Corecta interpretare a unor practici în Biserica Ortodoxă

           Prin intermediul unei rețele de socializare am făcut cunoștință cu o carte recent apărută cu un titlu generos și incitant Corecta interpretare a unor practici în Biserica Ortodoxă. Volumul mi-a parvenit prin intermediul Doamnei Dorina Stoica, scriitor de esență creștină.

            Cartea apărută cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ignatie, episcopul Hușilor la editura Sfera din Bârlad în 2018, 313 p.. oferă în 8 capitole câteva îndrumări practice pentru viața de creștin practicant. Pe această coordonată se înscriu și alte contribuții ale părinților profesori Nicolae Necula de la București și Eugen Drăgoi de la Galați. De astă dată avem de a face cu o culegere de articole semnate de profesori de teologie: Vasile Gordon, Lucian Farcașiu, Marius Daniel Ciobotă, preoți care diriguiesc cateheza parohială: Răzvan George Topală, dar și laici angrenați în misiunea Bisericii: Augustin Păunoiu și Alexandru Ulea. Cel care a realizat cu trudă această carte este Ioan Șt. Pocovnicu din Bârlad care a citit ,,Ziarul Lumina” și evident a consemnat aceste materiale precum și alte lucruri în ,,câteva manuscrise ce cuprind mai multe mii de pagini caligrafiate, cu un scris de mână frumos și citeț ce ar avea nevoie de tehnoredactare pentru ca să poată vedea lumina tiparului”, ne încredințează într-un cuvânt introductiv Dorina Stoica care a și pregătit acest volum pentru tipar apărut în condiții grafice deosebite.

            Ioan St. Pocovnicu însoțește atrticolele din cele 8 capitole de note, însemnări din Viețile Sfinților, dar și din experiența acumulată în cei 80 de ani împliniți. ,,Argument”-ul este unul edificator: ,,Faptul de a te naște ortodox este un privilegiu, un dar dumnezeiesc pentru că ,,prin Ortodoxie am câștigat firescul”. Ortodoxia este naturalul, este credința în afara timpului și spațiului, Ortodoxia înseamnă Dreaptă Credință, Ortodoxia este de fapt Hristos în în persoană” (p. 9).

            Prin toate materialele cuprinse în acest volum este oferit un îndreptar liturgic pentru creștinul de astăzi care îl ferește de improvizație, superstiție și îi arată faptul că viața creștină înseamnă iubire, comuniune, jertfă dar și trăirea credinței după un anumită dreptar.

            Cultul creștin adică rugăciunea publică prin care este lăuudat Dumnezeu cel în Treime oferă participanților locul și timpul în care pot fi lângă Dumnezeu. Pe parcursul întregului An bisericesc care începe la 1 septembrie Biserica oferă slujbe religioase, materii sfințiitoare, mijloace de îmbunătățire a credinței și a culturii religioase dar în schimb cere jertfă, pocăință, înfrânare din partea credinciosului practicant.

            ,,În Biserică, nimeni nu este singur, ci permanent împreună cu ceilalți frați întru Hristos. Nu numai spațial, ci mai ales în Duh. […] Atmosfera Bisericii îndeamnă la dialo. Chiar Liturghia și slujbele, în general, cu caracter antifonic, facilitând interacțiunea verbală a participanților prin formulele liturgice respective (ex. ,,Pace tuturor”, ,,Și Duhului tău!” etc.). De aceea, nu dialogăm, doar cu preotul, ci și între noi, credindioșii. Ce forme pot lua acest dialog? Poate fi o convorbire pe teme religioase în cadrul catehezelor la care participăm săptămânal în biserică”. P. 31-32.

            Formele de jertfă ale credincioșilor sunt: participarea la slujbele bisericii, la programul catehetic (aici intră și lecturarea buletinului parohial și cercetarea bibliotecii existentă la biserică), postul, aducerea darurilor pentru Sf. Liturghie (prescura, vinul, lumânările), metania, cântarea în comun ș. a.

            Din cuprinsul cărții aflăm lucruri de temelie pentru o viață creștinească: puterea sfințitoare și educativă a Sfintei Liturghii, împărtășirea de Sfintele Taine, importanța Sfeștaniei pentru curățirea casei.

            Sunt combătute unele superstiții cum ar fi sărutarea Sf. Evanghelii sau a icoanelor după primirea Sf. Împărtășanii: ,,Dacă ne împărtășim putem săruta icoanele și alte obiecte sfințite (Crucea, Evanghelia) pentru că acestea nu întinează în niciun fel primirea Sfintelor Taine. Obiectele sfințite nu pot diminua sau șterge caracterul Sfintei Împărtășanii, pentru că, în primul rând, sunt sfințite și cinstirea acordată acestora prin sărutare aduce binecuvântare și har sfințitor” (p. 212).

            Apariția acestui îndrumar de comportare creștină este util mai ales în vremea de astăzi când tăvălugul globalizării (din afară) dar și indiferența și comoditatea (dinăuntru) macină tocmai viața comunitară a credinței. Refugiul din comunitate în însingurare individuală îl scoate pe om din timpul sacru și spațiul sfințitor și pedagogic al Bisericii. De aceea candela acestei scriituri își propune să vegheze zilele noastre oferindu-ne un îndreptar al credinței.

            Pe acest temei îl felicit pe autor dorindu-i sănătate și noi și noi cărți de zidire sufletească!

Taina Sfântului Maslu de obște în parohia Șemlacu Mare

              Duminică, 29 octombrie cu începere de la orele 16,00 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh” din parohia Șemlacu Mare.

            Biserica parohială administrată de P. C. Părinte pens. Adam Rugaci și-a primit credincioșii în haină nouă. Prin strădania preotului și a parohienilor s-au realizat lucrări capitale atât la exteriorul lăcașului de cult: un nou înveliș lemnos și ceramic al acoperișului dar și reparații și zugrăveli la turnul clopotniță. În interior reparații în altar și capitale la instalația electrică. Biserica a fost împodobită cu mai multe icoane și covoare.

            La Taina Sfântului Maslu au slujit alături de părintele Rugaci, P. On Ioan Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinți Ioan Babeu (parohia Jamu Mare), Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Călin Negrea (parohia Gătaia), Iulian Popa (parohia Colonia Gătaia), Tiberiu Dan Gherasim (parohia Ferendia) și Valentin Bugariu (parohia Birda).

            Cuvântul de învățătură ocazional a fost susținut de Preaonoratul Părinte Protopop care a împărtășit celor prezenți despre însemnătatea vindecătoare a Sfintelor Taine cu privire specială asupra Tainei Sfântului Maslu. Prin săvârșirea Sfântului Maslu se oferă primitorilor iertarea păcatelor, rugăciunea care realizează comuniunea credindioșilor dar și vindecarea de boli trupești prin eleoungere.

            S-au împărășit de aceste daruri mai mulți crencioși din parohie precum și la cele din imediata apropiere: Gătaia, Colonia Gătaia și Ferendia.

Ioan Traia, Asociația publiciștilor presei rurale din Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, 281 p..

La debutul studiilor universitare am făcut cunoștință cu un volum intitulat Dicționarul teologilor români care îl are ca autor pe părintele profesor Mircea Păcurariu. La prima lectură am fost curios de a cunoaște biografia celor cuprinși în acestă alcătuire (ierarhi, profesori de teologie, monahi, preoți și laici) scriitori fiecare în felul lui. Mai târziu am înțeles utilitatea acestei cărți pentru documentarea unor predici sau cateheze, a unor conferințe preoțești, a unor ore de religie sau istorie. Același lucru îl realizează ,,cu asupra de măsură”, profesorul și muzeograful Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat. Un istoric al publiciștilor, revistelor, activităților derulate de Asociația noastră. Așa cum odinioară am găsit reazem în scriitura părintelui Mircea Păcurariu, tot așa putem găsi în acest volum intitulat Asociația publiciștilor presei rurale din Banat, suport biobibliografic pentru alcătuirea de noi și noi lucrări care să evidențieze scoaterea dintr-o nedreaptă uitare a culturii și civilizației sătești bănățene.

Volumul care acum este prezentat reușește să prezinte viața Asociației publiciștilor bănățeni, de la înființarea ei 10 aprilie 2008 și până în prezent. Anul acesta Asociația a împlinit 10 ani de activitate neîntreruptă în folosul comunității sătești.

Primul capitol intitulat ,,Istoricul Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat” dezvăluie cititorilor activitatea cotidiană a acestei societăți culturale care îngemănează întreg Banatul: Voivodina, județele Caraș-Severin și Timiș. De altfel, de la înființare Asociația a avut în titulatură precizarea ,,din Banatul istoric” mai pe urmă la cererea motivată a confraților din Banatul sârbesc a fost scoasă această precizare.

Întâia întâlnire a fost realizată la inițiativa muzeografului Ioan Traia la Muzeul Satului Bănățean în 2008, atunci când a fost cuprinsă în agenda culturală o sesiune de comunicări cu tema: ,,Aspecte culturale din viața satelor bănățene”. Cu acest prilej, dl. Ioan Traia a propus înființarea Asociației pentru care a fost constituit și un comitet de inițiativă din care au făcut parte: Aurel Turcuș, scriitor, Vasile Todi, publicist, Ioan Traia, Vasile Suciu, preot, Ștefan Tomoioagă și Victor Enache, publiciști.

La prima întâlnire au fost preznți 17 redactori de reviste din Banatul timișan. Pentru a consolida acest nucleu al proiectatei asociații s-au desfășurat alte întâlniri la Jimbolia în 19 iunie 2009 la Muzeul Presei ,,Sever Bocu” și la parohia din Giarmata Vii în 2 octombrie 2010, unde s-au prezentat publicațiile chiar și prin realizarea unei expoziții, s-a prezentat un proiect de statut și s-au primit noi membrii. Datorită acestor eforturi susținute în 2010 Asociația a dobândit personalitate juridică și a fost ales primul Consiliu de Conducere: Vasile Todi (președinte), Vasile Suciu (vicepreședinte), Ioan Traia (secretar general), Marinel Bârsan (trezorier), Bogdan Tămaș, Traian Trifu Căta (membrii).

Întâlnirea de la Urseni din 20 noiembrie 2010 a însemnat întocmirea planului de activitate pe anul 2011, s-a propus cu acest prilej realizarea unui anuar. Președintele Vasile Todi și-a prezentat demisia care a fost acceptată de membrii prezenți și a fost ales președinte interimar preotul Vasile Suciu care apoi a fost ales președinte titular conducând destinele Asociației până în 2013. La această întâlnire profesorul Ion Murariu și-a prezentat cartea: Revista ,,Lumina satului” – repere monografice.

În vatra primitoare a părintelui Vasile Suciu s-a desfășurat și întâlnirea din 12 februarie 2011. Cu acest prilej a fost prezentat primul bilanț al Asociației, a fost ales noul președinte și lansate mai multe cărți. În planul de activitate au fost trecute următoarele proiecte: editarea unui anuar, crearea unui blog (care a și fost realizat) și înființarea unei sucursale a Asociației în Banatul sârbesc.

Primul Forum al publiciștilor din Asociație a fost organizat la Șopotu Vechi (24 sept. 2011), a urmat Săcălaz (6 oct. 2012), Torac (30 aug. 2013), Birda (27 sept. 2014) și Timișoara (Muzeul Satului, 27 iunie 2015; 28 mai 2016; 29 aprilie 2017).

Fiecare din aceste întruniri a vizat trei secțiuni distincte: organizatorică, comunicări științifice, prezentare de carte.

Între cele organizatorice amintim alegerile pentru conducerea Asociației în 2014 și 2017 când a fost ales și confirmat în funcția de președinte prof. Ioan Traia care și ales colaboratorii: Gheorghe Blejușcă (secretar), Petru Opruț (trezorier) precum și vicepreședinții și membrii Comitetului de Conducere, au fost primiți noi membrii, unii onorifici, a fost introdus un premiu anual ,,Pavel Filip și Aurel Turcuș” care recompensează pe cei mai vrednici publiciști.

În partea științifică au fost realizate comunicări științifice susținute cu prilejul întâlnirilor membrilor Asociației dar și în cadrul unor simpozione științifice naționale și internaționale unde au participat unii membri care au reprezentat Asociația: Vladimirovaț (20-21 aug. 2008, Simpozionul Internațional ,,Vatră petroviceană și spiritualitate românească în spațiul Banatului”); Giroc (22 feb. 2014, Simpozionul Internațional ,,Ecouri ale Primului Război Mondial, reflectate în presa scrisă și memoriile combatanților”); Zrenianin (16-17 oct. 2014, Simpozionul Internațional ,,Literatură și Presă în Banat”); Giarmata Vii (7 nov. 2015, Simpozionul Internațional ,,Vatră nouă 2000-2015. Factor de cultură și spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii”); Timișoara (14-16 apr. 2016, Academia Română, Congresul de istorie a Presei ,,Tradiții ale presei științifice”); Arad (3 nov. 2016, Sesiunea Națională de comunicări ,,Aradul-capitală politică a românilor transilvăneni”; 14 mai 2018, Sesiunea Internațională de comunicări).

Asociația a participat prin membrii ei la aniversarea revistelor sătești: Ferendia (2015 – 10 ani ,,Vatra satului”; Săcălaz (4 oct. 2015, - 20 ani ,,Foaia Săcălazului”); Giarmata Vii (7 nov.2015, - 15 ani, ,,Vatră nouă); Șopotu Vechi (12 dec. 2015 – 20 de ani ,,Almăjul”).

În cadrul întâlnirilor jurnaliștilor sătești au fost lansate monografii a unor localități sau parohii: Petrovasâla (Vladimirovaț, 2008, 200 de ani); Colonia Gătaia (2011, 80 de ani de la întemeierea comunității); Săcălaz (2012).

Capitolul al II-lea al cărții este închinat membrilor fondatori și de onoare. Membrii fondatori: Vasile Todi, publicist; Vasile Suciu, preot; Ioan Traia, muzeograf; Bogdan Tamaș, politolog și Marinel Bârsan.

Membrii de onoare: Dinu Barbu, publicist; Ioan Viorel Boldureanu, etnolog; Vasile Bogdan, redactor Radio-Tv.; Ioan David, publicist; Mircea Miloia, inginer; Dan Radosav, jurnalist; Marcel Sămânță, jurnalist; Ioan Dorel Sinaci, profesor; Pavel P. Filip, condeier; Aurel Turcuș, publicist.

Capitolul al III-lea este destinat de autor publicațiilor și redactorilor care fac parte din Asociație. Sunt cuprinse 33 de publicații sătești, școlare, parohiale: 21 din Timiș, 8 din Banatul sârbesc și 4 din Caraș-Severin. Nu voi înșira toate aceste reviste, ci voi aminti doar câteva dintre acestea –datorită timpului și nu din alte considerente-: ,,Almăjul”, revistă de cultură, redactor-șef: Gh. Rancu-Bodrog; ,,Anghelos”, revistă de spiritualitate, redactor-șef: Dan D. Gîrjoabă; ,,Arhanghelul”, revistă de cultură și religie rurală, redactori Valentin Bugariu și Florin Popovici; ,,Cenăzeanul”, periodic de opinie și informare, redactor Dușan Baiski; ,,Foaia Codrenilor”, revistă de cultură, tradiție și și spiritualitate, redactor Cornel Juica; ,,Foaia Săcălazului”, foaie independentă de interes local,  redactori Șt. Tomioagă și Ghiță Blejușcă; ,,Foaia Săcoșană”, periodic al comunității, redactor Gh. Lungu; ,,Foaia Șanovițeană”, periodic al comunității locale, redactor Nelu Ioan Roșca; ,,Glasul Voislovei”, revistă a comunității, redactor Petru Opruț; ,,Lumina satului”, redactori Ion Murariu și Octavian Gruița; ,,Morisena”, revistă trimestrială de istorie, redactor Dușan Baiski; ,,Sărcia”, publicația românilor sărcinenți, redactor Iancu Murărescu; ,,Suflet nou”, revista satului bănățean, redactori Ioan Olărescu și Traian Galetaru; ,,Sfeșnicul”, revista parohiei și a școlii, redactor Iliia Pavlovici Pătruț; ,,Tibiscus”, revista Societății Literar-Artistice”, redactor Vasile Barbu; ,,Vatră nouă”, revista comunității, redactor Vasile Suciu și ,,Vatra satului”, revista satului, redactor Ioan Traia și Marius Iosif Circa.

Prin realizarea acestei cărți, mult așteptată, autorul, Ioan Traia, muzeograf, profesor dar și iscusit și generos cercetător al trecutului bănățean oferă publiciștilor bănățeni și totodată iubitorilor culturii bănățene un veritabil Dicționar al sufletului satului românesc dintre Mureș și Dunăre. Volumul va fi –cred eu- folosindu-mă de doi colaboratori ai autorului o dovadă a trecerii locului și oamenilor prin timp, o sursă valoroasă de cunoaștere pentru ,,viitorime” (prof. Iosif Marius Circa) dar și o dovadă palpabilă care întărește o credință care ne spune că ,,vorbele rămân neputincioase în fața faptelor” (pr. Ioan Marcu).

Forumul publiciștilor bănățeni la Ferendia

                 Sâmbătă, 27 octombrie s-a desfășurat la Ferendia cea de-a VIII-a ediție a Forumului Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat. Lucrările forumului au avut loc în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din localitate după săvârșirea Sfintei Liturghii de către P. C. Părinte prof. Tiberiu Dan Gherasim, parohul locului. La finalul slujbei părintele-paroh printr-un cuvânt de învățătură a evocat chipul Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

            După otpustul Sfintei Liturghii cu începere de la orele 11,00 au fost deschise lucrările forumului prin două lansări de carte. Dl. prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat a mulțumit membrilor Asociației dar și invitaților și enoriașilor din Ferendia care au fost în biserică pentru a se împărtăși de cele două lansări de carte.

            Prima carte prezentată a fost Ferendia. Satul de pe șapte coline, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, 486. a fost prezentată de 4 vorbitori: prof. Marius Iosif Circa, scriitorul Ion Marin Almăjan, istoricul Ion Hațegan și criticul literar Florin Popovici.

            Autorul, Ioan Traia a mărturisit în debutul prezentării de carte faptul că documentarea pentru realizarea Monografiei a început în clasa a VIII-a când împreună cu un prieten, Marcel Sămânță a aflat de un caiet cu însemnări din sat care a aparținut lui Iosim Balosin. Cheia alcătuirii acestei scrieri monografice a constat în legătura dintre istorie și loc, iar memoria colectivă a reprezentat motorul consemnării faptelor.

            Profesorul Mariu Iosif Circa într-o recenzie atent realizată consideră Monografia Ferendiei o reușită frumoasă și monumentală, o veritabilă cronică a satului. Socotită a fi o fântână a cunoașterii, Ferendia ,,ne este dragă ca o tinerețe”. Prin cuprins subiectul tratat se extinde asupra formării poporului român. În 1804 ,,s-a pus satul la rând”, adică a fost sistematizat. În capitole distincte, autorul Ioan Traia tratează apariția Bisericii: ridicarea lăcașului de cult, șirul preoților cu un medalion substanțial al părintelui Traian Olde, apoi sunt amintiți colaboratorii preotului, troițele, crucile de hotar și vizitațiile canonice. Școala, odată înfloritoare este descrisă în amănunt. Între dascăli un loc special îl deține învățătorul Achim Miloia, tatăl istoricului Ioachim Miloia. Capitolul al V-lea ilustrează așezarea tradițională dar și temperamentul ferengienilor.

           

         Scriitorul Ion Marin Almăjan mărturisește celor prezenți că lectura volumului a fost făcută cu creionul în mână. Cartea prin cuprins este una neobișnuită pentru o monografie rurală, ea se poate constitui într-o monografie a Banatului. Realizată printr-o muncă uriașă care a îmbinat acribia cercetătorului cu inima bănățeanului, volumul oferă și o descriere prihologică a ferengianului, a portului dar și a casei.

            Istoricul Ion Hațegan mărturisește că prietenul Ioan Traia prin râvna cărturărescă și calitățile sufletești face cinste Banatului. Prin efortul susținut a reușit să realizeze o Asociație a monografiștilor din Banat și Crișana.

            Criticul literar Florin Popovici a apreciat Monografia în care cantitatea este proporțională cu calitatea. Prin această lucrare, Ferendia este așezată pe harta monografismului bănățean. Cartea este întocmită după toate rigorile științifice, cu aparat critic, bibliografie bogată dar și documente inedite.

            Ioan Traia are nu are vocația risipirii caracteristică fiului risipitor din parabola biblică, ci are vocația punerii laolaltă, el fiind un mobilizator de conștiințe.

            Sub presiunea globalizării fiecare sat ar trebui să păstreze la loc de cinste 3 cărți care individualizează comunitatea dându-i putere și personalitate: Abecedarul, Evanghelia și Monografia.

            Cea de-a doua carte, Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, autor Ioan Traia, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, 281 p. a fost prezentată de prof. Marius Iosif Circa și părintele Valentin Bugariu. Volumul reprezintă o monografie a Asociației care anul acesta pe 10 aprilie a împlinit 10 ani de activitate neîntreruptă. Înființată de către prof. Ioan Traia, Asociația a reușit să ofere un cadru organizat în care au avut loc întâlniri, comunicări științifice, lansări de carte. Tot în cadrul întâlnirilor au fost aniversate revistele care au împlinit vârste rotunde, au fost lansate monografii a unor sate sau parohii. Capitolul al II-lea creionează medalioanele membrilor fondatori și de onoare, iar ultimul capitol prezintă revistele și redactorii acestora.

            În partea a doua a forumului au fost decernat Premiul ,,Aurel Turcuș și Pavel P. Filip” redactorului ,,Foii Săcălazului”, Gheorghe Blejușcă (Laudatio ec. Petru Opruț), Sever Lazăr (Laodatio prof. Octavian Gruița), redactor ,,Lumina satului” (Giroc) și prof. Traian Galetaru (Laodatio ec. Ioan Olărescu), redactor al revistei ,,Suflet nou” (Comloșu Mare).

            La final membrii Asociației au făcut un popas la capela ridicată de Vasile Marcu în cimitirul confesional al satului în 1898. Capela a fost sființită la 21 noiembrie 1900 de Mihail Juică, administrator presbiterial și preotul Silviu Colojoară, paroh în Sculea și cu acest prilej a primit hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva. În capelă sunt înmormântați ctitorii acesteia, Eva (†1913) și Vasile (†1918).

            Agapa frățească a reunit pe membrii Asociației dar și pe enoriașii parohiei din Ferendia.

Comuniune euharistică în parohia Birda

      Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir ,,se păzește în popor prin nelucru”. Prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este plasată în prag de iarnă – căreia, dealtfel, în pronosticheză trăsărurile – Sâmedrul reinstaurează anotimpul sărbătorilor celebrate cu fast de întreaga comunitate. (Otilia Hedeșan, Lecții despre Calendar, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 228).

            Cinstirea Sf. Mare Mucenic Dimitrie a debutat, joi, 25 octombrie de la orele 16,00 când a fost oficiată Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda.

            În ziua de pomenire a fost săvârșită Sfânta Liturghie de la orele 10,00 în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din filia Sîngeorge. Cu acest prilej au fost prezenți copiii de la Școala Primară și Grădinița cu Program Normal din localitate însoțiți de Prof. Maria Dârpeș.

,,Foaia Săcoșană”, nr. 29 / 2018

    A apărut nr. 3 pe lunile iulie-septembrie al peridiodicului ,,Foaia Săcoșană”. Editorialul care deschide sumarul revistei consemnează un eveniment cultural bănățean: ,,Întâlnirea monografiștilor bănățeni la Partoș” (p. 1). Din cuprins aflăm știri din viața culturală a Sacoșului Mare: ,,Cultura, ocupații și tradiții” în care autorul, prof. Petru Drăgan vorbește de temeluirea Căminului Cultural. Dintr-un alt material aflăm că biblioteca Redacției s-a îmbogățit cu 8 volume. Ana Maria Cheiaua amintește de un loc cu o anumită poezie a locului: ,,Sărbătoarea câmpenească de la Grindu Petri”, o zi de ,,cântec, joc și voie bună” în Duminica a V-a după Rusalii.

       Centenarul Unirii este cinstit prin publicarea unui ,,Tablou cu participanții la Primul Război Mondial, […] 1914-1918” pentru literele M-R.

 Publicația poate fi consultată la adresa: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/foaia_sacosana_nr.3-2018.pdf.

Taina Sfântului Maslu la Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională în domeniul Agriculturii din Voiteg

       

          Miercuri, 17 octombrie cu începere de la orele 10,00 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu la Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională în domeniul Agriculturii din Voiteg.

            La inițiativa dl. Conf. univ. dr. Ciprian George Fora, directorul Centrului și purtarea de grijă a P. C. Părinte Dragan Giorgiev, parohul bisericii ,,Sf. Gheorghe” din Voiteg a fost săvărșită Taina Sfântului Maslu de obște împreună cu P. C. Părinți Sebastian Andrei Petrescu (parohia Percosova) și Valentin Bugariu (parohia Birda) pentru ostenitorii acestui Centru, profesori, personal administrativ și elevi.

            După săvârșirea Sfântului Maslu a fost oficiat slujba sfinții apei și au fost sfinținte clădirile Centrului de Pregătire.

            La final a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru ing. Johann Wendel, inițiatorul acestei școli și directorul ei între 1930-1940.

            Dl. Conf. univ. Ciprian George Fora a făcut un istoric al învățământului agronomic de la Voiteg. Începuturile Școlii Agronomice de aici datează din 1926-1927 când a fost ridicat localul școlar. Școala a funcționat între 1927-1945 fiind acreditată de Guvernul României din 1934. Între 1945-1949 școala a intrat în patrimoniul Institutului Agronomic din Timișoara. Odată cu instituirea regimului comunist în România, clădirile împreună cu inventarul mobil și imobil au format Intreprinderea Agrigolă de Stat până în 2000. Din anul 2000, școala a fost preluată de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara. Prin grija Acad. Păun Ion Otiman, rectorul din acea vreme, cu sprijinul Guvernului României și Ministerului Agriculturii din Germania a fost reclădită din temelie școala împreună cu clădirile anexe. Din 2007 și până în prezent aici funcționează un Centru de Pregătire și Perfecționare sub tutela Universității de Științe Agricole din Timișoara.

,,Anghelos”, nr. 2 (62) / 2018

         A apărut un nou număr al prestigioasei reviste trimestriale de meditație, informație și spiritualitate creștin-ortodoxă a parohiei Sânmihiu Român. Editată și realizată de părintele dr. Dan D. Gîrjoabă, revista ,,Anghelos” oferă în acest număr câteva cateheze și predici, precum și rubrica de creație poetică ,,Rânduri și Gânduri”, reflecții, jurnalul pelerinului bănățean și o recenzie.

            Între semnatarii articolelor îi amintim pe P. C. Părinți Ioan Brânzei și Ioan Radu și Daniel Aldescu (Potoc, Caraș-Severin), Vasile Balogh (Diniaș) și Răzvan Meteș (Blajova).

            Felicităm pe redactorul șef al acestei publicații, Dan D. Gîrjoabă pentru acest nou număr care poate consultat la adresa: https://www.scribd.com/document/390594420/anghelosrevista62.  

Ioan Vidu Doinitorul Marii Uniri

             Profesorul dr. Constantin Tufan Stan oferă cititorilor un nou volum care dezvăluie personalitatea unui compozitor în volumul: Ioan Vidu Doinitorul Marii Uniri, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017, 469 p..

            Prefața este iscălită de prof. univ. Elena Chircev de la Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Din acest Cuvânt înainte aflăm date despre volum, documentare și informația oferită dar și despre contribuția autorului la realizarea unui studiu monografic complet și complex al lui Ioan Vidu: ,,Ingenios strucrurată, cartea depășește așadar cadrul obișnuit al unor lucrări care reconstituie cronologic biografia, oferind prin cele șase secțiuni ale sale o perspectivă amplă asupra activității lui Ioan Vidu, integrată vieții muzicale a Lugojului, și zăbovind la momentele însemnate din viața acestei remarcabile personalități bănățene.

            Numeroasele pagini cu informații inedite (inclusiv cu arborele genealogic al familiei Vidu), iconografia bogată, evocările și consemnările contemporanilor adunate în această carte, scrisă cu talent și pricepere, îmbogățesc istoriografia muzicală românească și ajută la o mai bună cunoaștere a personalității lui Ioan Vidu și a activității sale.

            Muzicologul Constantin Tufan Stan se prezintă și de această dată ca un cercetător care stăpânește deplin domeniul de investigare și reușește astfel să îl conducă pe cititor în atmosfera culturală de acum un secol, încărcată de patriotismul bănățenilor iubitori ai muzelor”(p. 10-11).

            Ioan Vidu s-a născut în 17 decembrie 1863 în casa învățătorului Petru Vidu la Mânerău unde a și urmat cursurile școlii primare. Rămas orfan de tată, copilul Ioan a fost sprijinit de protopopul Constantin Gurban care în 1874 l-a și adoptat. A urmat Școala Confesională din Buteni, Preparandia din Arad între 1878-1881 și Conservatorul din localitate. Din acest timp al studiilor, Ioan Vidu a fost redactor responsabil al revistelor: ,,Găunele” și ,,Amicul tinerimii”.

            La absolvirea Institutului Pedagogic a fost numit învățător la Seleuș-Cighirel. Aici, tânărul dascăl a cules folclor și a desfășurat o intensă activitate culturală. În anul 1884 la propunerea episcopului Ioan Mețianu al Aradului, Vidu a fost numit profesor de muzică vocală la Institutul Pedagogic arădean. Aici a realizat o prodigioasă activitate concertistică, de acum datează: Hora Butenilor, Marșul lui Doja și Moțul la drum. A întreținut timp de un an 1884-85 o bogată corespondență cu Gavriil Musicescu. (p. 19).

            În 1888 Ioan Vidu a demisionat de la Preparadia arădeană și a candidat pentru un post vacant la Școala Confesională din Lugoj. După doar un an a preluat și conducerea muzicală a Reuniunii Române de Cântări din localitate. La Lugoj a primit Corul Mitropolitan de la Iași condus de Musicescu (1890), Corul ,,Doina” din Turnu Severin (1902), Societatea Corală ,,Carmen” din București (1904), dar a și concertat cu diferite prilejuri: serbările Astrei (1896), Jubileul de 50 de ani al Reuniunii Maghiare de Cânt și Muzică (1904), Expoziția Generală Jubiliară de la București (1906) și Jubileul Reuniunii Meseriașilor Germani (1909).

            Sprijinit de protopopul Lugojului George Popovici, Ioan Vidu a inițiat cursuri de muzică vocală, cunoscute în epocă sub denumirea de ,,curs de muzică pe note, adresat dirijorilor de cor din mediul rural (țărani și învățători), dar și tinerilor școlari cu domiciliul în satele bănățene și ardelene” (p. 24). La Lugoj a predat muzica în învățământul confesional, a dirijat cele două coruri ale bisericii ortodoxe dar a realizat și câteva articole de popularizare a muzicii în presa vremii.

            Profesorul Tufan Stan ilustrază lupta națională a compozitorului Ioan Vidu realizată prin compunerea dar mai ales interpretarea unor piese patriotice. S-a ajuns până la deschiderea unui proces împotriva lui Vidu pentru tipărirea a două armonizări corale ale cântecelor: Marșul lui Iancu și Haideți frați! Acuzele au continuat pentru o altă piesă: Dorul înstrăinatului.

            O altă prietenie a existat cu diaconul Mihail Gașpar, secretarul Reuniunii. Ioan Vidu l-a însoțit la Bocșa Montană cu plilejul instalării lui Mihail Gașpar ca protopop tractual. Aici, Reuniunea lugojeană a dat răspunsurile la Sfânta Liturghie dar a participat cu un recital la banchetul festiv.

            Ca încununare a contribuției la Mișcarea Națională din Banat, Ioan Vidu a participat alături de alți lugojeni la Adunarea de la Alba Iulia de la 1 Decembrie.

            În concluzie, prof. dr. Constantin Tufan Stan afirmă: ,,Ioan Vidu a fost un învingător. A dovedit un caracter intransigent, refuzând orice fel de compromis. A evitat ambiguitățile generate de efemerele conjuncturi politice, manifestând un surprinzător spirit modern european” (p. 92).

Lansare de carte la Timișoara

   Marți, 9 octombrie 2018 începând cu orele 17,00 a avut loc la librăria ,,La Două Bufnițe” din Piața Unirii lansarea volumului: Banal și banalitate în literatura română. Antologie cu teme pentru scrisul creator, Editura Ariergarda, Timișoara, 2018, 228 p.. Autorul acestei cărți este scriitorul Daniel Vighi, profesor universitar la Catedra de Literatură Română a Universității de Vest din Timișoara. Acesta a gândit și realizat acest eveniment în librăria patronată de un alt scriitor Alexandru Potcoavă, la rându-i student mai vechi al profesorului Vighi, iar publicul numeros a fost format din iubitori de carte dar și studenți care au fost angrenați ad-hoc într-o oră de seminar, cartea acum lansată va constitui suportul discuțiilor în cadrul seminariilor. Tema o constituie îndemnul către scrisul creator, adică vechea compunere realizată în cadrul orelor de literatură din Gimnaziu și apoi Liceu. Titlul volumului îl constituie ,,Banal”-ul urmat de ,,Banalitate” nimic altceva decât judecata valorică a mărturisit Daniel Vighi, autorul volumului.

            Pentru a-i apropia pe cei prezenți de sumarul cărții, profesorul Daniel Vighi a făcut două paralele din literatura universală și cea română: Cehov și Caragiale, o lume a oamenilor simpli și Dostoievski și Eminescu care oferă lumea excepțională prin definție.

            În încheiere vorbitorul a accentuat două probleme de fond: Literatura nu este nici cimitir și nici un muzeu al figurilor de ceară, ci o realitate vie, adică viață. A doua, o reprezintă memoria și memorarea. Învățarea presupune curiozitate și creație, adică scris creator. Volumul oferă studenților opere ale unor scriitori considerați de Istoria Literară minori.

,,Vatră nouă”, nr. 216 / 2018

        Prin grija și bunăvoița Preaonoratului Părinte Vasile Suciu, cleric și animator cultural și social la Giarmata Vii a apărut și am primit numărul pe luna octombrie al prestigioasei reviste locale a satului sus-amintit.

     Cuprinsul oferă cititorilor rubrici consacrate: Curiozități, Sfatul Specialistului, Educație, Învățământ, Educație, Tradiții și Cronica parohială. Tot în revistă este cuprins și suplimentul religios denumit ,,Iconostas”.

       Editorialul închinat Centenarului Unirii este iscălit de prof. univ. Vasile Dudaș și Acad. Păun Ion Otiman oferă publicului local și nu numai, o nouă secvență închinată Ratificării Unirii.

   Două evenimente ne-au atras atenția în chip deosebit: prezentarea hramului bisericii cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Giarmata Vii în fotografie și debutul noului an școlar prin rugăciunea Te Deumului dar și prin reușita acțiunii coordonate de părintele Suciu. Prin această activitate caritabilă au fost oferite ghiozdane și rechizite școlarilor.

 Revista poate fi consultată la adresa: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/vatra_noua_216.pdf.

Referendumul la final….

     S-au închis urnele la Referendumul pentru redefinirea familiei. O acțiune civică sprijinită de Biserica Creștină din România indiferent de confesiune. După zile în care am încercat să motivăm concretizarea celor 3.000.000 de persoane care au semnat pentru declanșarea acestui Referendum, au existat și materiale care au popularizat această acțiune civică, altele care au lămurit importanța redefinirii familiei ca uniune liberă între un bărbat și o femeie. Au fost și potrivnici acestrui demers care au asociat votul cu un anume partid politic, fel de fel de lozinci fără vreun temei iar acolo unde s-au terminat argumentele s-a trecut la injurii și atac la persoană.

            La Birda și Sîngeorge s-a obținut următoarea situație: 287 persoane care și-au exprimat votul reprezentând 31,19% respectiv 99 de alegători, 22,5%.

            Un cuvânt de mulțumire se cuvine adresat celor care s-au implicat în mod obiectiv, celor care au crezut că prin acest vot se realizează o mărturisire de credință.

            Într-un An Omagial al Marii Uniri de la Alba Iulia, acum când aniversăm Centenarul Unirii un gând bun de unitate, de iubire frățească, de cultivare a tradiției spirituale românești. Un alt cuvânt potrivit de încheiere ar fi o însemnare a unui mare duhovnic român:

,,Pace celor ce vin,
Bucurie celor ce rămân,
Binecuvântare celor ce pleacă”.

Taina Sfântului Maslu în parohia Birda

          Duminică, 7 octombrie cu începere de la orele 16,00 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda.

            Au slujit cu acest prilej P. C. Părinți Ioan Sălvan (parohia Folea), Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Dragan Giorgiev (parohia Voiteg), Călin Negrea (parohia Gătaia), Sebastian Andrei Petrescu (parohia Percosova), Tiberiu Dan Gherasim (parohia Ferendia) și Valentin Bugariu, parohul locului.

            Cuvântul de învățătură ocazional a fost pregătit și susținut de către părintele Ioan Sălvan. În cadrul acestuia a vorbit celor prezenți de dobândirea Împărăției Cerurilor pentru ca mai apoi toate celelalte rugăciuni să fie împlinite. Timpul și locul de dialog cu Dumnezeu este spațiul sacru al bisericii unde Sfânta Liturghie, Sfintele Taine, laudele și ierurgiile sunt tot atâtea popasuri duhovnicești unde omul are posibilitatea să stea de vorbă cu Dumnezeu.

            S-au împărtășit de cuvântul Mântuitorului din Sfintele Evanghelii, rugăciunile citite și de eleoungere mai mulți credincioși din parohie și din cele învecinate: Voiteg, Gătaia și Berecuța.

Imaginea românului în filmul pentru copii la Grădinița P. N. Birda

       Marți, 2 octombrie de la orele 10,00 a fost realizată activitatea dedicată Centenarului Marii Uniri cu tema: ,,Imaginea românului în filmul pentru copii” la Grădinița cu Program Normal din Birda.

       Grupele pregătite de prof. Iasmina Petrovici au vizionat trei fragmente din două filme clasice: ,,Amintiri din copilărie” (1964) și ,,De-aș fi Harap Alb” (1965). Cele două filme sunt ecranizări din opera lui Ion Creangă. După proiectarea celor trei fragmente au fost accentuate trei caracteristici ale românului de la sfârșitul veacului al XIX-lea: casa și gospodăria tradițională, portul popular, calitatățile sufletești ale românului. Una dintr-acestea, curajul a fost observat din drumul inițiatic al lui Harap-Alb.

            Activitatea se înscrie în Acordul de Parteneriat încheiat între Parohia Ortodoxă Birda și Grădinița din localitate.