Taina Sfântului Maslu în parohia Gherman

Vineri, 17 prier, la praznicul Izvorului Tămăduirii cu începere de la orele 16,00 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Înălțarea Domnului” din parohia Gherman.

Cu acest prilej la invitația C. Păr. Călin Negrea parohul lucului au slujit: P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei și C. Păr. Ioan Babeu de la parohia Jamu Mare, Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia, Dragoș Popovici de la parohia Stamora Germană, Ionel Marius Crăciunescu de la parohia Clopodia și Valentin Bugariu de la parohia Birda.

Cuvântul de învățătură a fost pregătit și susținut de părintele Dragoș Popovici.

La finalul slujbei liturgice, strana bisericii a intonat mai multe pricesne tradiționale, precum și îndătinatul tropar al Paștilor.

Concurs filantropic la Birda

Și la Birda a fost derulat Concursul de miniproiecte cu caracter misionar - filantropic ,,Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu” inițiat de Sectorul Teologic - Educațional al Patriarhiei Române.

Scopul acestui concurs este de a cultiva față de semeni și de a-i educa pe copii în sensul ajutorării semenilor aflați în suferință: bătrâni bolnavi, singuri, copii abandonați sau în situații speciale, familii sărace etc.

În acest an a existat o coordonare din partea cadrelor didactice de la Școala Gimnazială din Birda. Au fost implicați în derularea acțiunii elevii de la clasele I-VIII. Pentru obținerea de fonduri au fost realizate mai multe materiale: mărțișoare, prăjituri de post, coșuri de nuiele. Tot pentru strângerea de fonduri a fost organizat un meci de fotbal, a fost montată pisa ,,D-l Goe” de I. L. Caragiale și un recital de muzică de Corul Școlii.

A fost realizată suma de 424, 70 adică patru sute douăzeci și patru lei, șaptezeci de bani din care au fost achiziționate: alimante de bază (făină, zahăr, ulei), brânzeturi (margarină, iaurt), fructe, dulciuri și sucuri. Acestea au fost împărție la trei beneficiari: Bene Bogdan (clasa a II-a), Cuzman Dalibor (clasa a II-a), Drăghici Andrei și Pojar Darius (cls. a IV-a).

Un cuvânt de mulțumire se îndreaptă acum către doamna prof. Sorina Onița, directorul Școlii și domnului prof. Doru Popa, titularul disciplinei Religie fără aportul cărora această inițiativă nu ar fi dat roade. Un gând de felicitare cordonatorilor: Groza Sorin, David Mărioara, Miloșescu Florentina, Gherban Mihaela, și Isoc Daniela la care se adaugă directorul instituției și profesorul de Religie.

,,Bocșa Culturală”, 2015, nr. 1 (88)

Prin amabilitatea doamnei Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” din Bocșa, jud. Caraș -Severin am primit la parohie cel din urmă număr imprimat al revistei care aniversează 15 ani de apariție neîntreruptă.

Revista realizată în acest ultim număr în 21 de pagini reușește să captiveze pe cititorii locului, pe pelerinii bocșeni de pretutindeni dar și pe cititorii de aiurea. Editorialul acestui număr semalează un eveniment dar și o manifestare culturală de exceție: ,,Revista ‹‹Bocșa Culturală›› la ceas aniversar. 15 ani de apariție neîntreruptă” de Gabriela Șerban.

Revista aniversată a fost de la început ,,o foaie”, apoi un buletin informativ al biliotecii locale. Ce trebuie însă reținut este inițiativa primarului din anii 1996-2000, domnul ing. Victor Creangă care trebuie felicitat cel puțin din două motive: Primul ar fi inițierea unui act cultural, cel de al doilea ar fi sprijinul material în realizarea unui astfel de proiect.

A doua parte a acestui editorial reprezintă o cronică a unei manifestări culturale: ,,Zilele revistei ‹‹Bocșa Culturală››”. Evenimentul aniversar s-a desfășurat pe parcursul a trei zile în care au avut loc lansări de carte, ziua revistelor și popas aniversar la biserica ortodoxă din Vasiova. Între cei prezenți amintim pe istoricul literar și editorul Gheorghe Jurma, lingvistul Simion Dănilă, poetul și ziaristul Ilie Chelariu, muzicologul Constantin Tufan Stan.. În ziua de 20 noiembrie a fost prezentat de către Gh. Jurma o lucrare ce îmbină studiul monografic cu biblioteconomia: ,,Bibliografia revistei ‹‹Bocșa Culturală››, volum iscălit de Gabriela Șerban.

Din acest număr al revistei mai întâlnim: cuvinte de apreciere, prezentări bibliografice, însemnări și evocări. Între subiectele prezentate amintim: Centrul de tineret de la Vasiova, Corul ,,Armonia” de la Bocșa Română și un medalion închinat directorul Editurii Tim din Reșița, Gheorghe Jurma cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viață.

Fără a neglija aportul inițiatorilor trebuie însă să amintim de tenacitatea fără margini a directorului bibliotecii, doamna bibliotecar Gabriela Șerban fără contribuția căreia revista nu ar fi continuat în aceleași condiții excelente fiind cred una din puținele reviste de cultură din mediul spiritual bănățean.

Felicitări coordonatorului revistei, redactorilor, colaboratorilor și tipografilor care se trudesc pentru ca zbuciumul sufletesc al unor oameni să cunoască lumina tiparului!

Din partea revistei ,,Arhanghelul” din Birda a participat la aceste zile de sărbătoare, preotul Valentin Bugariu.

Programul liturgic – pastoral al Parohiei Birda în Săptămâna Mare și Săptămâna luminată (5-19 aprilie)

DUMINICĂ

ora 18 Denie

LUNI

ora 18 Denie

MARȚI

ora 10 Împărtășirea bolnavilor în filie

ora 18 Denie

MIERCURI

ora 17 Denie

JOI

ora 9 Sfânta Liturghie

ora 19 Denia celor 12 Evanghelii

Vineri

ora 10 Împărtășirea bolnavilor în parohie

ora 12 Împodobirea Mormântului Domnului

ora 16 Vecernia punerii în mormânt

ora 17 Denia Prohodului Domnului în filie

ora 19 Denia Prohodului Domnului în parohie

SÂMBĂTĂ

ora 20 Tăierea și binecuvântarea Paștilor

ora 24 Slujba Învierii în parohie

ora 2 Slujba Învierii în filie

DUMINICĂ

ora 10 Sfânta Liturghie

ora 18 Vecernia Paștilor

LUNI

ora 9 Sfânta Liturghie în filie

ora 11 Pomenirea morților în filie

ora 13 Pomenirea morților în parohie

MARȚI

ora 10 Sfânta Liturghie

VINERI

ora 10 Sfânta Liturghie

ora 12 Sfințirea mică a apei

SÂMBĂTĂ

Ora 18 Vecernia

DUMINICĂ

ora 10 Sfânta Liturghie în filie

ora 18 Vecernia

   

Pelerinaj la Mănăstirea Partoș

            Mănăstirea Partoș reprezintă până astăzi un reper în istoria monahismului bănățean. Centru spiritual și educațional zonal este din zorii veacului al XIV, un tărâm al spiritualității bănățene. Astăzi Mănăstirea oferă pelerinilor lăcaș de rugăciune și meditație prin ceea ce a răsărit în glia locului: biserică de lemn, ca spațiu sfințitor al ostenelilor Sfântului Ierarh Iosif cel Nou, ocrotitorul Banatului, biserică de zid, bibliotecă, muzeu, altar de vară.

            Din această pricină, astăzi, 8. 04. 2015 în cadrul Săptămânii altfel copiii de la Grădinița și Școala Primară din: Sîngeorge, Mănăstire și Berecuța însoțiți de cadrele didactice au participat la un pelerinaj de o zi la acest centru monahal.

            În zorii zilei pelerinii au plecat la drum făcând un prim popas la biserica ortodoxă ,,Înălțarea Domnului” din comuna Banloc. Aici, copiii au fost întâmpinați de C. Păr. Ciprian Boșca care a expus câteva date din trecutul bisericeasc al satului, al castelului din localitate. Cei care au pășit au admirat superba biserică barocă ce impresionează prin măreție arhitecturală și colorit. Înăuntru iconostasul și strănile urme ale vechimii se întregesc cu pictura murală realizată în timpul păstoririi actualului părinte paroh.

            De la Banloc pe drumul prăfuit care amintește și astăzi de Banatul de altădată ne-am îndreptat spre satul Partoș. Aici la intrare au fost întâmpinați de biserica cea mare de zid ,,Înălțarea Sfintei Cruci”, ctitorie a chinezului timișorea Marcu Muțiu. În dreptul altarului se regăsește vechea biserică de lemn ce adăpostește mormântului Sfântului Iosif cel Nou. Într-o altă casă se regăsește muzeul și biblioteca foarte bine organizate. Aici se pot întâlni: obiecte liturgice, portrete între care cel al reginei Elisabeta a Greciei, stăpână a domeniul de la Banloc, carte veche bisericească, reviste eparhiale și o solidă bibliotecă cu diverse secțiuni: beletristică, istorie universală, critică literară, fond religios ș. a. m. d.. P. Cuv. Păr. Varlaam Almăjanu starețul mănăstirii a vorbit despre un loc al sfinției și educației: Mănăstirea, cu o incursiune în istoria locului dar și informații despre misiunea ei de astăzi.
       Un gând de gratitudine îndreptăm către cei care au făcut posibilă acarastă acține, Primăriei Comunei Birda și în special domnului Marius Gheorghe Stoian, primarul comunei.

,,Vatră nouă”, 2015, nr. 175

Am primit la parohie numărul pe aprilie al revistei ,,Vatră nouă” de la Giarmata Vii. Din cuprins ne-au reținut atenția mai multe materiale care au ca temă Învierea Domnului, cea mai însemnată sărbătoare a creștinătății. În jurul acestui praznic sunt grupate: articole, poezii, cugetări ale Sfinților Părinți și preluări de pe internet. Șirul acestor însemnări este deschis de prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu cu tema ,,În așteptarea Sfintelor Sărbători ale Paștelui” în care autorul ni se destăinuie: ,, […] Mă adresez Ție, țăran român, întrucât, tu ai făurit istoria noastră, tu ți-ai vărsat sângele pentru apărarea gliei strămoșești și tu faci posibilă încolțirea mirabilei semințe...” (p. 5).

Tot din acest număr am consemnat un interesant articol destinat rubricii ,,Educație”: ,,De vorbă cu adolescența” iscălit de prof. Zlatinca Neamț.

Felicitări redactorilor, colaboratorilor și beneînțeles părintelui paroh în a cărui avlie s-a ivit această frumoasă revistă a spațiului bănățean.

Pastorala de Sfintele Paşti – ÎPS Ioan, Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului

† IOAN,
Din mila lui Dumnezeu,
Arhiepiscop al Timișoarei și
Mitropolit al Banatului

Iubitului nostru cler, cinului monahal
şi drept-credincioşilor creştini, har, milă şi pace
de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi,
părintească binecuvântare.

„Să se scoale Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii
Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe El.” (Ps.67, 1)

Hristos a înviat!

Iubiţi fraţi și surori în Domnul,

     Cu ajutorul Bunului Dumnezeu am săvârșit în pace calea postului, la capătul căreia am găsit mormântul gol al Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
     Oare, aceasta să fie răsplata celui care postește?! A celui care se luptă cu patimile sale?! A celui care iubește și iartă, mângâie și hrănește pe cel sărman?!
    Aceasta va fi cununa luptei cu păcatul și cu patimile?! Un mormânt gol și un giulgiu zăcând?!
    Ce vom răspunde semenilor și fiilor noștri?
    „Mamă, după atâta nevoință- îți va spune fiul tău- doar cu atât ai fost răsplătită? Cu un giulgiu zăcând?”.
    O, fiul meu!
    O, fiii mei duhovnicești! Darul pe care l-am primit este Învierea lui Hristos, învierea noastră, veșnicia noastră.
    Dacă în urma păcatului lui Adam s-a dezlegat la moarte, prin Învierea lui Hristos s-a dezlegat la viață.
    Învierea este darul acestui mare Praznic.
   Acesta este Praznicul unui nou răsărit, al zilei a opta, cea care are doar răsărit.
   Hristos ne-a scos din mormânt și din moarte și ne-a dus cu El în acest răsărit veșnic. Pentru noi s-au stins soarele și luna și a răsărit unicul Soare- Hristos.
   Hristos este Luminătorul acestei zile neînserate, ziua a opta.
   O, soare! De acum tu poți să te odihnești, căci a răsărit un nou Soare Care va lumina veșnicia și așa vom trece de la heliocentrism la hristocentrism.

Iubiți credincioși,

    Cum vom prețui acest scump dar- Învierea?!
    Pentru unii, acest dar înseamnă revărsarea iubirii lui Dumnezeu peste noi, este întoarcerea la Tatăl, în tainicul Rai al iubirii lui Dumnezeu.
   Alții, ar fi dorit ca mormântul să fi rămas pecetluit și lespedea de piatră să închidă pentru totdeauna Iubirea, Cea Care S-a jertfit pentru noi.
   Însă n-au știut că Iubirea lui Dumnezeu răsare și rodește chiar și din piatră.
   Omul a semănat Iubirea – pe Hristos – în piatră, știind că tot ce se seamănă în piatră moare.
   S-a înșelat, căci Iubirea lui Dumnezeu copleșește orice stâncă, iar stânca, decât să lăcrimeze, mai bine crapă.
   Din stânca de pe Golgota, unde a fost semănat Hristos Domnul, a răsărit Soarele dreptății.
    O, tu, stâncă a Golgotei, cât de mult L-ai iubit tu pe Hristos!
    L-ai primit în tine pe Bobul de Grâu cel Dumnezeiesc, de unde a răsărit, dând pacea și lumina veșnică acestei lumi.
   În Rai, Adam a fost oprit să mănânce din pomul vieții. Noi suntem chemați azi să mâncăm din rodul Crucii, cea care L-a rodit pe Hristos Euharistic, căci Crucea a rodit Viața.
Iubiților,
   Hristos este Lumina la care vedem creația lui Dumnezeu.
   Lumina soarelui este doar o palidă umbră a luminii Învierii lui Hristos.
   Învierea este darul lui Dumnezeu făcut omului, este darul iubirii desăvârșite a Preasfintei Treimi. Este darul vieții veșnice și al nemărginitei responsabilități.
   Învierea înseamnă iubire, dar și responsabilitate.
   Cei care refuză iubirea și responsabilitatea ar fi dorit să găsească astăzi mormântul străjuit de ostași.
  Dar Iubirea nu poate fi pusă sub strajă. Ea nu poate fi înlănțuită sau întemnițată.
  Iubite frate creștine, dacă ai primit astăzi darul Învierii, păstrează-l ca pe cel mai scump odor, căci în el se află nimbul vieții veșnice.
  Responsabilitatea veșniciei este greu de dus și de împlinit.
  Pentru unii, iubirea este cea mai mare povară din viața lor. Dar, pentru cei ce se împărtășesc din iubirea lui Hristos, iubirea înseamnă viața și bucuria în Duhul Sfânt.

Frați creștini,

    Moise a lovit cu toiagul în stâncă și a izvorât apă, salvând astfel poporul lui Israel în pustie:    „Zis-a Domnul către Moise:«Treci înaintea poporului acestuia, dar ia cu tine câțiva din bătrânii lui Israel; ia în mână toiagul cu care ai lovit Nilul și du-te. Iată Eu voi sta înaintea ta acolo la stânca din Horeb, iar tu vei lovi în stâncă și va curge apă din ea și va bea poporul.» Și a făcut Moise așa înaintea bătrânilor lui Israel.” (Ieșire 17, 5-6).
    Hristos a lovit și El în stâncă, din care a izvorât lumină și viață veșnică.
    Doamne, lovește și în stânca inimii mele și fă să izvorască din ea iubirea față de Tine și față de frații mei!
   Învierea izvorăște din jertfă, jertfa izvorăște din ascultare, iar ascultarea din iubire.
   Tatăl L-a trimis în lume pe Fiul Său, Unul Născut, ca s-o izbăvească și s-o scoată din întunericul păcatului: „S-a smerit pe sine, ascultător făcându-Se până la moarte și încă moarte pe cruce. Pentru aceea și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume care este mai presus de orice nume.” (Filipeni 2, 8-9).
    După Înviere, contemporanii lui Iisus nu-I mai pronunțau în acest fel numele, ci-I spuneau: Înviatul din Nazaret.
Pilat a poruncit să se scrie pe o tăbliță vina lui Iisus: „Iisus Nazarineanul, Regele iudeilor”
(Ioan 19, 19).
    Oare, după Învierea lui Iisus, n-a dat poruncă unui scrib să dăltuiască în piatra de deasupra mormântului: Aici a fost pentru trei zile mormântul Înviatului din Nazaret?!
Așa I-a rămas în popor numele: Înviatul din Nazaret.
Înviatul din Nazaret ne-a lăsat și nouă darul Învierii, dar, pe care unii îl primesc cu bucurie, iar alții încă mai stau și azi în cumpănă.
   Însă aripa veșniciei i-a atins și pe ei. Rămâne doar mila lui Hristos care să răstoarne piatra de pe inima lor.
   O, inimă de sub piatră, greu și cu amar vei plânge odată!
Iubite frate creștine, nu lăsa ca, la umbra vieții tale, să crească doar nostalgii.

Iubiți frați și surori,

    Era primăvară la Ierusalim și pe Golgota înfloriseră trei cruci.
Hristos, pe Cruce, Și-a întins mâinile celor doi tâlhari. Voia să Se împace și cu ei, să-i tragă și pe ei la Tatăl, dar numai unuia nu i-a fost rușine să-I întindă mâna Răstignitului. Pe acela, în acea zi, l-a trecut în Paradisul pierdut de Adam. Un tâlhar a căzut pe cruce, altul s-a mântuit pe cruce.
   Ce mare taină! Iubirea deschide șirul sfinților cu un tâlhar.
   Iată ce poate face iubirea dintr-un tâlhar care se pocăiește: un sfânt!
    Doamne, în iubirea Ta și tâlharii pot ajunge sfinți!
    Iubite frate creștine, chiar dacă ai făcut păcate precum tâlharul de pe cruce, prin spovedanie cu lacrimi și adâncă pocăință, și tu poți fi azi cu tâlharul în Rai.
   Oare, de ce ne este greu să dăm mâna cu Răstignitul?! Pentru că este plină de sânge și străpunsă de piroane?!
   Numai rănile și sângele lui Hristos ne pot vindeca rănile noastre.
   Ostașul a împuns cu sulița coasta Sa, ca din ea să ne recreeze Hristos, așa cum din coasta lui Adam a făcut-o pe Eva.
   Din coasta Sa ne-a hrănit Hristos cu apă și sânge, ca să nu mai fim pradă morții.
Erau apa și sângele vieții veșnice.
   Veniți, iubiților, și gustați din acest izvor ce curge din coasta lui Hristos!
Hristos ne-a lăsat fiecăruia dintre noi o cruce ca să răstignim pe ea patimile și păcatele noastre.
   Crucea ne însoțește și la mormânt. Ea dă mărturie despre noi că am fost oameni ai Crucii, ai jertfei.
   Oare, ce va spune trecătorilor crucea ta, iubite frate creștine?!
   Crucile, într-o zi, s-or face stele și vor avea îngerii grijă de ele.
  Va fi o mare galaxie în univers, Galaxia Crucii.
   Nu le luați copiilor, iubite mame, darul Crucii!
   Iubită mamă creștină, nu uita că patria începe pe brațele tale.
   Brațele mamei sunt cea mai dulce patrie. Lăsați-i să trăiască o clipă în acest sfânt pridvor al veșniciei.

Iubiților,

   Hristos, pe Cruce, a atins infinitul durerii omenești, pe care l-a frânt pe Golgota.
Hristos ne arată că moartea nu este ultima speranță a omului. De acum, moartea a fost scoasă afară din infinit.
   De azi, viața aparține veșniciei, iar timpul nu mai stinge veșnicia.
   Omul își trăiește viața pe pământ între două dangăte de clopot: între timpul istoric și veșnicie, între naștere și Înviere.
   Învierea este dangătul ce ne trece prin moarte la veșnicie.
   Moartea este locul pe unde noi scăpăm din această viață în veșnicie.
  Nu-i altă cale pentru a trece de aici „dincolo”. Aceasta este cărarea pe care a călătorit și Hristos.
   În calea Sa spre Tatăl, Hristos S-a întâlnit cu moartea care nu voia să-L lase să Se întoarcă la Tatăl.
   Dar a lovit-o cu sabia Jertfei, cu Crucea Sa, învingând-o, ca să putem trece și noi la Tatăl, peste moarte călcând.
   Astfel, moartea a căzut din infinit.
   Iubiților, grăiți în aceste zile de sfântă prăznuire, în cuvinte duhovnicești, presărate cu vestea care a întors lumea din întuneric la lumină.
   Iubite mame, creșteți-vă pruncii în lumina Învierii lui Hristos și nu-i lăsați pe seama celor care încă nu s-au trezit din noaptea minții, căci cei ce se luptă cu Dumnezeu au o gândire cu sumă zero. Ei vă îndeamnă să evadați din lumină.
   Iubite surori, duceți copiilor, de aici, din fața sfintelor altare, vestea cea bună pe care au auzit-o și femeile mironosițe: „Hristos a înviat!” (cf. Marcu 16, 6).

Iubiții mei fii duhovnicești,

    După Înviere s-a creat în lume un nou alfabet de gândire.
   Cuvântul „Înviere” creează noi catedrale ale duhului, în care Se prăznuiește Dumnezeu Cel în Treime lăudat.
    Binecuvântat să fie Dumnezeu că, și în graiul nostru românesc, a pătruns vestea Învierii lui Hristos!
    Dumnezeu a binecuvântat limba noastră română din care a făcut un sanctuar, unde nu putem intra decât cu smerenie și respect.
   Pe Golgota, Hristos a început rezidirea lumii întemeind, pe Cruce, Biserica Sa ca spațiu binecuvântat al veșniciei.
   Rămâneți, iubiți fii și surori în Domnul, în Biserica zidită de Hristos pe Golgota, căci pe aceasta „nici porțile iadului nu o vor birui” (cf. Mt.16, 18).
   Femeile mironosițe sunt în fața unei minuni- ele găsesc mormântul gol și le cuprinde teama.
   Ungerea cu mir era un gest de iubire. Astfel, vedem că iubirea nu moare niciodată.
   Iubiților, să nu vă fie teamă de marile minuni pe care ni le pregătește Dumnezeu.
   Femeile mironosițe L-au căutat pe Hristos la mormânt și nu L-au găsit. Totuși L-au găsit printre lacrimi.
    Nu vă căutați, iubiților, părinții în cimitire, că n-o să-i găsiți, ci căutați-i în Împărăția lui Dumnezeu.
   Sărută crucea maicii tale la mormânt, dar n-o mai căuta acolo. Ea este în Împărăția bucuriei lui Dumnezeu.

Iubiți frați și surori,

    Spuneți celor care s-au jertfit pentru libertate aici, în fața acestei catedrale, că, deși Timișoara a fost fără țară în decembrie ’89, dar n-a fost nicio clipă fără Dumnezeu. Hristos a biruit și moartea lor.
   Iubiților, să împărtășim azi semenilor noștri lumină din lumina Învierii lui Hristos, iubire din iubirea lui Hristos, milă din mila lui Hristos.
   Să ne aducem aminte și de cei răstigniți cu Hristos, să le aducem și lor vestea Învierii lui  Hristos și nădejdea că și pentru ei S-a jertfit Hristos.
  Mângâiere și celor de pe patul suferinței. Hristos să vindece ale lor răni cu scump Sângele Său.
   Pruncilor, bună creștere și înțelepciune, iar celor în vârstă, nădejdea plină de bucurie a întâlnirii cu Hristos Cel Înviat.
   Tuturor vă doresc să aveți parte în aceste zile, de bucuria pe care a avut-o Maica Domnului când L-a văzut pe Fiul Său Înviat.

Hristos a înviat!

Al vostru, al tuturor,
de tot binele voitor,
† Ioan
al Banatului

 http://mitropolia-banatului.ro/pastorala-de-sfintele-pasti-ips-ioan-arhiepiscop-al-timisoarei-si-mitropolit-al-banatului/

Slujba de pomenire la şase luni de la trecerea la Domnul a Mitropolitului Nicolae Corneanu

Cu profund regret şi permanentă amintire, dar şi cu nădejde în mila şi bunătatea lui Dumnezeu,  în ziua de sâmbătă 4 aprilie a.c. ora 12,00, la Catedrala mitropolitană din Timişoara s-a oficiat de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan al Banatului, alături de Preasfințitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei și împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, slujba de pomenire la şase luni de la trecerea la Domnul a vrednicului şi iubitului ierarh bănăţean, Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, cel care a păşit spre Împărăţia Cerurilor la 28 septembrie 2014.

În cei aproape 91 de ani de viaţă, câţi i-au fost dăruiţi de Tatăl ceresc, a reuşit să fie un ,,adevărat părinte”, iubitor de preoţi şi de credincioşi, de monahi şi monahii, a rămas în sufletul nostru ca ,,om ales de Dumnezeu”, dat fiind că s-a născut în ziua de 21 noiembrie 1923, zi însemnată a Bisericii noastre, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Erudit cărturar, om al smereniei şi al dialogului, sub aceeaşi purtare de grijă a sfinţilor, tot într-o zi de sărbătoare, adică duminca s-a îndreptat către Domnul Dumnezeu, Cel pe Care L-a slujit neîntrerupt în cei aproape 71 de ani la sfântul altar, de la treapta diaconiei şi până la cea de Mitropolit al Banatului.

Această mare responsabilitate ce i-a revenit încă de tânăr, mai precis din 4 martie 1962, l-a învăţat să facă faţă la toate încercările pe care le-a avut şi l-a întărit să rămână mereu aproape de preoţii, monahii şi credincioşii eparhiei sale, care afirmă cu toată convingerea că: ,,pilda omului şi Mitropolitului Nicolae îşi are temeiul în nemăsurata sa modestie, în răbdarea sa de excepţie şi în curajul pocăinţei”.

Toţi cei care l-au cunoscut, l-au preţuit şi l-au iubit pe părintele nostru mitropolit sunt invitaţi la rugăciunile şi slujbele oficiate întru pomenirea lui, prilej prin care vor avea posibilitatea de a-i aduce un pios omagiu şi de a-şi exprima sincera preţuire.
Veşnică sa-i fie pomenirea din neam în neam!

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Timişoarei

http://mitropolia-banatului.ro/slujba-de-pomenire-la-sase-luni-de-la-trecerea-la-domnul-a-mitropolitului-nicolae-corneanu/

,,Vatra Satului”. La Aniversară

Periodicul ,,Vatra Satului” din Ferendia sărbătorește împlinirea a zece ani de apariție neîntreruptă. Publicația ,,ferengiană” se încăpățânează să mențină vie conștiința comunității unui sat din pusta bănățeană. În jurul unui profesionist al scrisului, profesorul, muzeograful și publicistul Ioan Traia activează un restrâns dar inimos colegiu de redacție format din profesori, ingineri, enonomiști și preoți.

Din editorialul acestui număr apărut în 12 pagini în condiții de sărbătoare iscălit de Ioan Traia, ,,Trecut-au anii…” aflăm următoarele: ,,…Începutul a fost greu, așa cum de altfel a fost întregul parcurs al acestui periodic, dar în același timp provocator și incitant, reușind să ne mobilizeze energiile și voința de a realiza acest minunat proiect…”. (p. 1).

În continuare, prof. Iosif Marius Circa semnează un documentat material, o cronică a gazetei sub titlul: ,,Vatra satului – o undă de lumină. Zece ani de la apariție”. (p. 2-5).

Sunt redate apoi mesaje de felicitare în acest context aniversar. Între semnatari amintim pe cosmonautul Dumitru Prunariu, Marcel Sămânță,  Mircea Miloia, Vali Corduneanu, Delia Micurescu precum și membrii ai Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat: Ion Murariu, Traian Galetaru, Gheorghe Lungu, Pavel Panduru, Gheorghe Rancu – Bodrog, Traian Trifu – Căta, Petru Opruț și Valentin Bugariu.

,,Vatră nouă”, 2015, nr. 174

Am primit prin grija permanentă a P. On. Păr. Vasile Suciu, parohul Bisericii ,,Nașterea Domnului” din Giarmata Vii un nou număr din revista pe care o coordonează și o editează pentru comunitatea locală.

Din acest număr am reținut editorialul ,,Ziua Culturii Naționale la Academia Română - Filiala Timișoara” de Acad. Păun Ion Oriman (p. 2) și comunicarea științifică a Înaltpreasfințitului Ioan, Mitropolitul Banatului ,,Cultura - Candela Neamului” expusă de Înaltul vorbitor cu același prilej.

Din suplimentul ,,Iconostas” am remarcat foarte documentatul material ,,Școala și Biserica” iscălit de prof. Cecilia Cruceru. Din acest articol aflăm de buna colaborare locală a celor două instituții pentru viața satului de astăzi. Această colaborare s-a concretizat în: participarea activă la slujblele bisericești, împărtășirea cu Sfintele Taine, inițierea și participarea la concursuri religioase locale dar și la cele inițiate la nivel județean de Inspectoratul Școlar.

,,Eminescu. Luceafărul românilor de pretutindeni. Revistă de Cultură”, iunie, 2014

De la publicistul din Petnic, Nicolae Danciu Petniceanu am primit revista ,,Luceafărul” editată la Mehadia în jud. Caraș -Severin. Dintr-o scrisoare însoțitoare aflăm că revista în 52 de pagini este un ,,număr de excepție” închinat lui... Eminescu. Revista se deschide cu editorialul ,,Mihai Eminescu; jubileul de 125 de ani!” semnat de Nicolae Danciu Petniceanu. Nepotul poetului nepereche, Gheorghe Eminsescu iscălește o ,,Corespondență inedită (1895-1988)” pe parcursul a două pagini (p. 20-22). Tot în acest număr întâlnim materiale despre Liviu Rebreanu, Marin Preda, Virgil Carianopol, cronică literară, poezie ș. a,

Ne-a atras însă atenția două articole închiate regretatului profesor universitar de la Timișoara, Ivan Evseev. Primul intitulat ,,Babușka. Omagiu profesorului universitar Ivan Evseev - rus lipovean” de Nikolai Nikalaevici P. (p. 46) și cel al prof. dr. Marin Bucă, ,,Savantul Ivan Evseev (1937-2008), p. 49-50.

Revista poate fi consultată la biblioteca parohială!

,,Foia Săcălazului”, 2015, nr. 132

Prin amabilitatea domnului Ghiță Blejușcă, redactor al publicației am primit la parohie ultimul număr al revistei săcălezene ajunse în cel de al XIX an de apariție neîntreruptă.

Editorialul ,,Locuitorii Săcălazului s-au opus exploatării gazelor de șist” este semnat de Ștefan Tomoioagă redactorul responsabil al publicației locale sus amintite. Din acest material aflăm că 97, 24 % din populația comunei s-a opus unui astfel de demers.

Tot în paginile revistei, Ghiță Blejușcă amintește de Ziua Femeii sărbătorită la biserica ortodoxă din localitate la inițiativa parohului locului cu implicarea Asociației Culturale ,,Armonia” care a oferit flori, cântece și zâmbete femeilor aflate în biserică.

Săptămâna altfel la Școala din Sîngeorge

Luni, 6. 04 a. c. în cadrul Școlii Primare din Sîngeorge s-a desfășurat o frumoasă sărbătoare a Primăverii organizată de Grădinița cu P. N. și Școala cu clasele I-IV din localitate. În prima parte a fost montată piesa ,,Casa iepurașului” de grupa Buburuzelor îndrumată de Inst. Ștefania Cercega. Piesa a adus în fața publicului copiii preșcolari interpretând diverse animale sălbatice care își trăiesc viața în pădure. Morala activității a reprezntat-o victoria binelui asupra răului, a adevărului în detrimentul minciunii.

Partea a doua a fost compusă dintr-o șezătoare bănățeană interpretată de elevii școlari îndrumați de Inst. Maria Miron. Activitatea a fost menținută de dialogul în grai, joc, cânt și voie bună.Hora a încheiat ambele programe artistice pregătite de elevii din Sîngeorge.

Publicul a fost format din copiii de la Grădinița cu P. N. din Gătaia însoțiți de educatori, părinți, domnul Marius Stoian, primarul comunei Birda, doamna Dara Anderwald, referent cultural al Primăriei, preoți.