Lansare de carte la Sânmihaiu Român

 

   În organizarea Parohiei Ortodoxe Sânmihaiu Român, în parteneriat cu Primăria Comunei și Școala Gimnazială din localitate s-a desfășurat cea de-a treia ediție a Școlii de Vară în 26 iunie 2023.

       Activitatea educativă coordonată de P. C. Părinte dr. Dan D. Gîrjoabă, preot slujitor al parohiei sus amintite a debutat cu o slujbă de Tedeum în biserica parohială cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” oficiată de P: On. Părinte Zaharia Pereș, protopopul Protopopiatului Timișoara I și P. C. Părinți Pompiliu Rediș, parohul locului și Dan D. Gîrjoabă.

    Printr-un cuvânt de bun venit părintele coordonator a adus aminte celor prezenți de faptul că anul acesta s-au împlinit 690 de la atestarea documentară a localității, iar anul viitor se vor împlini 250 de ani de la zidirea bisericii ortodoxe din comuna Sânmihaiu Român. Părintele i-a felicitat pe cei prezenți dl. Viorel Mărcuți, primarul Comunei, preoții din localitate, P. C. pens. Ioan Brânzei, Arhid. Ioan Radu, cei din parohiile vecine, direcțiunea Școlii, profesorii implicați și elevii care s-au înscris la această activitate.

     În biserica a fost lansat volumul Hristos în mijlocul nostru! Conștiința credinței și credința conștiinței, Editura Castrum de Thymes, Giroc, 2023, 118 p.. Iscălită de către părintele Dan D. Gîrjoabă, cartea oferă celor interesați un mic catehism realizat după o vrednică documentare și trecută prin experiența pastorală a autorului.

    Protopopul Zaharia Pereș a scos în evidență atât calitățile scriiturii (accesibilitate, grafică și tehnoredactare de calitate), cât și învățăturile care se desprind din sumar și anume un capitol de Dogmatică care ne vorbește de cunoașterea lui Dumnezeu sub diferitele forme.

       Dl. Primar Viorel Mărcuți a vorbit despre parteneriatul dintre Comunitatea Locală și Biserică pusă în slujba cetățenilor localității.

       Părintele Valentin Bugariu de la parohia Birda l-a prezentat pe autor din ipostaza de publicist rural, părintele Dan D. Gîrjoabă fiind membru în Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, creator al revistei parohiale ,,Anghelos” dar și autor a patru volume de meditații creștine.

     Părintele Sașa Iasin de la Vicariatul Ortodox Sârb din Timișoara care a apreciat bogatul conținut biblic și patristic al cărții.

      Despre autor și volum au mai vorbit părintele Ioan Brânzei și ziaristul și poetul Nicolae Toma, cel care a îngrijit acest volum și care a împărtășit celor prezenți credința potrivit căreia Cartea este o oază de lumină.

     Participanții în grija organizatorilor s-au mutat pentru celelalte activități în Parcul de agrement ,,Plaja Nouă” din localitate. Aici s-au desfășurat celelalte activități: un Work-shop susținut de prof. Paula Pereș, o cateheză dedicată Sfântului Stelian pregătită de prof. Adina Albai, o activitate sportivă și una muzicală propuse de prof. Viorel Iuga, prof. Sergiu Groze și prof. Mariana Manea. Preoții Vasile Balogh, Marius Rumega și Dan D. Gîrjoabă au oferit două cateheze dedicate muzicii bisericești de strană din Banat, privită din perspectivă artistică și istorică.

       La final organizatorii au oferit participanților diplome.

           

Ziua Universală a Iei – Ziua Tradiției românești. Maria Tănase, cântecul și portul românesc

 

   Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul este în fiecare an și un bun prilej de amintire a unor vechi tradiții românești: Sânzienele și Ia românească. Tradiția ne fixează într-o descendență chiar valorică, fiindcă poporul român există prin zestrea lui spirituală, care îl individualizează între popoarele lumii.

    Vestea cea bună a nașterii Sfântului Ioan Botezătorului adusă de îngerul Domnului este amintită cu mult timp înainte chiar din vremea Profeților. Iată doar două versete (1, 11; 78) din pericopa evanghelică citită astăzi de la Sfântul Apostol și Evanghelist Matei care vorbește deslușit despre acest lucru: ,,Și îngerul Domnului i s-a arătat stând de-a dreapta altarului tămâierii. (Daniel 10, 7 ,,Dar vedenia am văzut-o doar eu, Daniel; iar bărbații care erau cu mine n-au văzut vedenia; dar căzând peste ei o mare spaimă, au fugit cuprinși de frică”) Și văzându-L, Zaharia s-a tulburat și frică a căzut peste el (Ioan 1, 6 ,,Fost-a om trimis de la Dumnezeu; numele lui era Ioan”; Fapte 10, 31: ,,și a zis Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată și milosteniile tale au fost pomenite înaintea lui Dumnezeu”). Iar îngerul i-a grăit: ,,Nu te teme, Zaharia, fiindcă rugăciunea ți-a fost ascultată și Elisabeta, femeia ta, îți va naște un fiu și-i vei pune numele Ioan.

Iar tu pruncule, profet al Celui-Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feței Domnului ca să-I gătești căile (Maleahi 3, 1: ,,Iată, Eu trimit pe îngerul Meu, și el va pregăti calea înaintea feței Mele; și Domnul pe Care voi îl căutați va veni de îndată în templul Său, Îngerul legământului pe Care voi îl voiți; iată, vine! Zice Domnul Atotțiitorul”); Isaia 40, 3: ,,Glasul celui ce strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Dumnezeului nostru”).

Calendarul creștin-ortodox menționează că în această zi sunt pomenite Sânzienele sau Drăgaica. Floarea Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele sau Drăgaica sunt amintite cu acest prilej. Folcloriștii români dezvăluie atât importanța înfloririi acestora ca un instrument de verificare a semănăturilor, astfel dacă este înflorită este arătat timpul înaintat al semănăturilor, iar dacă floarea nu a apărut încă, întârzierea acestora[1], dar atenționează și de faptul că dacă li se nesocotește ziua, se stârnesc vârtejuri și vijelii, grindină, iar florile rămân fără leac și fără miros[2].

Floarea de Sânziene stă în strânsă legătură cu cinstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava din secolul al XIV-lea. Cei ce voiesc să aibă untdelemn, smirnă, tămâie și buruiene de la sfânt, peste întreg anul, și cu deosebire femeile, le vezi venind cu un braț de plante care înfloresc pe la Sânziene, precum: sânziana galbenă sau albă, poala Sântă-Măriei, busuioc, nalbă, pe care le pun ca să stea câteva minute lângă racla sfântului și se sfințesc și sfințindu-se sunt bune și folositoare pentru orice fel de boală. În Banat, cei care sunt cu dare de mână dau de pomană pentru sufletul morților, câte un colac, caise și pere, Moșii de Sânziene[3].

Tot în această zi sărbătorim Ziua Universală a Iei. O cămașă largă și groasă, din cânepă aspră, aruncată, chiar înaintea ivirii zorilor, pe trupul gol, de către femeia pusă pe treabă. Unii idendentifică această cămașă pe dacii de pe Columa din Roma, monumentul de la Adamclisi, în Cronica pictată de la Viena (1330) și pe pereții bisericilor din Streisângeorgiu – Hunedoara (1409) și Răbița – Oltenia (1417). Când firele s-au mai subțiat (in, bumbac, borangic), cămeșile au devenit mai molatice.

Ia românească are ceva majestos, ceva regesc. Și în același timp… ceva misterios. E ca un spectacol în care aștepți cu sufletul la gură, deznodământul din ultimul act[4].

Anul acesta, Maria Tănase a împlinit acum două zile (22 iunie), 60 de ani de la trecerea la cele veșnice și 25 septembrie vor fi 110 ani de la nașterea pe acest pământ românesc.

În urma acestei interprete, pe care Nicolae Iorga în anul 1938 o considera ,,Pasărea măiastră”, au rămas cântecele, câteva fotografii și volume monografice care ilustrează o viață în slujba cântecului și portului românesc.

Dintr-o autobiografie scrisă la sfârșitul anilor '40 aflăm: ,,Mă numesc Maria Tănase și sunt născută în București, la 25 septembrie 1913. Tatăl meu, Ion Coandă Tănase, în vârstă de 75 de ani, și mama mea, Ana Munteanu Tănase, în vârstă de 65 de ani, ambii de profesie agricultori, proprietari a circa 1, ½ ha. teren agricol, în lunca Văcăreștilor. Mai am o soră și un frate mai vârstnici decât mine, căsătoriți și au câte 3 copii minori, și ei ca și mine posedă mai puțin de un hectar [de] teren agricol ce ne-au fost dat de către părintele nostru. Nu avem niciunul altă avere, iar eu locuiesc cu chirie în str. Brezoianu 18.

Nici tata, nici noi, copiii n-am aparținut niciunui partid politic.

Am absolvit cursul principal la școala nr. 11 Tabaci, în 1924. Apoi am intrat la liceul Ion Heliade Rădulescu, unde am absolvit 4 clase. Până în 1932 am stat acasă și am ajutat părinților la munca câmpului și la gospodărit. În 1932 am obținut un post la una din prăvăliile fraților Herdan”[5]. După această scurtă autobiografie, Maria Tănase a lucrat la Teatrul Cărăbuș între 1 mai și 15 august 1934, Teatrul Alhambra (1938), Taraful Gorjului din Târgu-Jiu (1962).

În 1934 artista Maria Tănase a înregistrat prima sa melodie, o romanță intitulată ,,Mansarda”. Sprijinită de etnomuzicologul Harry Brauner care i-a pregătit repertoriul, apelând la sprijinul profesorului Brăiloiu, care i-a pus la îndemână colecția Arhivei de Folclor[6], Maria Tănase a participat la Expoziția Universală și Internațională de la New-York (1939), într-un turneu în Turcia (1941), unde a colaborat cu radioul și a cules folclor. În țară a susținut activitate artistică la restaurantele Neptun (1938), Wilson (1942-1944) și după 1944 a avut două turnee în Iugoslavia (1956) și Bulgaria (1959).

Să vedem cine a urmărit spectacolele Mariei Tănase? În primul rând înainte de Război au fost Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Vasile Voiculescu, Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu sau Ion Pillat, iar Maria Tănase a mărturisit mai târziu: ,,Mă privea, parcă din vitrina unei librării, toată literatura română de după război”[7]. Octavian Goga aprecia cântecele artistei cu timbrul grav, izvorăsc limpezi din pământul românesc, trec prin sufletul nostru și apoi urcă spre cer, ca și aripile făurite cu un sfert de veac în urmă de ardeleanul Aurel Vlaicu. Și ca și ea, dragii mei, a răsărit din stratul profund al poporului obidit care-și înalță pe aripile cântecului sau gândului – făcut pasăre de oțel – vrerile lui către cerul dreptății și al izbăvirii de prea îndelungată suferință[8]. 

A fost acuzată că ar fi fost informator al Siguranței până în 1944 și apoi colaborator al Securității. Însă până astăzi din documentele celor două servicii de informații nu reiese acest lucru[9]. Ba mai mult în multe rânduri a fost interogată, anchetată, înregistrată în discuții familiale, nu i s-au aprobat turnee internaționale după 1948 decât în două țări socialiste.

În timpul regimului legionar, grupuri de legionari au distrus plăcile de patefon de la Radioul bucureștean. Din cele 400 de cântece din repertoriul său s-au păstrat puțin peste 10%.

Cântecele vorbesc de iubire într-un cadru idilic, de viața mahalalei bucureștene de la începutul secolului trecut, de nenorocirile care vin peste oameni, într-un cuvânt de bucuriile și necazurile unei vieți. În cântece regăsim atât ,,fetița îmbrăcată în ie”, dar și ,,țara mea în ele” așa cum aflăm din cântecul Testament ,,Dragi mi-s cântecele mele”.

Opus lui ,,vatră” e ,,dorul”, care ,,n-are căpătâi” (,,Lung e drumul Gorjului”). Cu schimburi amețitoare de ritm, cântecele vorbesc de tinerețea fără bătrânețe a neamului românesc în care busuiocul este așezat fie în păr, fie la poartă (,,Mi-am pus busuioc în păr”) pentru a feri omul și locuința de rău.

            Bătrânețea (,,Bătrânețe haine grele”) și moartea sunt alte două teme ale melosului Mariei Tănase, în cântece în care e folosită înțelepciunea poporului: ,,Ăl de naște necăjește/ Ăl de moare putrezește” (,,Lume, lume”).

            Din Muntenia, Moldova, Ardeal ori Banat, Maria Tănase a cules cântece poporului pe care apoi le-a redat semenilor îmbrăcate în bucuria sau suferința după caz a cântecului.

Pentru activitatea artistică Maria Tănase a fost răsplătită cu Ordinul Muncii clasa a III-a, Premiul de Stat, clasa a II-a pe anul 1954 și titlul de Artist Emerit (1957).

Tradiția religioasă sau populară vorbește de înțelepciunea unui popor, în cazul nostru, cel românesc ilustrat de astă dată prin personalitatea artistică a Mariei Tănase.

---

[1] Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum I. O., București, 2018, p. 59 (Se va prescurta în continuare Sărbătorile…)..

[2] Ion Ghinoiu, Calendarul țăranului român. Zile și mituri, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2018, p. 218.

[3] Tudor Pamfile, Sărbătorile…, p. 63-66.

[4] Doina Berghina, Povestea iei povestită de…, Editura Paideia, București, 2013, p. 3; 6; 9.

[5] Stejărel Olaru, Maria Tănase. Artista, omul și legenda, Editura Corint Books, București, 2019, p. 48 (Se va prescurta în continuare Maria Tănase…).

[6] Stejărel Olaru, Maria Tănase…, p. 62.

[7] Stejărel Olaru, op. cit., p. 7.

[8] Petre Ghiață, Clery Sachelarie, Maria Tănase și cântecul românesc, Editura Muzicală, București, 1966, p. 10.

[9] Stejărel Olaru, Maria Tănase…, p. 139.

Ziua Universală a Iei în parohia Birda

  La sărbătoarea Nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este  cinstită și Ziua Universală a Iei românești. În Ajun a fost oficiată Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din localitatea Sângeorge, filia parohiei Birda.

            În ziua cinstirii Nașterii Sf. Proroc Ioan a fost oficiată Sfânta Liturghie de către părintele Valentin Bugariu, parohul locului, în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda. La momentul predicii a fost susținută cateheza cu tema: ,,Ziua Universală a Iei – Ziua Tradiției românești. Maria Tănase, cântecul și portul românesc”. Pentru a ilustra cuvântul de învățătură a fost organizată o expoziție tematică de carte și fotografie din viața și activitatea interpretei pomenite.

         S-au împărtășit cu Sfintele Taine mai mulți copii din parohie.

       Credincioșii prezenți s-au putut bucura de o expoziție de costume populare oferită de fam. Avrămuț din Deta, cu exponate îmbrăcate de bunicii și părinții celor care au realizat expoziția.

În curând...

 

2023 - Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu în parohia Birda (I)

 

Prezentare:

            Prin hotărârea Parlamentului României, anul acesta a fost declarat  an cultural dedicat principelui enciclopedist al Moldovei, Dimitrie Cantemir de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta 350 de ani (26 octombrie 1673) și 300 de ani de la trecerea la cele veșnice (†21 august 1723) și compozitorului Ciprian Porumbescu de la a cărei naștere se împlinesc 170 de ani (14 octombrie 1853) și 140 de ani de la înveșnicire († 6 iunie 1883).

            Fiind ziua de pomenire a lui Ciprian Porumbescu care s-a născut în veșnicie, ne vom opri la personalitatea și opera cunoscutului compozitor bucovinean, hăruit de Dumnezeu cu daruri minunate. Și cum acum câteva zile am sărbătorit Praznicul Pogorârii Sfântului Duh, am văzut prin rugăciunile, cântările, pericopele scripturistice citite și predică, felul cum harul gratuit și universal lucrează în noi oamenii. El răsădește în noi darurile Sale: ,,înțelepciunea și înțelegerea, sfatul și tăria, cunoștința și bună-credința, temerea de Dumnezeu” (Isaia 11, 2-3) și face să odrăslească în noi roadele ,,dragostea, bucuria, pacea, îndelungă răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția” (Galateni 5, 22-23)[1].

            Pentru a-l pomeni pe Ciprian Porumbescu am organizat această oră de amintire prin rugăciune, cateheză, audiție muzicală din opera sa și vizionarea unei secvențe din filmul artistic dedicat creatorului.

            Îl cunoaștem în parte pe Ciprian Porumbescu de la ,,Ziua Culturii Române”, când l-am pomenit pe poetul național Mihai Eminescu care l-a cunoscut pe Ciprian Porumbescu cu prilejul sărbătoririi hramului Mănăstirii Putna în 1871 și care a preluat melodii din repertoriul compozitorului. Al doilea prilej în care ne-am întâlnit cu creația muzicală de origine bisericească a lui Ciprian Porumbescu a fost participarea la Sfânta Liturghie și susținerea catehezei ,,Anotimpuri muzicale” din cadrul căreia am aflat date din biografia, dar și din opera muzicală.

            Ne vom opri în cele ce urmează la câteva date din viața, atât de scurtă, cât și opera ilustrului compozitor.

            Ciprian Porumbescu s-a născut în 2 / 14 octombrie 1853 în Șipotele Sucevei și a trecut pragul acestei lumi pe 24 mai / 6 iunie 1883. El s-a născut în casa părintelui Iraclie și al preotesei Emilia într-o familie numeroasă cu 7 copii, 5 băieți și 2 fete: Emilian, Ciprian, Ștefan, Titus, Mărioara, Alexandru și Aurelia. Părintele Iraclie provenea dintr-o familie de țărani săraci, iar de școlarizarea sa s-a ocupat starețul Ghenadie al Putnei. A fost prieten cu Vasile Alecsandri și Aron Pumnul și a păstorit în timpul vieții două parohii: Șipotele Sucevei și Stupca.

            Copilul Ciprian a deprins inițierea în tainele notelor muzicale de la scripcarii zonei, dar și de la Carol Miculi, prieten al tatălui său și profesor la Conservatorul din Lemberg (Liov, Polonia)[2].

            A urmat cursurile școlii primare din Ilișești (satul mamei) și un curs de vioară cu Simion Mayer, învățător la școala evanghelică din localitate, apoi la Gimnaziul Superior Greco-Oriental din Suceava. În timpul cât a fost elev a participat la hramul Mănăstirii Putna din 1871. Aici s-a întâlnit tinerimea română din Imperiu, tot aici C. Porumbescu l-a cunoscut pe Mihail Kogălniceanu, Eminescu, Slavici.

            La Serbarea de la Putna, Ciprian Porumbescu avea 18 ani, era licean și cu grupul său au participat la ridicarea arcului, a porticului, au agățat ghirlande[3].  

            După absolvirea Gimnaziului, C. Porumbescu a urmat cursurile cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din Cernăuți (1873-1877), unde l-a avut profesor de muzică bisericească pe Isidor Vorobchevici. Studiile teologice au fost continuate cu cele muzicale la Viena și filosofice la Cernăuți între 1878-1881.

            În timpul cât a învățat la Cernăuți, Porumbescu a fost membru și apoi președinte al Societății ,,Arboroasa”, o societate de promovare a limbii și culturii românești, în care membrii purtau panglică tricoloră la căciulă. Pentru activitatea Societății (conferințe, ex. ,,Principiul naționalităților în secolul al XIX-lea și starea culturală a românilor din Bucovina” a lui Teodor V. Ștefaneli; muzică și o telegramă de condoleanțe, în memoria lui Grigore Ghica Vodă, domnitorul asasinat pentru împotrivirea la anexarea Bucovinei de Habsburgi în 1775) Ciprian Porumbescu a fost întemnițat. În închisoarea din Cernăuți, compozitorul s-a îmbolnăvit de tuberculoză, boală ce i-a grăbit sfârșitul.

            După ,,Arboroasa”, Ciprian Porumbescu a fost primul secretar al Societății ,,Junimea”. La Viena a activat în cadrul altei Societăți, ,,România Jună” pentru care a compus muzica imnului acesteia ,,Pe-al nostru steag e scris unire[4]. Scoate și aici revista umoristică ,,Pipărușa”.

            Spre sfârșitul anului 1882 Ciprian Porumbescu s-a reîntors de la Viena și a fost numit profesor la Școala românească din Brașov și dirijor al corului bisericii din Șchei. Aici a reușit să creeze și să dirijeze prima operetă românească ,,Crai nou”. Boala pulmonară a recidivat și după o ședere pentru restabilirea sănătății în Italia, moare și în 6 iunie a fost purtat de un car de boi până la mormântul împodobit cu tricolorul românesc.

            Creația muzicală a lui Ciprian Porumbescu este compusă din opere religioase: Coruri bărbătești: ,,Adusu-mi-am aminte”, ,,Cade-se cu adevărat”, ,,Apărătoare Doamnă”, ,,Cristos a înviat”, ,,Lăudați pe Domnul”, ,,Tatăl nostru”, ,,Cântările Sfintei Liturghii în ,,do” major”; Coruri mixte: ,,Heruvic la Liturghia Darurilor”, ,,În mormânt viață”; Creație patriotică: Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români, 1879. Această colecție cuprinde: Cântecul gintei latine, Imnul Unirii, Inimă de român, Cântecul Tricolorului, Hora, Gaudeamus igitur, Frunză verde de piperiu, Dragoș-Vodă cel vestit ș. a..; Opereta Crai nou (1882); muzică de cameră: Baladă pentru vioară și pian (1880).

            Personalitatea și opera lui Ciprian Porumbescu a trecut granițele veacului în care a activat. Astăzi diverse instituții de cultură și educație (Muzeu, Universitate) în poartă numele, filmul artistic dedicat urmărește îndeaproape monografia.

            În fecunda lui viață, Porumbescu a venit de două ori în Banat în 1881 în zona Oraviței, Aninei și Reșiței, în timpul vacanței studențești și în 1882 când a fost prezent la Lugoj și Chizătău.

Cercetătorul Constantin-Tufan Stan a identificat un manuscris reprezentând primele două pagini ale opusului coral Tatăl nostru de C. Porumbescu scris pentru cvartet bărbătesc. Lucrarea a fost interpretată pentru prima oară la Lugoj[5]. Compozitorul C. Porumbescu a fost prezent la sărbătorirea hramului și aniversării a 25 de ani de existență al Corului Plugarilor din Chizătău (1882). Într-o scrisoare adresată surorii sale Mărioara, compozitorul dă frâu liber sentimentelor sale românești: ,,... „în numai câteva zile, m-au copleşit atâtea impresii, încât mi-ar trebui coale întregi ca să-ţi scriu despre tot ce-am văzut şi auzit în Banatul cela.. . Societăţile de cântare au prestat un lucru neaşteptat. Corurile premiate, sunt atât de minunate, încât societatea noastră din Braşov îi faţă de ele nimica întreagă. Şi acesta-s societăţi curat ţărăneşti şi de ţărani instruite şi dirijate. Te uitai -cu emoţie la marţialele chipuri, care cu notele în mână urcau scena şi se aşezau semicerc, pe când dirijorul dădea cu mâna măsura; cu acea mână pe care noi o ştim că poate purta doar plugul şi toporul"[6]. Aici Corul din Sâlha a fost distins pentru claritatea vocilor, iar cele din Cebza și Coșteiu Mare prin precizia execuției pieselor. Și tot din Banat a venit prin scrisul istoriografului muzical Viorel Cosma, monografia Ciprian Porumbescu, București, 1957.

 

 

---

[1] Constantin Galeriu, Vocația pascală a creației. Înviere și transfigurare, volum îngrijit de dr. Andrei Dârlău, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2019, p. 67.

[2] Nicu Moldoveanu, ,,Compozitorul Ciprian Porumbescu: 180 de ani de la moartea sa”, în ,,Studii Teologice”, nr. 7-8 / 1983, p. 589.

[3] Daniel Dieaconu, ,,Ciprian Porumbescu și lupta pentru emancipare națională a Bucovinei”, în ,,Muzeul Național”, vol. 32, p. 105 (Se va prescurta în continuare ,,Ciprian Porumbescu…).

[4] Daniel Dieaconu, ,,Ciprian Porumbescu…”, p. 110.

[5] Constantin-Tufan Stan, Ioan Vidu, Doinitorul Marii Uniri, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017, p. 29.

[6] Victor Dobrescu, ,,Călătoriile lui Ciprian Porumbescu în Banat”, în ,,Banatica”, nr. 14 / 1996, p. 297.

Anul cultural Ciprian Porumbescu în parohia Birda

 

   Prin hotărârea Parlamentului României, anul 2023 a fost declarat ,,An cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”. În biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din Sângeorge, filia parohiei Birda a fost organizată o activitate religios-culturală dedicată compozitorului bucovinean Ciprian Porumbescu, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la trecerea la cele veșnice în 6 iunie 1883. A fost aleasă această biserică și datorită faptului că o parte din enoriașii de astăzi ai satului au ca obârșie natală Șipotele Sucevei, satul în care în urmă cu 170 de ani s-a născut cunoscutul compozitor.

      Activitatea de omagiere a compozitorului Ciprian Porumbescu a fost compusă dintr-o slujbă de pomenire oficiată de către P. C. Părinte Călin Negrea, de la Parohia Gătaia, care împreună cu copiii din grupul catehetic a participat la această oră de rugăciune, cateheză, audiție muzicală și film artistic.

        La această cateheză au participat preșcolarii și școlarii din Sângeorge însoțiți de prof. Maria Miron, prof. Daiana Curea și prof. Doru Popa. Elevii de la Școala Primară din Sângeorge îndrumați de prof. Maria Miron au realizat o planșă tematică dedicată lui Ciprian Porumbescu. Despre alcătuirea planșei a vorbit eleva Nițulescu Ionela, care a prezentat și un scurt medalion biobibliografic închinat celui omagiat.

      Cateheza dedicată vieții și creației lui Ciprian Porumbescu a fost alcătuită și prezentată de P. C. Părinte Valentin Bugariu care a ilustrat cateheza cu trei materiale muzicale: creațiile ,,Tatăl nostru” și ,,Balada pentru vioară și pian” și fragmentul sărbătoririi hramului Mănăstirii Putna din anul 1873 din filmul artistic ,,Ciprian Porumbescu”.

       De-a lungul expunerii, preotul Valentin Bugariu a vorbit de locul și timpul nașterii, educația școlară și universitară, participarea la lupta de emancipare națională a românilor bucovineni prin Societatea Studențească ,,Arboroasa” a tinerilor români din Cernăuți, activitatea didactică și dirijorială de la Brașov și prezența compozitorului în Banat. În ceea ce privește creația muzicală au fost identificate melodiile religioase pentru coruri bărbătești și mixte, cele patriotice, opereta ,,Crai Nou” și muzica de cameră.

    În încheiere a fost scoasă în evidență contribuția lui Ciprian Porumbescu la trezirea conștiinței naționale în Bucovina, dar și dezvoltarea culturii muzicale românești, prin preluarea creației sale de diversele coruri din România și chiar dincolo de hotarele patriei. În toamnă va fi organizată o activitate dedicată domnitorului enciclopedist Dimitrie Cantemir în biserica din Birda.

Arhanghelul”, nr. 46 / 2023

 

   De curând a apărut nr. 2 (46), al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”, din Birda, jud. Timiș. În cuprinsul a 16 pagini, publicația oferă incursiuni teologice, istorice, poetice și o bogată ,,Cronică parohială” de-a lungul a 5 pagini.

    Cu acest număr, revista a primit doi noi colaboratori: prof. univ. dr. Dumitru Jompan care ne oferă patru poeme în rubrica ,,Valori poetice”, pe care de astă dată o împarte cu Nina Ceranu, cunoscuta prozatoare a Banatului, care ne îmbogățește cu un poem. Celălalt colaborator este Protos. dr. Ioanichie Petrică de la Mănăstirea Vasiova din jud Caraș-Severin care semnează și ,,Editorial”-ul acestui număr: ,,Viața și învățăturile Sfântului Paisie de la Neamț. Aplicabilitatea în contemporaneitate” (p. 1; 11).

   În rubricile ,,Restituiri” și ,,Pagini de literatură”, cele două autoare, prof. dr. Virgina Ardelean și prof. Manuela Matits își continuă studiile dedicate ,,Fundațiilor școlare” și ,,Monografiei existenței umane din romanul românesc interbelic”.

    Cateheza acestui număr ,,Invitația lui Dumnezeu și răspunsul nostru” a fost pregătită de studentul teolog Gavril Ioan Georgiu, iar tematica Anului comemorativ este ilustrată de ,,Documentar”-ul ,,Corurile bisericești și școlare din zona Deta”, pregătit de preotul Valentin Bugariu, parohul bisericii cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda, jud. Timiș.

  Revista poate fi procurată de la bisericile din Birda și Sângeorge sau lecturată accesând link-ul:  https://www.scribd.com/document/650119245/Arhanghelul-Nr-46-2023#.