joi, 23 octombrie 2014

Preotul Valentin Bugariu despre protopopul Mihail Gaşpar



Asistam în urmă cu trei ani, în 2011, la lansarea monografiei intitulată Parohia ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune şi viaţă creştină, semnată de preotul doctor Valentin Bugariu, eveniment care a avut loc chiar în incinta bisericii din localitatea pe care o păstorea.
            Iată că astăzi luăm parte la un alt eveniment fericit: lansarea unui nou volum al vrednicului părinte paroh din Birda, de data aceasta mult mai cuprinzător, pentru că cele 300 de pagini evidenţiază o prodigioasă activitate publicistică concretizată în studii, articole şi note, referate ştiinţifice publicate în presă sau în volume independente.
            În ,,Predoslovie” la volumul Istorie şi semn religios, autorul precizează că ,,prima parte a cărţii sale este destinată istoriei bisericeşti”, urmată de o a doua în care se întâlnesc ,,elemente de teologie protoromânească, istoric al vieţii bisericeşti, preocupări lexicografice bănăţene, incursiuni în literatura eclesiastică a provinciei dintre Dunăre şi Mureş”.
            O atenţie sporită acordă autorul volumului personalităţii protopopului Mihail Gaşpar pentru care dovedeşte o adevărată pasiune (i-a consacrat teza de doctorat) şi căruia i-a închinat trei studii: ,,Viaţa protopopului bănăţean Mihail Gaşpar”. ,,Incursiune în opera protopopului Mihail Gaşpar” şi ,,Satul în opera protopopului Mihail Gaşpar”.
            În primul dintre acestea, autorul, deosebit de documentat, parcurge, începând cu strămoşii, principalele etape, reconstituind biografia personalităţii: copilăria, anii de şcoală ca gimnazist şi student, apoi perioadele când a fost diacon la Lugoj şi protopop la Bocşa. E scoasă la lumină activitatea publicistică prin care urmărea redeşteptarea conştiinţei naţionale, menţinerea culturii româneşti, prietenia cu personalităţi marcante ale timpului, cum au fost Nicolae Iorga şi Valeriu Branişte, implicarea  în evenimente politice.
            În celelalte două studii amintite, preotul Valentin Bugariu cercetează contribuţia scriitorului Mihail Gaşpar la dezvoltarea literaturii române, împărţind activitatea acestuia în trei etape, fiecăreia repartizându-i scrierile apărute şi precizând două teme fundamentale  de inspiraţie: viaţa satului bănăţean şi Moldova în vremea glorioasei domnii a lui Ştefan cel Mare. sunt apoi prezentate succint, cu citate şi comentarii, operele scriitorului: schiţele Moşu Dascălu, Pace, volumul Japonia, volumul În vraja trecutului cuprinzând 11 schiţe, romanele Altare dărâmate, Fata vornicului Oană, Din vremuri de mărire, piesa eroică într-un act O noapte la Oituz, traducerile din limbile rusă, franceză şi italiană. Autorul studiului subliniază: ,,Caracteristica operei literare a prozatorului bănăţean a fost tocmai iubirea de ţară din care a făcut laitmotivul scrierilor sale. Mihail Gaşpar a subordonat literatura unui ideal politic naţional”.
Părintele Valentin Bugariu zăboveşte (în cel de al treilea studiu amintit şi intercalat în volum) asupra felului în care scriitorul Mihail Gaşpar reflectă în operele sale o temă mult întâlnită în literatura noastră: satul şi ţăranul român. Se menţionează că aceste două aspecte sunt prezentate din perspectiva sămănătoristă a vremii. În satul bănăţean, aşa cum îl zugrăveşte Mihail Gaşpar, tradiţiile au rămas intacte (nuvela În vraja trecutului), biserica alături de şcoala confesională constituind centrul vieţii satului. Personaje reprezentative pentru mediul sătesc rămân ţăranul Ilie Coţoi şi dascălul din schiţa Moşu Dascălu. E scos în evidenţă faptul că scriitorul subliniază superioritatea satului faţă de oraş printr-un fragment din schiţa Pe livezi: ,,Peste viaţa de la sat nu cred să fie alta. Aerul sănătos, pacea aceea sufletească, oamenii blânzi la fire din cale – afară – unde poţi găsi acestea la oraş? […] Poate să aibă şi părţile ei bune viaţa la oraş, dar eu nu le-am găsit. Sufletul meu îl înveselea numai priveliştea satului meu”.
Ca un bun cunoscător al vieţii şi operei literare a celui pe care istoricul şi criticul literar Ion Dimitrie Suciu îl considera ,,ultimul scriitor mare al Banatului”, părintelui Valentin Bugariu nu putea să-i scape şi un alt aspect al scrierilor lui Mihail Gaşpar asupra căruia se opreşte în studiul său intitulat ,,Viaţa religioasă în opera literară a lui Mihail Gaşpar”. Cercetătorul sesizează faptul că ,viaţa religioasă este prezentată comparativ: trecutul măreţ faţă în faţă cu prezentul mizer”. Elemente ale vieţii religioase ce se în prima serie le-ar constitui înscăunarea lui Ştefan cel Mare care e făcută de Mitropolitul Teoctist, (Fata vornicului Oană), credinţa boierului Nicolae Brateş apropiat al domnitorului Ştefan, apoi Taina Cununiei dintre domnitorul Ştefan şi Evdokia din Kiev, prezentarea unor slujitori ai bisericii, viaţa religioasă din mănăstirea ortodoxă. În opoziţie este arătată starea religiei din vremuri contemporane scriitorului, când religia decăzuse, mulţi oameni fiind înstrăinaţi de credinţa lor. În final, autorul concluzionează: ,,Preot ortodox, luptător naţional, scriitor, Gaşpar mărturiseşte propria sa viaţă religioasă prin intermediul literaturii sale”.
Mergând pe urmele înaintaşului său, părintele Valentin Bugariu se dovedeşte un vrednic continuator al prodigioasei şi multilateralei activităţi eclesiastice, culturale şi literare ale celui pe care şi l-a ales drept model, merite dovedite fără putinţă de tăgadă prin volumul Istorie şi semn religios.

Prof. Ion Murariu