RECENZIE ” GĂTAIA. MONOGRAFIE” AUTOR PREOT DR. VALENTIN BUGARIU

Gătaia. Monografie este o lucrare științifică, foarte bine documentată din punct de vedere geografic, istoric, etnografic, lingvistic, cultural și religios. Totodată este un dar de mare preț oferit comunității din Gătaia.

Lucrarea are cuprins metodic structurat în 7 capitole, acestea având la rândul lor mai multe subcapitole.

Primul capitol intitulat ”Așezarea geografică și condițiile naturale” dezbate minuțios elemente legate de relief, structură geologică, climă, precipitații, hidrografie, floră și fauna locului.

 Cel de al doilea capitol se numește ”Istoricul orașului Gătaia și al satelor aparținătoare”, dezbătând în subcapitole fiecare sat din zona Gătăii: Șemlacu Mare, Butin, Șemlacu Mic, Sculea, Percosova. Informațiile sunt interesante, documentate din punct de vedere istorico-geografic. Datele menționate în aceste subcapitole ne amintesc de timpurile voievodatelor, efectul cuceririi maghiare, al stăpânirii turcești și al perioadei habsburgice. Se face referite totodată la evenimente triste cum a fost deportarea țăranilor bănățeni în Bărăgan. Este atins momentul istoric al Marii Uniri și evoluția în perioada contemporană a comunității locale din Gătaia și impactul asupra dezvoltării ulterioare a acesteia.

 Capitolul al III-lea este dedicat organizării administrative, făcându-se referire la diferite instituții cum ar fi: centrul de sănătate, postul de poliție, poștă, farmacie, bancă, căminul cultural, organizația de pompieri și biblioteca localității. Informațiile istorice fac referire și la atestările localităților, ceea ce demonstrează o documentare serioasă a autorului: Gătaia (1343), Butin (1717), Percosova (1358), Sculea (1332), Șemlacu Mare (1270), Șemlacu Mic (1802).

M-a impresionat exactitatea datelor oferite de monografie, cercetarea  autorului fiind deosebit de complexă. Sunt menționați chiar și medicii de la Spitalul de Psihiatrie Gătaia.

Capitolul al IV-lea se numește ”Școala și activitatea culturală” și  se face referire la importanța școlii în comunitatea din Gătaia. La începutul  capitolului este surprinsă viața școlii în perioada interbelică.

Fiind dascăl de profesie, mi-a plăcut să găsesc în monografie un tabel cu situația școlară din perioada interbelică ce conține date exacte cu privire la numărul de elevi înscriși, promovați, repetenți. Din tabelul respectiv, am observat că ,de exemplu, în anul școlar 1923-1924 din 307 elevi înscriși doar 187 au promovat și 120 au rămas repetenți. În anul școlar 1922-1923 din 220 de elevi înscriși au promovat doar 117.

Aceasta înseamnă că existau probleme foarte mari cu promovabilitatea din cauza sărăciei și  nefrecventării cursurilor. Copiii nu își însușeau cunoștințele de bază pentru că deseori erau folosiți la muncile agricole și nu erau trimiși la școală. Sărăcia lucie de după Primul Război Mondial și-a spus cuvântul în slaba promovabilitate școlară. În anul școlar 1934-1935 din 302 elevi înscriși au promovat 201; o treime din numărul elevilor au rămas repetenți. E un procent al promovabilității extrem de sumbru.

M-am bucurat să descopăr că în anii celui de al Doilea Război Mondial a crescut gradul de promovabilitate al elevilor. De exemplu, în anul școlar 1940-1941 din 263 de elevi înscriși au rămăs repetenți 62, spre deosebire de anii anteriori când procentul de promovabilitate era mult mai mic. M-a întristat să descopăr că în anul 1944-1945 școala a fost închisă din cauza războiului, iar în anii următori finalizării a acestuia a scăzut mult înscrierea copiilor la școală. Cauza principală e lesne de înțeles: sărăcia, care a urmat anilor cumpliți de război.

În anii postbelici, populația școlară a fost în continuă creștere de la un an la altul: astfel în anul școlar 1956-1957-267 elevi înscriși, în 1957-1958- 275 elevi înscriși. Acesta este un semnal al faptului că populația se refăcea după anii de sărăcie și dificultăți materiale extreme de după război.

Am fost impresionată să descopăr existența unei rețele școlare în zona Gătăii: școli cu 7 clase: Gătaia, Nițchidorf, Berzovia, Jamu Mare, Vermeș și Șipet-satul frumos al copilăriei mele. Exista chiar și o secție sârbă la Sângeorge. De asemenea, școlile cu 4 clase au fost spre curiozitatea mea, a dascălului, următoarele: Berini, Cerna, Gherteniș, Birda, Cadăr, Duboz, Clopodia, Ferendia, Sculea, Butin, Șemlacu Mare, Șemlacu Mic, Șoșdea. La Tormac, satul vecin cu Șipetul meu, are o secție maghiară, care există și azi.

Mi-a plăcut să citesc cu câtă minuțiozitate se făceau  inspecțiile școlare în anii 1950-1960. Am regăsit elemente familiare cu munca mea de zi cu zi, prezentate atât de simplu și de exact în același timp. M-a impresionat inspecția domnului director învățător de la Șemlacu Mic-Adam Șoșdeanu, a prof. Petre Tomescu, a învățătoarei Aurelia Cristea. Am rezonat emoțional cu respectivele relatări, poate și din prisma meseriei pe care o practic și eu de atâta vreme.

 Situația școlară s-a îmbunătățit simțitor; astfel, în anul 1964-1965, din 613 elevi înscriși, doar 54 au rămas repetenți. În anul 1969-1970 din 144 elevi înscriși, nu mai era nici un repetent. Acest lucru demonstrează creșterea nivelului de trai al famiilor din zonă, deoarece își permiteau să trimită copiii la școlă și să le asigure rechizitele necesare studiului.

Autorul face referire la dascălii de seamă ai locului: prof. dr. Gheorghe Vătășescu, prof. Petru Ciurea, prof. Petre Tomescu Mățău, prof. Herbert Weissman, prof. Petru Ursulescu, prof. Marcel Tolcea. Ne sunt prezentate informații despre învățământul de după anii 1990, chiar premii obținute la olimpiade și concursuri școlare  de elevi între anii 1962-2017.

Părintele Valentin face câte o prezentare succintă a fiecărei școli: din Butin, Percosova, Sculea, Șemlacu Mare, Șemlacu Mic.

În acest capitol prezintă importanța existenței a cinematografului, a presei-prin publicațiile: ”Curierul de Gătaia”, ”Jurnalul de Gătaia”, ”Monitorul de Gătaia”-ultima amintită se tipărește și în prezent. De asemenea, sunt amintite rezultatele bune obținute în domeniul sportului de anumite personalități locale.

Capitolul al V-lea este dedicat bisericilor din zonă. Și acest capitol este bine documentat din punct de vedere istoric; expunerea documentară are o ordine cronologică de la primele atestări care datează 731. Din 1204 datează primele mănăstiri din zona Șemlacului. Părintele Valentin face câte o prezentare succintă a fiecărei biserici din zonă: Mănăstirea Săracă, Biserica ”Învierea Domnului” din Gătaia, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Sculea,  Biserica ”Pogorârea Sf. Duh” din Șemlacu Mare, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Percosova, Biserica ”Sf. Ierarh Nicolae” din Colonia Gătaia.

Viața creștinilor ortodocși este zugrăvită cu multă atenție în datele exacte care ne sunt furnizate despre ierarhii locului, preoții care au slujit pe meleagurile Gătăii. Fotografiile alb-negru și color dau o notă de autenticitate informațiilor prezentate.

Autorul nostru ne prezintă și biserici aparținând altor culte creștine: romano-catolice, evanghelice, reformate, penticostale, baptiste, adventiste. Românii din Banat s-au caracterizat prin acceptarea cu ușurință a celor de lângă ei indiferent de naționalitatea și religia din care fac parte.

Capitolul al VI-lea este intitulat ”Economia” și vizează viața economică a zonei Gătaia.

Astfel, părintele ne prezintă cum ne-a obișnuit un tabel cu animalele pe care le aveau oamenii în gospodării 1895-1911, pe fiecare localitate din zona Gătăii. Cronologic, este descrisă perioada 1948-1989- sistemul colectiv din perioada ceaușistă.

Sunt enumerate câteva firme care au influențat în mod pozitiv viața economică a zonei după anii din perioada comunistă: Smithfield, Maxagro Farm, Grădina Lavandei, fabrica de linguri Solingen, fabrica de volanuri Takata -Petri.

Capitolul al VII-lea este ultimul din această monografie dedicată cu atâta generozitate de părintele Valentin comunității din Gătaia și este intitulat ”Demografie, tradiții, interculturalitate”. În acest capitol sunt dezbătute în mai multe subcapitole următoarele elemente: populația zonei, casele și gospodăriile tradiționale, portul familial, ciclul calendaristic și familial, toponimie, onomastică, folclor, precum și personalități culturale locale.

M-a impresionat în mod aparte, având o formație lingvistică, analiza limbii românești cu specificul zonei, pornind de la opera literară și științifică a documentelor protopopului și scriitorului Mihail Gașpar. Astfel, autorul dezbate elemente lexicale și populare clasificate în părțile de vorbire cunoscute: substantive, adjective, verbe, alocuțiuni verbale, adverbe și alocuțiuni adverbiale. Toate aceste părți de vorbire sunt regionalisme ale graiului nostru drag bănățean. Părintele ne prezintă elemente de ordin fonetic și gramatical, precum și elemente lexicale arhaice și bisericești, precum și neologisme.

Subcapitolul acesta oferă informații prețioase de dialectologie și istoria limbii române, care poate servi ca studiu suplimentar pentru orice student la litere sau absolvent cu studii lingvistice.

Bibliografia lucrării este extrem de generoasă, arătând atenta documentare a părintelui Valentin. M-a impresionat în mod deosebit durata documentării pentru ca această monografie să existe: 10 ani de documentare, peste 1500 de fișe de cercetare, patru luni de redactare a acestei monumentale lucrări științifice.

Prima ediție a monografiei a văzut lumina tiparului în 2018, iar cea de doua ediție –care însumează 441 de pagini-în 2021.

Felicitări părinte Valentin pentru minunata lucrare pe care ne-ați oferit-o, pentru minuțioasa cercetare istorică, geografică, etnologică, lingvistică și religioasă pe care ați făcut-o cu dragoste și dăruire pentru noi!

 

Cu deosebită considerație și prietenie,

Prof. Manuela Matits, director adjunct Școala Gimnazială Săcălaz

O MIRABILĂ ZIDIRE INTELECTUALĂ ȘI RELIGIOASĂ

 

Volumul intitulat Credință. Educație. Tradiție (Editura EUROBIT, Timișoara, 2021) mi-a parvenit prin bunăvoința coordonatorului său, Preot dr. Valentin Bugariu, foarte cunoscut cărturar bănățean, ce continuă, cu entuziasm și convingere, tradiția reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române de a se implica, până la devoțiune, în identificarea și slujirea valorilor naționale. În acest fel înțelege Sfinția Sa să împlinească, cu toată răspunderea, o datorie sfântă față de comunitatea căreia îi aparține și, implicit, față de neamul său românesc.

Redactată conform rigorilor unei opere științifice, cartea recenzată se remarcă prin ținuta sa intelectuală: posedă un aparat critic elaborat conform exigențelor actuale, oferă o mulțime de informații din sfera religiei, a școlii, a literaturii și presei bănățene, problematizează, interpretează fenomene, pune în circulație idei importante etc.

La o primă vedere, volumul derutează. Autorii articolelor nu sunt dispuși, cum se obișnuiește, în ordine alfabetică. La secțiunea Credință, apar titluri ce par a se încadra mai degrabă în celelalte secțiuni: Educația ortodoxă în lumina publicației „Învierea” (Marius Florescu); Ioachim Miloia, cercetător și protector al monumentelor istorice din Banat. Secțiunea Educație începe cu articolul intitulat Cuvinte – prescuri: mărturii de credință din țara icoanelor (Florin-Corneliu Popovici) etc. Probabil că dispunerea lucrărilor ține cont de modul cum s-au grupat și succedat comunicările de la baza lor, în cele trei secțiuni ale colocviilor desfășurate sub egida revistei „de cultură și religie rurală «Arhanghelul» din Birda”, după cum aflăm din Argumentul semnat de neobositul și dăruitul Preot dr. Valentin Bugariu (p. 9). Reținem de aici și o prețioasă explicație pentru titlul volumului: „Credința, Educația și Tradiția sunt cele trei valori promovate de Parohie” (Ibidem). (Autorul se referă, desigur, la Parohia Birda, din județul Timiș.) Această triadă a mobilizat o serie de aderenți din rândul preoților, profesorilor și jurnaliștilor din Vestul țării, dar și din străinătate, care au pledat, la unison, dar nuanțat, pentru o direcție culturală aptă să ilustreze cele trei valori, distinct sau în interrelaționarea firească pe care o presupun.

Articolele ce alcătuiesc Sumarul sunt inegale. Și nu doar cantitativ. Totuși, ele se solidarizează și își dovedesc unitatea la mai multe nivele: la nivel atitudinal, susținând „bănățenismul” în contextul „românismului” – preocupare veche a presei din Banat, mai cu seamă a celei culturale; la nivel teleologic, cultivând spiritualitatea din perspectiva credinței ortodoxe, dar și a idealurilor școlii românești; și la nivelul expresiei, datorită sobrietății și eleganței clasice din expuneri.

După lectură, impresia de eterogenitate dispare. Coerența discursivă și fluența ideologică unifică textele la nivelul structurilor adânci. Funcționează ca lianți textuali, ca elemente de autopropulsare, idei care ies în relief prin acuitate, utilitate, îndemn la reflecție, deschidere de perspective etc. și care salvează de monotonie derularea textelor, îndemnând lectorul să nu le abandoneze (chiar dacă, prin previzibilitate și expresie ternă, unele îl mai și plictisesc, obligându-l la pauze destul de frecvente), să le trateze cu interes și respect. Bunăoară, la pagina 39, se aduce în discuție o abordare franceză, de largă cuprindere, a educației creștine a copiilor („Într-o revistă ce apare în Franța, am găsit articolul «Locul copiilor în Biserică», care insistă asupra datoriei ca «cei mici să fie învățați și ajutați să crească în rugăciune, în ascultare de Dumnezeu și de părinți, în dragoste și în discernământ pentru a alege voia Domnului” (Marius Florescu, Educația ortodoxă în lumina publicației „Învierea” ); la pagina 87, când se vorbește despre Mitropolitul Dr. Vasile Lazarescu (bănățean din Jadani, care își spunea astfel fiindcă se știa descendent al lui Lazar), se formulează limpede, în termeni axiomatici, un adevăr pe care l-am intuit eu însămi, dar n-am reușit să-l exprim atât de convingător: „El nu avea de ce să fie reabilitat moral. Trebuia doar să-i fie recunoscute meritele” (Iacob Vasilie, Jadani – un sat de creștini); la pagina 126, aflăm că Împăratul Iustinian și-a publicat legile Noii Constituții în limba greacă, „pentru a fi înțelese de tot poporul”: «Nu am scris această lege în limba națională, ci în limba comună, cea grecească, pentru ca să fie cunoscute de toți, datorită ușurinței cu care o vor înțelege”; la pagina 187, descriindu-se situația Școlii normaliste de fete din Bitola (Macedonia), la început de secol XX, se precizează, pentru a se sugera standardele de exigență la care se ridica aceasta, că „planul și programele de învățământ erau aceleași ca la școlile normale din România”; la pagina 198, se strecoară gândul că orice transcendere de sine îl situează pe om pe calea spre Dumnezeu sau că orice călătorie (= înstrăinare), încheiată cu drumul spre casă, este o întoarcere la sine și, implicit, la moralitatea creștină, având ascendent biblic în parabola Fiului risipitor (Lavinia Șerban, Prin educație spre credință. Basmul sau cunoașterea lui Hristos). Și exemplele, evident, se pot înmulți. Ei bine, asemenea afirmații nebănuite, ce apar, din loc în loc, ca pentru a îmboldi cititorul, au avut, realmente, asupra mea un efect de acroșaj – m-au readus la text, m-au determinat să particip la viața ideilor, să fiu mai atentă la variatele mesaje teologice, ecleziastice, pedagogice, istorice, publicistice, literare, sociale etc., care compun o carte complexă și incitantă. La consistența indiscutabilă a volumului se adaugă, deci, și calitatea pragmatică a unor secvențe de acest fel, care mizează pe impactul asupra receptorului. 

În contextul pandemic actual, surprinzătoare și binevenite, de-a dreptul pilduitoare, sunt paginile despre campania de informare și îndrumare a Episcopiei Caransebeșului, din vremea ilustrului episcop Miron Cristea, ce avea să devină patriarh al României, în legătură cu „bolile epidemice și lipicioase”: „... în scopul prevenirii bolilor contagioase și a epidemiilor, la 30 mai 1917, episcopul Miron Cristea a emis un ordin circular referitor la acoperirea sicrielor și la obiceiul de a se săruta mortul. Ordinul arăta că «uzul acesta al sărutului morților este foarte periculos cu deosebire la cazuri de moarte în urma bolilor epidemice și lipicioase. Prin sărutare se molipsește și cel sănătos și astfel boala se lățeșce și se curmă viața multora” (Daniel Alic, Implicarea Episcopiei Caransebeșului în viața socială a comunităților rurale bănățene la începutul secolului al XX-lea, p. 54); „... la 6 noiembrie 1918, episcopul Miron Cristea a trimis preoților din eparhie o notă informativă prin care îi îndemna să citească credincioșilor sfaturi medicale pentru prevenirea gripei spaniole și să le explice metodele recomandate de doctori pentru vindecarea de această boală. Circularul a fost publicat în 11 noiembrie și în Foaia diecezană, în numărul dedicat comemorării asesorului Ștefan Jianu, răposat la 2 noiembrie în urma contractării virusului gripei spaniole” (Ibidem, p. 55).

Evidențierea personalității Mitropolitului dr. Ioan Selejan se realizează admirabil. Trăsăturile definitorii pentrul înaltul ierarh se degajă dintr-o recenzare excepțională a cărții Înalt Prea Sfinției Sale, intitulată Pe cărarea Raiului. Recenzia, semnată de Dr. Florin-Corneliu Popovici, debutează puternic, cu o memorabilă aserțiune a Mitropolitului Ioan: „Banatul va fi pentru mine pridvorul Raiului” (p. 157), aserțiune ce probează o cinstire fără seamăn a locului care l-a „adoptat”, fiindcă  drumul său spre Rai trecea pe aici. Autorul recenziei are propriile instrumente de analiză hermeneutică. Original este, de exemplu, modul său de a privi cartea ca pe o prismă, de a o dezvălui potențialilor cititori ca pe un obiect spiritual, făcând să-i strălucească toate suprafețele, toate muchiile, toate ungherele tainice, toate împrejurimile, oferindu-ne astfel inconfundabile pasaje de altitudine critică:

„Pe cărarea Raiului poate primi oricare dintre următoarele accepțiuni: carte-izvor, carte despre «Cartea vieții lui Hristos» (care este Crucea), manual despre cum «să dobândim cetățenia de om al Împărăției lui Dumnezeu, al Raiului”, carte a bucuriei declanșate de întâlnirea fericită cu Dumnezeu, carte de dragoste (Dumnezeu înseamnă Iubire), carte de re-lectură (lectură repetată, întru învățare și punere în practică a celor învățate), cartea de pe noptieră, carte memento, carte despre întoarcerea «Acasă», carte despre locuire (în credință, în trup, în duh, în Iubire), carte despre redobândirea identității (sacrale) pierdute (o identitate fără ortodoxism este o identitate precară, incompletă, scindată, schizoidă), manual de construire (a propriei vieți, din «cărămizile» puse la dispoziție de Constructorul-Dumnezeu), manual de arhitectură și de mobilare-înnobilare interioară, pledoarie pentru «a fi» (în Dumnezeu), carte despre Viață, salbă de nestemate duhovnicești, colecție de vorbe de duh, carte-oglindă de-a lungul drumului propriei noastre vieți, carte-reper, punct de sprijin și balsam sufletesc, mărturisiri fără anateme, carte de tip năvod (care prinde și ne prinde), a. b. c. soteriologic, carte a purtării de grijă, a restaurării omului căzut în păcat, carte de ascultare, carte de dezîntemnițare, carte eliberatoare, carte de «bucate» duhovnicești, carte de călătorie (duhovnicească)” (p. 161).

Portrete-model (Miron Cristea, Vasile Lazarescu, Mitropolitul Banatului Ioan Selejan, Ioachim Miloia, Vasile Goldiș, Constantin Gruescu ș.a.), prezentări ale bisericilor din Banat, așa cum se reflectă ele în ochii istoricilor/preoților de ieri și de azi (Biserica Ortodoxă Română din Zăvoi, Biserica Ortodoxă Română „Sf. M. Mc. Dimitrie” din Sărcia, Biserica Ortodoxă din Săcălaz), proiecte educativ-formative (Centrul Româno-German de Pregătire Agricolă din Voiteg, înființarea Asociației învățătorilor români în Dieceza Caransebeșului ca tribună de consolidare a românismului, Atlasul etnografic al Banatului istoric etc.), informări despre actualitatea culturală bănățeană (v. primul volum din Jurnalul lui Eugen Dorcescu, intitulat Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal 1991-1998 – Timișoara, Editura Mirton, 2020, volum în care se profilează, angelic, figura Părintelui-Profesor Nicolae Neaga, emblematică pentru învățământul universitar teologic timișorean; literatura dialectală bănățeană, singura literatură dialectală din țară, de care se ocupă Ioan-Viorel Boldureanu, difuzarea mondială a revistei „Suflet Nou” etc.) etc. asigură structura de rezistență a cărții, dar nu epuizează aria ei de referință. Limitele unei culturi locale sunt depășite prin evocarea unor personalități circumscrise istoriei Bisericii universale. Asemenea breșe completează domeniul de interes, dovedindnd și preocuparea unor cercetători pentru îndepărtate zări spiritual-creștine (v. Ion Liuba, Legiferarea monahismului în timpul împăratului Justinian cel Mare; Veronica Bugariu, Viața apostolică după Clement Romanul).

La reușita acestui volum contribuie exemplar, nu numai prin coordonare, ci și printr-o lucrare foarte bine structurată și documentată, cu o vibrație aparte, Preot dr. Valentin Bugariu. Acesta tratează relația clerului ortodox cu diaspora românească, subliniind sprijinul calificat și decisiv acordat de Biserica Ortodoxă Română comunităților creștin-ortodoxe din afara granițelor. Dragostea, grija și abilitatea Bisericii noastre de a menține românii din străinătate în interiorul său s-au manifestat concret: prin dotarea corespunzătoare a parohiilor, prin asigurarea unui personal deservent cu virtuți pastorale, prin veghea permanentă asupra activităților ecleziastice etc. Am reținut, pentru folosul personal, numeroase fraze, bogate în informație, care oglindesc cu acuratețe o realitate dinamică, de amploare mondială. Românismul izbândește și departe de patrie prin forța credinței, care-i strânge laolaltă, mai ales duminica și de Sfintele Sărbători, pe românii de pretutindeni sub streașina Bisericii străbune. Întrucât această realitate este insuficient cunoscută în România de astăzi, îi datorăm Preotului dr. Valentin Bugariu o descriere amănunțită, persuasivă,  o mediere de încredere, oferită cu generozitate și competență, pe această temă. 

Datorită relațiilor fructuoase ale Parohiei Birda cu instituții culturale și religioase din Vestul României și din diaspora românească, datorită „Arhanghelului” și colocviilor organizate, sub bune auspicii, de Preot dr. Valentin Bugariu, această personalitate tot mai vizibilă a Banatului, de bună seamă, cu voia lui Dumnezeu, succesul primului volum al lucrărilor Colocviului Credință. Educație. Tradiție va fi reiterat curând, fiindcă cei ce au scris vor mai scrie și lor li se vor alătura și alții, întru cinstirea perpetuă a valorilor spiritualității creștine, ale ortodoxismului și ale românismului. S-a așezat la Birda temelia de piatră a unei mirabile zidiri intelectuale și religioase. Zidirea aceasta trebuie să dureze. Să slujească Dumnezeului treimic și ideii că „un bun român (oriunde s-ar afla în lume) trebuie să fie, mai întâi de toate, un bun creștin” (Mitropolit dr. Vasile Lazarescu).

                                                                                                                MIRELA-IOANA DORCESCU

Recital de Colinde la Sângeorge

 

   În a doua zi de Crăciun, la Soborul Maicii Domnului, a fost organizat tradiționalul Recital de Colinde ,,Vin colindătorii cum veneau odată…” în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sângeorge, filia parohiei Birda.

   La Sfânta Liturghie a fost citită Pastorala Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan, iar la momentul potrivit s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului mai mulți copiii din filie și din parohie.

     După otpustul Sfintei Liturghii, colindătorii au vestit Nașterea Mântuitorului Hristos, prin colindele românești. Și în acest an, am avut bucuria de a primi această veste din partea copiilor Tudor și Denisa Peia, Alexandru Orășanu, Viman Sofia, Birdean Daria și a unui grup de colindători din Sângeorge. În cadrul acestui recital, ajuns la cea de-a V-a ediție, a participat cu un buchet de colinde prof. Manuela Matits, directorul adjunct al Școlii Gimnaziale din Săcălaz, jud. Timiș.

Praznicului Nașterii Domnului la Birda

 

   Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos a debutat în Ajun, cu slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) și în ziua de prăznuire cu Sfânta Liturghie, oficiate în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda.

   La momentul predicii a fost citită Pastorala la Nașterea Domnului a Înaltpreasfințitului Ioan, Mitropolitul Banatului. Praznicul este unul cu totul desebit: ,,Nașterea lui Iisus Hristos a fost acel moment astral din istoria omenirii, după creație, când, în mod cu totul direct, Cerul s-a coborât pe pământ, s-a întâlnit Cerul cu pământul. Păcatul ridicase un munte de nerecunoștință între om și Dumnezeu. Omul alerga după moarte, în ea vedea alinarea durerilor pământești. Omul nu mai privea spre cer, ci numai spre pământ. Omul pierduse drumul spre Iubire”.

       Cei care au fost pregătiți s-au împărtășit cu Sfintele Taine.

      După otpustul Sfintei, a fost susținut un recital de colinde și urări tradiționale, de către copiii Viman Sofia, Tudor și Denisa Peia.

           

De ce se sfințesc casele?

 

,,Foaia Săcoșană”, nr. 42 / 2021

 

Prin intermediul poștei electronice, am primit de la prof. Gheorghe Lungu, nr. 4 al revistei trimestriale ,,Foaia Săcoșană”, publicația satului Sacoșu Mare, din județul Timiș. Din bogatul sumar am reținut câteva materiale care popularizează satul din cele mai vechi timpuri și până astăzi: ,,Descoperiri arheologice în comuna Darova” de Adriana Horje; ,,Fluierașii din Sacoșu Mare” de Petru Drăgan și ,,Albumul satului Sacoșu Mare”, o incursiune fotografică prin timp, care a ajuns la cel de-al IV-lea episod.

Prin intermediul unei cronici, ,,O apariție editorială recentă”, prof. Gh. Lungu prezintă volumul Credință. Educație. Tradiție, care reunește lucrările susținute cu prilejul Colocviilor revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda. Acest Simpozion a fost organizat cu prilejul împlinirii a 110 ani de la punerea pietrei de temelie (16 mai 1911) a bisericii ortodoxe cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda.

Daruri de Crăciun la Birda

   Prin sprijinul Asociatiei Suporterilor Timișoreni Druckeria și al Politehnicii Timișoara au fost aduse pachete de Crăciun, constând în îmbrăcăminte, alimente de bază, dulciuri, articole sportive.

   Pachetele au fost oferite beneficiarilor, luni, 20 decembrie în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda.

     Copiii i-au colindat pe voluntarii Campaniei prin câteva colinde tradiționale românești.

      Mulțumiri celor care au adus bucurie în sufletele copiilor în Ajun de Praznic al Nașterii Domnului din acest an.

 

Caravana lui Moș Crăciun la parohia Birda

 

   Duminică, 19 decembrie, Caravana lui Moș Crăciun a poposit la Birda, pentru 40 de copii. Acest lucru a fost posibil prin sprijinul Parohiei Giroc și al Asociației Filantropice ,,Sf. Dimitrie”, care derulează Campania ,,Un copil pentru fiecare”, sub conducerea P. C. Părinte Marius Șonea, parohul bisericii ,,Sfântul Mucenic Dimitrie” din Giroc.

    În așteptarea Caravanei, copiii au participat la slujba Vecerniei, în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda, iar la final i-au colindat pe cei prezenți cu câteva colinde tradiționale românești.

    Luminile Caravanei, emoția întâlnirii cu Moș Crăciun și darurile primite au fost tot atâtea motive de bucurie. Pentru câteva minute voluntarii Campaniei și copiii din Birda au format ad-hoc un cor care a interpretat colinde.

   Mulțumim celor care au făcut posibilă această bucurie, părintelui Marius Șonea, voluntarilor și tuturor care au sprijinit acest moment de bucurie.

,,Anghelos”, nr. 64 / 2021

 

   Prin intermediul poștei electronice, am fost înștiințați de apariția unui nou număr, al revistei parohiale în 19 pagin,i ,,Anghelos”, de la parohia Sânmihaiu Român, protopopiatul Timișoara I.

    Redactată de preotul dr. Dan D. Gîrjoabă, susținut de un colegiu redacțional, publicația semestrială oferă cititorilor din vatra parohială, precum și credincioșilor bănățeni un sumar bogat și diversificat compus din predici, cateheze, studii pastorale și de istorie bisericească, poezie și cronica bisericească.

   Am reținut trei articole din acest număr care fac referire la folclorul bănățean (,,Perspective contemporane asupra folclorului din Banatul istoric” de prof. dr. Tania Gabriela Iuga); istoria locală (,,O familie nobiliară cu domeniu la Sânmihaiu Român” de pr. cons. dr. Sasa Iasin) și la istoria bisericească (,,Biblia de la 1699 și Constantin Brâncoveanu” de pr. dr. Dan D. Gîrjoabă).

    Cronica parohială menționează o activitate excepțională, și anume organizarea și desfășurarea unei Școli de Vară în 5-6 iulie a. c. cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Miotropolit Ioan, cu participarea P. On. Părinte Zaharia Pereș, protopopul Protopopiatului Timișoara I, al prof. univ. Claudiu T. Arieșan, preoților, profesorilor și a 28 de copii din parohiile: Sânmihaiu Român, Utvin, Sânmihaiu German și cele română și sârbă de la Diniaș.

      Felicitări ostenitorilor și aplecare spre lectură parohienilor și tuturor iubitorilor de presă rurală.

În curând...

 

,,Sfeșnicul”, nr. 2 / 2021

 

   Una din puținele reviste sătești, din Banatul de Câmpie, apare periodic la Mașloc, în județul Timiș. Editată de Parohia Ortodoxă și Școala Gimnazială din localitate și coordonată de prof. Maria Pavlovici Pătruț și părintele Iliia Pavlovici Pătruț.

      Cuprinsul acestui număr, bogat și diversificat, propune cititorilor subiecte cu conținut pedagogic, religios, interdisciplinar, precum și activități realizate la nivel local și contribuțiile scriitoricești ale elevilor. Astfel că în sumar reținem mai multe rubrici ale jurnalismului cultural, în diverse forme: Editorial, studiu de caz, joc didactic, eseu, recenzie, cronică etc.

   Din sumar am reținut articolul iscălit de prof. Alina Sorina Spineanu și intitulat: ,,Școala online și abandonul școlar”, unde autorul de mărturisește următoarele: ,,Pandemia a afectat prodund educația și a agravat inechitățile sociale. Școlile nu sunt doar un loc pentru educația academică, ci și pentru învățarea abilităților sociale și emoționale, interacțiune și sprijin social” (p. 1). Alte două articole ne invită în lumea turismului cultural: ,,Catedrala Sf. Arh. Mihail din Belgrad” de studentul Bogdan Pavlovici Pătruț și literatură: ,,Avangarda și literatura pentru copii” de prof. Livia Ghighilicea.

        Revista poate fi achiziționată de la bserica ortodoxă și Școala din Mașloc.

,,Vatra satului”, nr. 53 / 2021

A apărut revista ,,Vatra satului”, de la Ferendia, jud. Timiș. Editorialul, ,,Eveniment creștinesc, dar și nostalgic, la Deta” și iscălit de prof. Iosif Marius Circa, aduce în fața ochilor, un om și o activitate întinsă pe mai bine de 30 de ani, Părintele protopop Ioan Prisăcean care a trecut la pensie după o activitate meritorie pastorală și gospodărească atât la parohie, cât și la protopopiat. Iată un crâmpei care susține această afirmație a autorului: ,,Dumneavoastră ați fost mai marele preoților din protopopiatul Deta, i-ați coordonat cu pricepere și cu responsabilitate, ați fost mijlocitorul dintre preoți și Mitropolie, ba mai mult, ați fost și ocrotitorul slujitorilor din altare, și apărătorul lor deopotrivă” (p. 1-2).

Tot din cuprinsul revistei, am reținut și alte două inițiative meritorii, primul de restituire istorică ,,Nobili din Banat”, semnat de prof. Ioan Traia și cel din urmă catehetic, de învățătură creștină, ,,Nașterea Domnului” de preotul paroh Tiberiu Gherasim.

Taina Sfântului Maslu în parohia Liebling

 

   Duminică, 12 decembrie, a fost oficiată Taina Sfântului Maslu, în biserica cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din parohia Liebling, protopopiatul Deta.

     La invitația P. C. Părinte paroh Ionuț Mania, au slujit cu acest prilej P. C. Părinți Dragan Giorgiev (parohia Voiteg), Daniel Hlodec (Catedrala Mitropolitană) și Ștefan Mareniuc (parohia Stamora Română).

     Cuvântul de învățătură a fost susținut de părintele ic. Dragan Giorgiev, care a tâlcuit pericopa evanghelică duminicală, ,,Pilda celor poftiți la cină”, indicând faptul că Hristos Domnul se oferă tuturor cu prilejul Sfintei Liturghii oficiată în Duminici și sărbători.

Taina Sfântului Maslu în parohia Ciacova

 

   În Duminica a 28-a după Rusalii, a fost oficiată Taina Sfântului Maslu, de obște, în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, din parohia Ciacova, protopopiatul Deta.

   Cu acest prilej, au slujit P. On. Părinte Protopop Ioan Prisăcean și P. C. Părinți Valentin Bugariu (parohia Birda), Daniel Rusan (parohia Livezile), Sebastian Andrei Petrescu (parohia Pădureni) și Emanuel Popescu, parohul locului.

  Cuvântul de învățătură a fost susținut de Preaonoratul Părinte Protopop care a ilustrat înțelesurile pericopei evanghelice duminicale, a celor poftiți la Cină (Luca 14, 16-24). În cadrul cuvântului, vorbitorul a îndemnat pe cei prezenți să se apropie de Dumnezeu prin împărtășirea cu Sfintele Taine.

     La final, preoți și credincioși au colindat Mântuitorului Iisus Hristos.

Miniproiectul ,,Rugăciunea noastră” proiectat în parohia Birda

A debutat o nouă ediție a Concursului Național Catehetic în parohia Birda și filia Sângeorge.

Vor fi activități liturgice (participare la rugăciunea comună; împărtășirea cu Sfintele Taine); inițiative catehetice; activități on-line; ateliere de creație (literatură, desen, muzică), documentare și realizare de cateheze ilustrate, filantropie și premierea echipei care a derulat activitățile la nivel local!

Împărtășirea copiilor în parohia Birda

 

   Vineri, 10 decembrie, a fost oficiată Sfânta Liturghie, în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda, protopopiatul Deta.

      Cu acest prilej. au slujit P. C. Părinți Călin Negrea (parohia Gătaia), Zoran Milovanov (parohia Berecuța) și Valentin Bugariu, parohul locului.

      De dimineață s-au spovedit la cei trei preoți. elevii de la clasele I-VIII. de la Școala Gimnazială din Birda, precum și mai mulți credincioși. Copiii însoțiți de prof. Doru Popa și prof. Costin Gorun au colindat la finalul Sfintei Liturghii pe credincioșii care au fost prezenți la Liturghia euharistică.

Primii colindători în biserica din Sângeorge

 

   La sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, a fost oficiată Sfânta Liturghie, în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din localitatea Sângeorge.

     Cuvântul de învățătură a fost pregătit și susținut de către P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului care a vorbit despre Viața Sfântului Nicolae.

    După otpustul Sfintei Liturghii, a fost distribuită revista de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”, împreună cu calendarul creștin-ortodox de buzunar.

     La final elevii de la Școala Primară din Sângeorge însoțiți și pregătiți de prof. Maria Miron au pregătit un buchet de colinde tradiționale românești, iar Sf. Ier. Nicolae i-a răsplătit pe ce s-au ostenit cu daruri.

Taina Sfântului Maslu în parohia Pădureni

 

   În Ajunul sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, prin grija P. C. Părinte Sebastian Andrei Petrescu, parohul bisericii cu hramul ,,Sfântul Ioan Botezătorul”, a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște, în biserica parohială din Pădureni.

   Cu acest prilej, au slujit P. On Părinte Timotei Anișorac, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, P. On. Părinte Ciprian Boșca, protopop al Detei și P. C. Părinți Florin Groza (parohia Jebel), Valentin Bugariu (parohia Birda), Zoran Milovanov (parohia Berecuța), Adrian Cohuț (parohia Percosova) și Sebastian Andrei Petrescu, parohul locului.

     Cuvântul de învățătură a fost susținut de către Preaonoratul Părinte Protopop, care a tâlcuit semnificația jertfei ce stă la temelia oricărui așezământ duhovnicesc. Vorbitorul a tălmăcit definiția etimologică, a vorbit de jerfta în Vechiul și Noul Testament, de jertfa sângeroasă a martirilor și de jertfa creștinilor din zilele noastre; postul fiind un mijloc văzut de jertfă al credincioșilor din zilele noastre.

    În încheiere elevii de la Școala Gimnazială din Pădureni i-au colindat pe cei prezenți cu două colinde tradiționale românești.

Împărtășirea copiilor în parohia Berecuța

 

   Vineri, 3 decembrie, prin grija P. C. Părinte Zoran Milovanov, parohul locului, a fost oficiată Sfânta Liturghie, în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului”, din parohia Berecuța, protopopiatul Deta.

  Cu acest prilej au slujit P. Cuv. Părinte Nicon Karicianac, de la Mănăstirea ,,Sfântul Gheorghe” și P. C. Părinți Valentin Bugariu (parohia Birda), Dragan Giorgiev (parohia Voiteg), Călin Negrea (parohia Gătaia) și Zoran Milovanov, iar răspunsurile liturgice au fost date de cântărețul Florin Butiri.

  S-au împărtățit cu Sfintele Taine, copiii de la Grădinița cu Program Normal și Școala Primară din Berecuța și credincioși din parohie. Preșcolarii și școlarii au fost însoțiți de cadrele didactice: prof. Ștefania Cercega, prof. Camelia Cazacincu și prof. Doru Popa.

    Cuvântul de învățătură ocazional a fost susținut de către Preaonoratul Părinte Ciprian Boșca, protopopul Detei care a vorbit despre importanța curățirii și îmbogățirii sufletului.

   Fiind în Postul Crăciunului copiii au colindat pe cei prezenți cu frumoasele colinde tradiționale.

,,Arhanghelul”, nr. 40 / 2021

 

   Revista de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” a împlinit 10 ani de apariție neîntreruptă în 40 de numere. Gândită și realizată ca o publicație parohială, ea a apărut până în anul 2013, începând cu numărul 3-4 din același an, revista apare sub egida Asociației ,,Arhanghelul” din Birda.

   Numărul al 40-lea în 16 pagini sărbătorește acest eveniment al împlinirii unui deceniu de presă sătească la Birda. Revista a fost cunoscută și promovată prin Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, prin care a ajuns în biserici și școli din Banat și dincolo de fruntrariile acestuia.

    Editorialul acestui număr, iscălit de preotul dr. Valentin Bugariu, redactorul șef al publicației și intitulat ,,Arhanghelul – 40” face un scurt istoric al revistei prezentând date tehnice (apariție, Redacția, motivarea numelui); Structura și conținutul; Suplimentele revistei (calendar de buzunar, pliante de popularizare, cărți poștale, icoane); ,,Supliment catehetic” în Duminici și sărbători.

   Pe lângă revistă a fost întemeiată Colecția ,,Arhanghelul” care a cunoscut cinci volume închinate Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (2016), pictorului Filip Matei (2017) și lingvistului și stilisticianul G. I. Tohăneanu (2018).

    Revista a organizat la nivel local două forumuri ale publiciștilor, și a editat două cărți: Arhanghelul de Birda. 5 ani în slujba comunității parohiale, Editura Sitech, Craiova, 2017, 205 p. și Colocviile revistei, Credință. Educație. Tradiție, Editura Eurobit, Timișoara, 2021, 353 p.

   Alături de ,,Editorial” și în acest număr sunt prezente și șase rubrici permanente: ,,Tinere condeie”; ,,Restituiri”; ,,Pagini de literatură”, ,,Documentar”, ,,Bucurii editoriale” și ,,Cronica parohială”.  

  Revista poate fi consultată accesând link-ul: https://www.scribd.com/document/543887803/Arhanghelul-2021-Nr-4.

Ziua Națională a României sărbătorită la Birda și Sângeorge

 

   Miercuri, 1 decembrie a fost sărbătorită Ziua Națională a României, în Comuna Birda. Prin grija Primăriei și al Consiliului Local al Comunei, au fost depuse coroane de flori la Monumentele Eroilor din Birda, Sângeorge, Berecuța și Mănăstire.

   S-au oficiat slujbe de pomenire la Birda și Sârgeorge săvârșite de P. C. Părinți Valentin Bugariu, parohul locului și Jivoine Maletici de la Parohia Ortodoxă Sârbă Denta.

       Au fost prezente oficialități locale: viceprimarul și secretarul Primăriei, angajați, consilieri locali, agenții Postului de Poliție și credincioși.