Ziua de sâmbătă dinaintea Rusaliilor dedicată morților, moșilor și
strămoșilor este numită Moșii de Vară în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia
și Banatul de est. Denumirile zonale ale Moșilor de Vară sublinează importanța
zilei (Moșii cei Mari) sau locul acesteia în Calendarul popular (Moșii
Duminicii Mari, Moșii Rusaliilor). Se credea că sufletele morților, după ce au
părăsit mormintele la Joimari și s-au plimbat nestingherite printre cei vii, se
întorc supărate la lăcașurile lor subpământene în ziua Moșilor de Vară. Pentru
a fi îmbunate li se dădeau de pomană vase din lemn sau din lut, cumpărate de la
Târgurile Moșilor în care puneau vin, apă, lapte, mâncare gătită, pâine, flori
și lumânări aprinse. Pomenile se făceau după un ritual respectat cu strictețe:
pronunțarea unor formule consacrate, împărțirea mâncării și băuturilor cu vase
cu tot, înainte ca vreun membru al familiei să guste din aceasta ș. a.. La
Moșii de Vară se primeau și se împărțeau atât de multe vase, încât gospodinele
nu mai aveau nevoie să procure pentru uz propriu altele noi. În această zi se
efectuau și alte practici dedicate morților: curățirea și udarea mormintelor,
bocirea morților. Oamenii erau convinși că de modul cum împlinea ritualul cerut
de tradiție și de abundența ofrandelor date sub formă de pomană depindeau
împăcarea și întoarcerea morților fără incidente în lumea lor subpămâneană.
Ion Ghinoiu, Calendarul țăranului români. Zile și mituri,
Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2017, p. 184-185.
