. On. Părinte Protopop care a scos în relief suferințele celor deportați în Bărăgan fără a avea vreo vină. Tot în acest context d-na Letiția Avrămuț, originară din Berecuța a redat suferințele familiei prin mărturiile bunicii și mamei.

     La final copiii de la Grădinița cu P. N. și Școala Primară din Berecuța însoțiți și pregătiți de prof. Ștefania Cercega și prof. Camelia Cazacincu au interpretat un imn pascal.

    Au fost prezenți urmași ai unor deportați din Berecuța, Sângeorge și Birda, precum și mai mulți credincioși.