Prin amabilitatea inimosului poet Vasile Barbu, preşedintele Societăţii Literar - Artistice ,,Tibiscus" din Uzdin am primit la parohie ultimele patru numere a unei foi adevărate închinate unui adevăr scripuristic: ,,...iar adevărul vă va face slobozi" (Ioan 8, 32). Din primul număr al anului 2014 avem o ştire minunată apariţia sub iscălitura lui Vasile Barbu a unui tom monografic închinat Uzdinului. Lucrarea intitulată Uzdin. Album monografic a apărut la Editura ICRV din Zrenianin în 2013. ,,Între coperţile acestui album găsim viaţa uzdinenilor aşa cum a fost şi este trăită, în cele mai diverse ipostaze: nunta, botezul, munca, şcoala, cătănia, claca, pescuitul, vânătoarea, sportul,... până la plecarea în lumea celor drepţi". (p. 1). Din acest număr avem un materiar aniversar semnat de editorul Vasile Barbu: ,,Revista Floare de latinitate": 10 ani de apariţie neîntreruptă". Acest material exemplifică istoria revistei între membrii colegiului de redacţie, colaboratorii publicaţiei de-a lungul vremii şi prezentarea principalelor rubrici. Concluzia articolului este măgulitoare pentru oricare dintre cititorii ei: ,,Redacţia acordă o atenţie deosebită tuturor românilor, oriunde ar trăi şi oricum s-ar numi. Astfel, citim texte importante despre românii timoceni, activităţile lor zilnice şi istoria zbuciumată, despre istroromânii, deseori uitaţi, despre aromânii răspândiţi în întreaga regiune a Balcanilor". (p. 2). Prezentul număr face o cronică a tuturor acţiunilor culturale iniţiate şi realizate de Societatea ,,TIbiscus": manifestări culturale, editarea de cărţi şi reviste, întreceri sportive şi culinare.
Nr. 3-4 dezvăluie cititorilor contribuţile uzdinenilor la sportul local dar şi la viaţa culturală a cetăţii. Ne-a atras atenţia un material realizat de prof. Gheorghe Rancu - Bodrog, vicepreşedintele Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat, ,,Muzeul ,,Almăjul" din Şopotu Vechi". Din aceast articol aflăm de cea mai mare colecţie particulară din Caraş-Severin şi credem noi din întreg Banatul. Muzeul a fost deschis oficial la 26 martie 2011 în prezenţa P. S. Părinte Lucian, episcopul Caransebeşului şi cuprinde trei secţii: etnografie, arheologie şi bisericească. (p. 3).
