În ,,vatra” primitoare a
părintelui Vasile D. Suciu de la biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”
din parohia Giarmata Vii s-a desfășurat în prima sâmbătă a lui brumar o
manifestare religios-culturală de excepție din viața comunității locale și
anume omagierea a 15 ani de apariție neîntreruptă a revistei lunare ,,Vatră
nouă”.
Manifestarea
a debutat la orele dimineții cu o slujbă de Te-Deum oficiată de un sobor de
preoți condus de parohul locului. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul
,,Sfânta Maria” al parohiei dirijat de domnul Cezar Verlan, asistent
universitar în cadrul Facultății de Muzică din Timișoara. La finalul rugăciunii
de mulțumire, colaboratorii și oaspeții zilei au intrat în Așezământul social –
comunitar ,,Preot Filip Doboș” al parohiei.
La
Căminul Cultural din localitate au debutat lucrările Simpozionului închinat
revistei prin cuvinte de felicitare adresate de redactori și partenerii revistei,
lansări de carte, expoziții de icoane, fotografii din activitatea parohială,
costume populare, diplome și medalii obținute de Clubul de Șah ,,Mediator”,
expoziție din numerele revistei omagiate precum și din presa parohială rurală
și religioasă de ieri și de astăzi.
Amfitrionul
întâlnirii a fost preotul Vasile D. Suciu care a îndreptat cuvântul către cei
apropiați de revista locală.
Cel
dintâi vorbitor a fost Acad. Păun Ion Otiman, președintele Academiei Române –
filiala Timișoara și totodată director onorific al publicației cinstite în mod
deosebit astăzi. Vorbirea a fost deschisă cu un moment de reculegere și
rugăciune pentru tinerii care au murit în tragedia de la clubul ,,Colectiv” din
București. Revista ,,Vatră nouă” rămâne valoroasă prin diversitatea rubricilor
și a articolelor, prin prezentarea evenimentelor.
Binecuvântarea
Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului a fost împărtășită de
P. On. Părinte Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei.
Prof.
univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, cunoscutul etnolog și scriitor a vorbit
despre cultura Banatului, cu aplecare smerită asupra publicației locale care va
rămâne vie pentru că e scrisă de sufletul comunității. Ea este parte a
infrastructurii culturale, așa cum odinioară Blaga vedea în cultura etnografică
bănățeană cea mai puternică infrastructură a culturii.
Prof.
Ioan Traia, muzeograf și președintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală
din Banat a felicitat pe ostenitorii revistei dorind ,,viață lungă, condei
sprinten și materiale ziditoare” acestora.
Au
mai luat cuvântul: Dan Radosav, managerul Muzeului Satului Bănățean, Prof.
Veronica Adorian, directorul Liceului de Arte Plastice din Timișoara, Ioan
Savu, membru în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Timișoarei, Pr. Conf. Dr.
Nicolae Morar, șef de catedră al Colectivului Teologie de la Facultatea de
Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, Conf. Dr. Ioan David, directorul
Bibliotecii Academiei Române – filiala Timișoara.
Luările
de cuvânt au fost întrerupte doar de interpretările copleșitoare ale Corului
Parohial și cele ale Orchestrei din Giarmata Vii. La final invitații au putut
aprecia activitatea deosebită a Parohiei ilustrată în fotografie, icoană,
costum popular, colecția revistei precum și din desen și alte realizări.
Cinstim
în mod festiv așa cum se cuvine unei reviste din mediul rural împlinirea a
cincisprezece ani de apariție neîntreruptă a valoroasei reviste lunare scrise
de comunitate pentru aceasta. În acest an în care Patriarhia Română cinstește
în mod deosebit misiunea creștină, Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii din
Protopopiatul Timișoara II răspunde cu un mănunchi de manifestări religioase și
culturale deosebită, manifestări care dăinuie an de an prin grija și osteneala
Preaonoratului Părinte Iconom Stavrofor Vasile D. Suciu.
Prilejul
intervenției mele cu acest prilej de binecuvântată întâlnire îl consituie
Simpozionul dedicat revistei comunității rurale de aici, din Giarmata Vii.
Momentul deosebit pentru mine este să vorbesc despre o broșură monografică
închinată Parohiei. Desigur cuvintele mele se rostuiesc pe o prietenie de ani
buni cu părintele Vasile, parohul comunității ortodoxe de aici. Amândoi
păstorim aceleași comunități de tip mozaic cu români adunați în ,,vatra
satului” din întreaga țară, cu tradiții și obiceiuri păstrate în timp, atât la
Giarmata Vii, cât și la Colonia Gătaia și acum la Birda.
Broșura
monografică a aniversat în 2014, 75 de ani de la zidirea bisericii (1939). În
2011 la biserica din Colonia Gătaia, am marcat 70 de ani de la venirea
coloniștilor ardeleni și bănățeni în actualul cartier al tânărului oraș Gătaia
de pe malurile Bârzavei. Cu acest prilej a fost lansată o monografie a vieții
parohiale, carți poștale care au vizat acest moment. Cu acest prilej bunul
preot Vasile Suciu a fost prezent, slujind și salutând aceste realizări. La
rându-mi am fost de mai multe ori în biserica ,,Nașterea Domnului” din Giarmata
fie cu prilejul constituirii Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din
Banat, for de asociere a condeierilor rurali din Banatul istoric. O vreme chiar
părintele Suciu a fost președintele Asociației noastre.
Revenind
la broșura la care facem astăzi vorbire, trilingv, în română, engleză și
germană reprezintă o izbândă tipografică prin conținutul bogat și bine
organizat, dar și prin condițiile grafice de excepție. Din această lucrare
monografică aflăm despre istoricul comunității parohiale care se conturează în
activitatea pastorală a doi preoți: Filip Doboș - Apostolul începuturilor și
Vasile D. Suciu – Apostolul desăvârșirii bunei chivernisiri a bisericii, precum
și derulării feluritelor acțiuni religioase, culturale și misionare ale
Bisericii în comunitate, îndrăznesc să afirm în întreg Banatul nostru drag.
Am
intitulat cuvântul ,,Coincidențe”, pentru că ne unesc mai multe lucruri, avem
același hram al Bisericii ,,Nașterea Maicii Domnului”, aceeași arhitectură
eclezială, o statornică colaborare publicistică, participarea împreună la
concursuri de publicații religioase și concursuri catehetice, activitate
culturală desfășurată de Parohie, dar și origini asemănătoare ale satelor în
care ne ducem existența cotidiană. Sate care la obârșie au fost românești,
colonizate de germani, iar mai apoi odată cu migrarea etnicilor germani în țara
de baștină s-au transformat iarăși în localități în care ponderea românilor
este covârșitoare.
Din
acest motiv se explică –poate- faptul că satul Giarmata Vii are o atestare
documentară din 1806, pe când doar din 1925 românii ai avut o capelă cu hramul
,,Botezul Domnului” în școala confesională din localitate. Acest paraclis a
funcționat până în 1948 în instituția școlară mai apoi în case particulare. De
numele vrednicului preot Filip Doboș care a păstorit 19 ani comunitatea
ortodocșilor din sat stă și evenimentul ridicării actualei biserici parohiale
la început cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, iar apoi ,,Nașterea
Maicii Domnului” la inițiativa vrednicului de pomenire mitropolit Nicolae (8
octombrie 1964). Pentru această biserică a fost donat iconostasul
(catapeteasma) de la Liceul de Fete ,,Carmen Sylva”. (1951).
Ceea
ce totuși ne desparte sunt lucrările permanete de înfrumusețare a acestui sfânt
lăcaș de la Giarmata Vii: pictarea bisericii (1979), pardoseaua cu mamoră de Rușchița
(1980). Părintele Vasile Suciu, sprijinit de credincioși și de alți binevoitori
a desăvârșit aceste lucrări prin: introducerea unui sistem de încălzire
centralizat (1993), ridicarea casei parohiale (1996-2001), realizarea gardului
împrejmuitor al edificilor bisericești (2004), refacerea turnului clopotniță,
reparații capitale la acoperișul bisericii (2006-2007), un nou iconostas
(2007), realizarea unui sistem de iluminare monumental (2008). În derulare este
un proiect grandios închinat preotului Filip Doboș, un Așezământ comunitar
(bisericesc, social, cultural – sportiv) constituit din capelă mortuară
sfințită în 4 octombrie 2015, săli multifuncționale, bucătărie, spații tehnice
și grupuri sanitare.
Activitatea
misionară este una exemplară. Având conștiința că și prin carte se poate
realiza propovăduirea lui Hristos în ,,vatra” părintelui paroh s-au ivit un
buchet consistent de publicații: Cărți de rugăciuni, Acatiste, colinde, revista
,,Vatră nouă”, broșuri monografice (Giarmata Vii, Nadăș), cărți poștale,
calendare ș.a.m.d. În aceeași latură a împărtășirii credinței se înscriu
parteneriatele dintre Școală și Biserică, sprijinirea Clubului de Șah, Cercul
de Pictură, Corul ,,Sfânta Maria”. (2004).
La
final dorim părintelui Vasile Suciu, colaboratorilor și tuturor celor care
sprijină această activitate deosebită sănătate, spor duhovnicesc spre
propovăduirea Mântuitorului și a statornicirii culturale și religioase a
locuitorilor. Prin prezența unor astfel de tipărituri la Giarmata Vii se crează
sentimentul de casă, de căldura și tihna locului obârșiei: Târdzâu.
,,Abea prân străini m-am pomenit
C-am apucat pră altă cale,
Acu-i târdzâu, dar tăt mi-i jale
Că ş-aşa-i dor neînplinit
Să port clăbăţu pră urieche,
Doream să fiu paore-n sat,
Să cânt irmosu-n strana vieche…
Păcat că voi nu m-aţ lăsat!
…………………………………
Aşe-aş trăi baş ca un sfânt
S-ajung chinez şî om dă frunşie,
Când mor tăt natu să arunşie
În groapă-o mână dă pământ.
……………………………….”[1]
La mulți ani!
*
Material pregătit pentru Simpozionul ,,Vatră nouă”. Factor de cultură și
spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii.
[1] Cassian
R. Munteanu, Bătălia de la Mărăşeşti
(proză, versuri şi articole), Ediţie îngrijită de Nicolae A. Roşu şi
Nicolae Ţirioi, Editura Facla, Timişoara, 1977, p. 122–123.
