,,Foaia Săcoșană”, nr. 2 (24) ̸ 2017

Prestigioasa revistă ,,Foaia Săcășană” a ajuns în cel de-al VII-lea an de apariție neîntreruptă. În prima pagină a acestui număr avem consemnat un eveniment din istoria satului Sacoșu Mare: Decernarea titlului de Cetățean de Onoare al comunei Darova, profesorului, scriitorului și jurnalistului Gheorghe Lungu, remarcabil condeier al Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat. Titlul înnobiliază truda de o viață în slujba culturii bănățene concretizată în volume de lexicografie, etnografie, istorie locală, poezie ș. a. Felicitări autorităților pentru această aplecare asupra personalităților locului, iar sărbătoritului putere și inspirație în creația literară viitoare!

            P. C. Părinte Răzvan Marinescu, parohul la Sacoșu Mare în cronica ,,O Sfântă Liturghie aleasă” consemnează un eveniment religios și cultural: primirea Corului ,,Armonia” al Parohiei Bocșa Română condus de P. C. Părinte Drd. Silviu Ferciug și lansarea Monografiei Corului în Duminica a IV a Postului Mare. Acestea au fost posibile prin grija Prof. dr. Viorel Cherciu și a prof. Gh. Lungu. Parohia a oferit goștilor o Diplomă de Participare și o agapă la finalul slujbei religioase.

            Același neobosit redactor-șef, Gh. Lungu iscălește continuarea Glosar-ului pentru literele G-I-J.

            Publicația poate fi lecturată integral la adresa: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/foaia_sacosana_nr.2-2017.pdf. 

,,Vatră nouă” nr. 197-199 ̸ 2016

Prin intermediul acestui număr aflăm din pana părintelui Vasile D. Suciu o Veste Bună: ,,Vatră nouă – Iconostas își continuă drumul…”. În cadrul știrii suntem încredințați de istoricul revistei care a debutat în 2000 cu prilejul Praznicului Nașterii Maicii Domnului, hramul bisericii parohiale din Giarmata Vii, fiind susținută de comunitatea locală până în 2008. În perioada 2009-2016 revista a fost editată cu sprijinul Consiliului Local din Ghiroda. Din 2017 publicația va tipărită cu sprijinul Consiliului Județean Timiș (90% din costurile de imprimare și multiplicare).

Obținerea acestui ajutor substanțial se datorează în primul rând Părintelui redactor-șef Vasile D. Suciu dar și performației acestei reviste în peisajul publicisticii bănățene. Și în anul 2017 revista ,,Vatră nouă” a obținut la Concursul Județean de reviste școlare și religioase PREMIUL I la secțiunea presă parohială.

Cititorul doritor de îmbogățire spirituală regăsește în rubricile permanente informații deosebite. Ne-a atras atenția pagina destinată ,,Port(-ului) popular”: ,,Frumusețea iei românești” iscălită de etnograful Aristida Gologan. Pentru edificare redăm doar un fragment:

,, Noţiunea de ie, provenită din latinescul  lineus (de in) prezintă în spaţiul românesc o seamă de sinonime, unele răspândite numai în anumite regiuni, precum cămaşă, ciupag, spăcel, chepeneag, căptuf etc. În zona Haţegului, o întâlnim  cu pronunţia inie. […] La Sânziene, fetele, aflate la vârsta adolescenţei, îmbrăcate în cămăși albe, înflorate, alergau dansând prin lanurile de grâu și pe dealuri, culegând și împletind cununi de sânziene, cântând și recitând texte de invocare a soarelui, care în această perioadă a solstiţiului de vară atinge punctul maxim de lumină și putere.  Scopul acestui ritual este acela de provocare prin analogie și contagiune a forţelor latente existente în lanurile date în pârg și fetele care se pregătesc de căsătorie, într-o împărtășire reciprocă de forţă și fertilitate. Cămășile purtate de fete, confecţionate din pânză ţesută din plante cultivate: cânepă, in sau bumbac, la fel ca și ornamentele înflorate (împodobite cu flori  sugerate de unele motive geometrice sau în reprezentare naturalistă) au același rol ca și lanurile de grâu, acela de fertilitate, putere și protecţie oferită de Muma pământ, sub forţa purificatoare și iluminatoare a razelor solare. (p. 5).

Revista poate fi consultată integral la adresa: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/vatra_noua_197-199.pdf.

Pelerinaj de o zi la Belgrad

În urmă cu mai bine de jumătate de veac, poetul Nichita Stănescu realiza volumul Belgradul în cinci prieteni (1969). Pe urmele poetului îndrăgostit de orașul scăldat de valurile molcome ale Dunării, mai mulți prieteni din parohiile: Berecuța, Birda și Voiteg au plecat sâmbătă, 17 Cireșar la orele mici ale dimineții într-un pelerinaj religios-cultural în capitala Serbiei.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, mitropolitul Banatului și la inițiativa P. C. Părinte Zoran Milovanov cei 73 de credincioși, protopopul Detei, Ioan Prisăcean, profesori de la Școala Gimnazială din Birda, preoți din parohiile amintite, din satul Percosova și Spitalul de Psihiatrie din Gătaia au poposit în clipe de rugăciune și meditație la câteva biserici reprezentative: biserica rusă, Sf. Apostol și Evanghelist Marcu, catedrala patriarhală, Ruzica, Sf. Cuv. Parascheva, Sfântul Sava și mănăstirea Racovița. Credincioșii au putut observa în toate lăcașurile de cult fapta cea bună a credinței creștine concretizată în împodobire picturală mai veche sau mai nouă dar și cinstire arătată înaintașilor. La intrarea principală a ca bisericii ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, actuala catedrală patriarhală se găsește mormântul scriitorului iluminist Dositei Oradovici (n. 17 februarie 1742 la Ciacova), în alte biserici s-au găsit morminte ale despoților sârbi care au apărat credința ortodoxă.

Credincioșii au intrat și s-au închinat în cea mai veche biserică a orașului, Ruzica (a trandafirilor) ridicată pe un depozit de praf de pușcă, cu policandre realizate din materiale militare. Tot aici, în vechea cetate Kalmegdan, antica Sigidunum se află și biserica Sf. Cuv. Parascheva. La interveniția țarinei Milița (1335-1405) pe lângă Baiazid au fost aduse moaștele Cuvioasei care au rămas aproape un veac aici. Astăzi, părticele din moaștele Cuvioasei Parascheva se află în biserica Ruzica. Ultimele două centre ecleziastice la care s-au făcut opriri au fost catedrala Sfântul Sava și mănăstirea Racovița. În prima s-au observat arhitectura și pictura subsolului, lăcașul care adăpostește paraclisul și vechea biserică, la cel din urmă mormântul patriarhului Pavle al Serbiei (1914-2009).

Alături de biserici, credincioșii au făcut opriri la câteva obiective reprezentative ale orașului: Televiziunea, Radioul, Teatrul Național, Palatul Patriarhal, Academia Sârbă, biblioteca Academiei, Centrul Cultural, Muzeul Poporului, librării. Prin centrul orașului se poate ajunge la Fortăreața Kalemegdan de unde s-a observat locul unde râul Sava se varsă în Dunăre, ,,drumul fără pulbere” cum spunea un scriitor român. Aici în ruinele cetății turcești sunt expuse arme folosite în războaiele de apărare purtate de poporul sârb de-a lungul vremii. Tot aici a fost văzută fântâna lui Sokollu Mehmet Pașa din veacul al XVI-lea. De aici pe faleza Dunării s-a ajuns la autocare spre reîntoarcerea în patrie.

Cu toții am fost marcați de hărnicia credincioșilor sârbi, de monumentalele biserici, de grija acestora pentru conservarea trecutului, locul în care trecutul și prezentul își dau mâna spre cinstea localnicilor. Peste tot s-a simțit frățietatea dintre cele două popoare: sârb și român. Voievozi români cum au fost Radu I Basarab și Sfântul Constantin Brâncoveanu au ctitorit și susținut prin danii divese bastioane ale credinței ortodoxe. (bis. ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” n. n.). 

Sfârșit de an școlar în parohia Berecuța

Potrivit Acordului de Parteneriat încheiat între Biserică și Școală, în capela cu hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh” din localitatea Mănăstire, filie a parohiei Berecuța, protopopiatul Deta s-a desfășurat cea din urmă activitate și anume slujba Acatistului Tuturor Sfinților și a Te Deumului de mulțumire la sfârșitul anului școlar 2016-2017, Marți, 13 Iunie a. c.. Elevi de la școlile din Mănăstire și Berecuța însoțiți de profesorii lor au participat la această rugăciune de mulțumire.

            La invitația P. C. Părinte Zoran Milovanov, parohul locului au slujit P. C. Părinți Codruț Matei de la capela Spitalului de Psihiatrie din Gătaia și Valentin Bugariu de la parohia Birda.

            După otpustul slujbei din biserică s-a făcut un popas la Mănăstirea Sfântul Gheorghe din localitate unde P. Cuv. Maică Evghenia Stancovici i-a primit cu binețe pe copiii din cele două localități. 

Hramul bisericii din Șipet

La Duminica Tuturor Sfinților comunitatea parohială ortodoxă din satul Șipet și-a serbat hramul bisericii parohiale. Prin grija P. C. Părinte Marcel Nicolae Moclinda, parohul bisericii a fost pregătit și anul acesta un program religios compus din Slujba Privegherii în ajun compusă din Vecernie, Litie, Utrenie a fost oficiată cu începere de la orele 19⁰⁰ împreună cu P. C. Părinte Ioan Sălvan de la parohia Folea.

            Duminică începând cu orele 9⁰⁰ a fost săvârșită sfințirea mică a apei, Acatistul Tuturor Sfinților și Sfânta Liturghie. După otpustul sfintei slujbe a fost slujit îndătinatul ritual al binecuvântării și sfințirii colacului urmată de procesiunea din afara lăcașului liturgic.

            La momentul oportun, părintele paroh a rostit un bogat cuvânt de învățătură în care a vorbit credincioșilor prezenți despre însemnătatea hramului pentru comunitatea parohială, prilej de bucurie și reașezare a tuturor celor plecați în vatra natală.

250 de ani de la strămutarea românilor săcălăzeni la Torac (1767)

Anul acesta Comunitatea locală din comuna Săcălaz a aniversat 250 de ani de la strămutarea românilor săcălăzeni la Torac în Banatul sârbesc. Pentru a marca sărbătorește împlinirea acestui număr de ani Primăria Comunei Săcălaz și Asociația Culturală ,,Armonia” din localitate au organizat două zile de prăznuire, cinstire și bucurie în 3-4 Iunie 2017.

            După primirea oaspeților a fost organizat un Simpozion destinat evenimentului, premierea Concursului ,,Tinere condeie”, întreceri sportive, participarea la slujba hramului Bisericii Ortodoxe din Săcălaz și la ceremonialul Tăierii colacului Rugii. A fost în final dezvelit și sfințit și monumentul destinat memoriei celor strămutați. La final celei trei ansambluri corale: ,,Vichentie Bocăluț” din Torac; ,,Armonia” și ,,Săcălăzeana” au oferit frumoase și bogate programe folclorice.

            Pentru a marca acest eveniment a fost editate de organizatori: o broșură destinată istoricului problemei: ,,250 de ani de la strămutarea românilor săcălăzeni” (16 p.), un CD cu fotografie mai veche și de azi din vatra Săcălazului, un pliant de prezentare și diplome.

            Pentru reușita manifesării, organizatorii: Gh. Blejușcă și Șt. Tomoioagă aduc mulțumiri: Consiliului Local, Primăriei, Parohiei Ortodoxe cât și celor care au sprijinit material înfăptuirea sărbătorii.

Taina Sfântului Maslu în parohia Berecuța

          Duminică, 11 Iunie cu începere de la orele 17³⁰ a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului” din parohia Berecuța, protopopiatul Deta.

            La invitația P. C. Părinte paroh Zoran Milovanov au slujit: P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei, P. C. Părinți Adam Rugaci, Achim Miloș (Denta), Călin Negrea (Gătaia), Gornic Milivoi (Sânmartinul Sârbesc), Iulian Popa (Colonia Gătaia), Dan Dologa (Teș) și Valentin Bugariu (Birda). Au fost prezenți credincioși din parohie din filia Mănăstire, cât și din parohiile învecinate.

            Cuvântul de învățătură ocazional a fost susținut de Preaonoratul Părinte Protopop care a scos în evidență importanța Tainei Sf. Maslu pentru vindecarea de neputințe sufletești și boli trupești, acum la începutul Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

,,Glasul Voislovei” nr. 10 ̸ 2017

Revista comunității locale din Voislova, nr. 10 (12 p.) debutează cu un motto care ar trebui ținut minte de mulți dintre noi: ,,Un om care nu muncește nu știe să prețuiască munca altuia”. (Alexandru Vlahuță).

Editorialul acestui număr ,,300 de ani de la nașterea împărătesei Maria Tereza” este iscălit de Drd. Claudiu Călin, arhivist diecezan al Episcopiei Romano-Catolice a Timișoarei. Articolul reprezintă o cronică a unui eveniment cultural de excepție organizat de Biblioteca Germană din Reșița. În cadrul acestui material, autorul, fin cunoscător al arhivelor ecleziastice bănățene întărește contribuția împărătesei la dezvoltarea Banatului: ,,A reformat din temelii aparatul de stat imperial, a ordonat introducerea învățământului obligatoriu și gratuit pentru copii, a fondat treptat, în 1768-1774, Granița Militară Bănățeană (extinsă în 1783), pentru apărarea de pericolul turcesc, teritoriu în care românii s-au bucurat de privilegii, dar și de rigoarea unei organizări disciplinate, militare. A sprijinit agricultura, comerțul și industria, în vremea ei apărând și o bună parte din topitoriile de la Reșița, ori stabilimentele industriale de la Steierdorf, Bocșa, Oravița ori Dognecea”. (p. 1-2).

Tot în paginile acestei reviste găsim două contribuții ale ec. Petru Opruț, redactorul-șef al prestigioasei publicații: un medalion aniversar și totodată comemorativ al unui remarcabil slujitor al altarului: ,,Părintele Rusalin Simeria. 100 de ani în slujba Bisericii, a oamenilor și trecerea la cele veșnice”. (p. 6-7) și o realizare editorială remarcabilă: Trenu՚ Mic Voislova-Rusca Montană-Ruschița, Editura David Press Print. Timișoara, 2016.

Revista poate fi consultată pe site-ul:  http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/glasul_voislovei_nr._10.pdf.  

5 ani de presă sătească la Birda

S-au scurs pe nerăsuflate 5 ani de când în comunitatea parohială din Birda a apărut în ianuarie 2012 primul număr al revistei parohiale intitulată simbolic ,,Arhanghelul”. S-a dorit de la început ca publicația editată atunci să aducă aceeași veste bună adusă de Arhanghelul Gavriil Maicii Domnului, la care s-a mai adăugat faptul deloc lipsit de importanță a hramului bisericii din filie, ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Astfel botezată revista încearcă să unească cele două comunități creștin-ortodoxe închinate atât Nașterii Maicii Domnului, cât și a Sfinților Arhangheli.

De la început a fost gândită ca o revistă parohială trimestrială în 8 pagini până la nr. 3-4 ̸ 2013 când: ,,Se abătură asupra noastră cumplite vremii...” cum spunea cronicarul. De atunci și până în prezent publicația s-a transformat într-una de cultură și religie rurală editată de Asociația ,,Arhanghelul” din Birda.

În ceea ce privește tirajul, formatul și readactarea aceasta a apărut până în 2013 în 200 exemplare, iar până astăzi în 100 exemplare. Fiecare număr a fost însoțit de un supliment: calendar creștin-ortodox, pliante de prezentare al Anilor Omagiali și Comemorativi, icoane, medalioane biografice. Din 2016 a luat naștere și o Colecție catehetică intitulată ,,Colecția Arhanghelul” din care au apărut până astăzi două volume, cel dintâi închinat Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș (2016) iar cel din urmă pictorului Filip Matei (2017).

Formatul publicației este coală A 4 pe hârtie dublu cretată cu text pe 2 coloane, fotografie de la activitățile cotidiene locale.

Redacția este compusă din prof. univ. dr. Rodica Popescu (†2016), prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, dr. Nina Ceranu (din 2016), prof. Ioan Traia, pr. prof. dr. Iliia Pavlovici-Pătruț (membrii) și pr. dr. Valentin Bugariu, redactor- șef, cu atribuții de paginare, corectură, tehnoredactare și distribuire a revistei.

Un gând pios de mulțumire într-o rugăciune celor care ne-au sprijinit în munca de editare și care au plecat prea devreme din viața aceasta: profesorii Rodica Popescu; Ion Murariu și poetul Anghel Dumbrăveanu.

Cuprinsul revistei este format din rubrici permanente: ,,Editorial”, ,,Tinere condeie”, ,,Restituiri”, ,,Cateheză”, ,,Documentar”, ,,Semne”, ,,Cronica parohială” și rubrici ocazionale: ,,Valori poetice”, ,,Bucurii editoriale”, ,,In honorem”, ,,In memoriam”.

Colaboratorii de astăzi sunt: profesori, muzeografi, bibliotecari, preoți, teologi și elevi.

Pentru a marca trecerea a acestor 5 ani a fost tipărit volumul: ,,Arhanghelul din Birda. 5 ani în slujba comunității parohiale, Editura Sitech, Craiova, 2017, 205 p. Cartea debutează cu 20 de cuvinte de felicitare iscălite de: profesori de teologie, protopopi, preoți, muzeografi, ziariști, publiciști.

Al II-lea capitol a fost intitulat ,,Misiune și propovăduire prin presa sătească” și a fost conceput ca o culegere de texte semnificative pentru localitatea Birda și satul Sîngeorge dar și zona Deta.

În cadrul ,,Editorialelor” au fost consemnate: noutăți teologice, comemorări, abordări catehetice, de popularizare a unor activități religioase desfășurate în parohie și file. Rubrica ,,Restituiri” amintește de jubileul Mitropolitului Nicolae, chipuri de personalități locale, provinciale dar și pagini de istorie orală.

,,Documentar”-ul fiecărui număr a propus descinderi în istoria parohiei, a Banatului dar și portrete culturale. Această rubrică este continuată de ,,Urme din trecut”. Tematica o reprezintă contribuții monografice locale realizate de profesorul dr. Bogdan Enășel, apoi misiunea Protopopiatului Deta.

Activitatea culturală a Parohiei Birda a fost cuprinsă în ,,Semne” fiind ilustrată o acțiune organizată de Biserica ,,Nașterea Maicii Domnului” din localitate și anume: ,,Forumul publiciștilor bănățeni” (2014) compusă din slujbă religioasă, lansări de carte și Simpozion închinat Sfinților Martiri Brâncoveni.

Realizările elevilor de la Școala Gimnazială din Birda și cea Primară din Sîngeorge sunt cuprinse în pagina ,,Tinere condeie”: articole, poezii, reprezentări iconografice etc.

La final se aduc mulțumiri tuturor: celor prezenți, invitați, credincioși mici și mari, Școlii, Primăriei, tuturor care ne-au sprijinit în realizarea acestei reviste, unică prin tematica propusă din Banatul de Câmpie.  

La mulți ani nouă!*

Volumul poate fi consultat la adresa: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/arhanghelul._revista_de_cultura_si_religie_rurala._birda_jud._timis_2012-2017_1.pdf 

---

* Cuvânt de mulțumire adresat de părintele Valentin Bugariu cu ocazia aniversării revistei, Vineri, 9 Cireșar 2017.

,,Arhanghelul” – 5 ani în slujba comunității parohiale

Revista de cultură și religie rurală din parohia Birda a împlinit 5 ani de apariție neîntreruptă fapt pentru care s-a organizat în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din localitate un moment aniversar compus din Te Deum de mulțumire și lansarea volumului ,,Arhanghelul” din Birda. 5 ani în slujba comunității parohiale, Editura Sitech, Craiova, 2017, 205 p. (coordonator: Pr. Valentin Bugariu).

            Vineri, 9 Cireșar cu începere de la orele 10⁰⁰ a fost oficiată o slujbă de mulțumire pentru ostenitorii și cititorii revistei de un sobor sub protia P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei compus din P. C. Părinți Dan Gîrjoabă de la parohia Sânmihaiu Român și dr. Iliia Pavlovici-Pătruț de la parohia Mașloc. După otpust Preaonoratul Părinte Prototop a subliniat importanța revistei parohiale pentru misiunea de astăzi a Bisericii dorind un gând bun de: La mulți ani! Pentru redactori, colaboratori și cititorii revistei sărbătorite.

            În partea a doua au vorbit despre volumul tipărit cu acest moment sărbătoresc: P. On. Părinți dr. Marius Florescu lector universitar la Facultatea de Teologie din Timișoara, dr. Daniel Alic, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie din Caransebeș, bibliotecar Gabriela Șerban, managerul Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” din Bocșa și părintele Valentin Bugariu.

            În deschiderea șirului cuvântărilor, preotul Valentin Bugariu a expus câteva date din istoricul apariției acestei reviste trimestriale din mediul rural: semnificația titlului, tirajul, formatul, editarea și colegiul de redacție, suplimente. Cuprinsul fiecărui număr cu rubrici permanente și ocazionale, colaboratori externi ș. a.

           

În prezentarea volumului s-a oferit o selecție de texte apărute în cursul timpului care au evidențiat: ,,Editoriale”, ,,Restituiri”, ,,Documentar”, ,,Urme din trecut”, ,,Cateheză”, ,,Semne”, ,,Tinere condeie”, ,,Bucurii editoriale”.  Un capitol aparte îl are ,,Cronica parohială” care la final este ilustrată de fotografii. La final s-au adus mulțumiri tuturor care într-un fel sau altul sprijină apariția număr de număr a acestei reviste.

            Doamna Gabriela Șerban, redactorul responsabil al revistei ,,Bocșa Culturală” a evidențiat rostul cultural al gazetei de la Birda. Cu acest prilej a decernat revistei ,,Arhanghelul” o ,,Diplomă de Onoare”, iar redactorului-șef o ,,Diplomă de Excelență”.

            Părintele Marius Florescu, redactorul revistei eparhiale ,,Învierea” a subliniat faptul deloc nesemnificativ și anume că revista ,,Arhanghelul” este o constanță prin ritmicitate și mesaj în publicistica bisericească bănățeană. Iar Părintele Daniel Alic a remarcat faptul că revista cinstită astăzi împletește deopotrivă o misiune culturală și duhovnicească oferind comunității parohiale din Birda răspuns la problemele specifice locului, dar și răspunsuri generale despre viețuirea creștină.

            Ne-au fost alături la acest popas anivesar P. C. Părinte Tiberiu Gherasim de la parohia Ferendia, elevii Școlii Gimnaziale din Birda însoțiți de profesori, mai mulți credincioși. Din partea Consiliului Local din Birda a fost prezentă Doamna Rodica Cotos.

Concurs Județean de reviste școlare religioase

În organizarea Școlii Gimnaziale nr. 25 (aplicant) în special a prof. Ana Usca s-a desfășurat sub patronajul Mitropoliei Banatului și a Inspectoratului Școlar Județean Timiș cea de-a XV-a ediție a Concursului Județean de reviste școlare religioase. Această întrecere a publicațiilor religioase a fost înscrisă în Calendarul I.S.J Timiș cu nr. 256.

            Obiectivele generale au fost și anul acesta:

1.      dezvoltarea creativității în rândul elevilor;

2.      posibilitatea de afirmare a talentelor literare în cadrul școlii și al familiei;

3.      formarea de atitudini moral-religioase în rândul tinerilor.

Concursul s-a desfășurat anul acesta în 2 etape distincte: 23 Mai jurizarea revistelor și 6 Iunie premierea acestora în sala festivă a Mitropoliei.

La acest ultim act au fost de față: prof. Daniela Buzatu, inspector de religie; P. C. Părinte Sorin Lungoci, consilier eparhial, prof. Ana Usca, profesori, elevi, copii de la Școala Gimnazială ,,Antim Ivireanul” din Timișoara.

Au fost premiate 12 reviste religioase și foi volante pe 5 secțiuni:

a). Reviste școlare:

                  Gimnaziu:

                  Premiul I: ,,Foaie de suflet” (Școala Gimnazială nr. 25)

                  Premiul al II-lea ,,Caleidoscop 18” (Școala Gimnazială nr. 18)

                  Premiul al III-lea: ,,Sfeșnicul” (Școala Gimnazială Mașloc)

                  Liceu:

                  Premiul I: ,,Homo religiosus” (Liceul Teoretic ,,Vlad Țepeș”, Timișoara)

               

   Premiul al II-lea: ,,Foaie de suflet – Loga” (Colegiul Național C. D. Loga”)

b). Revistă tipărită în editură:

                  Premiul I ,,Bucuria Cuvântului” (Școala Gimnazială ,,Antim Ivireanul”)

                  Premiul al II-lea: ,,Copilul candelă nestinsă” (Școala Gimnazială nr. 27)

c. Foi volante:

                  Premiul I ,,Lumină pentru suflet” (Liceul Teoretic ,,David Voniga”, Giroc)

d). Reviste parohiale:

                  Premiul I: ,,Vatră nouă” (Parohia Ortodoxă Giarmata Vii)

                  Premiul II ,,Arhanghelul” (Parohia Ortodoxă Birda)

e). Secțiune specială:

                  Premiul I: ,,Revista Olimpiada de Religie ortodoxă (ISJ Timiș)

                                   ,,Revista Olimpiada de Religie romano-catolică (ISJ Timiș).

La finalul întâlnirii s-au decernat premiile constând din diplome, cărți, calendare și buzunar și iconițe din partea organizatorilor.

Vecernia plecării genunchilor în parohiile Șipet și Folea

În ziua prăznuirii Pogorârii Sfântului Duh după oficierea Utreniei și a Sfintei Liturghii în bisericile ortodoxe din Șipet și Folea, P. C. Părinți Ioan Sălvan și Marcel Nicolae Moclinda însoțiți de credincioși într-o veritabilă procesiune cu prapori și icoane s-au oprit în curtea conacului Beniczky unde au oficiat Vecernia plecării genunchilor urmată de sfințirea holdelor. Cu acest prilej a fost susținut un cuvânt de învățătură cu tema: ,,Persona Sfântului Duh” de părintele Moclinda. În cadrul acestuia s-a scos în evidență faptul că Pogorârea Duhului este ,,mișcarea lui Dumnezeu în lume”.  Au fost prezenți la acest moment special de rugăciune și comuniune mai mulți credincioși din cele două parohii.

Cuvânt de învățătură la Praznicul Pogorârii Sfântului Duh

Izvorul Duhului venind la cei de pe pământ, împărțit în chip minunat în râuri purtătoare de foc, a rourat pe apostoli, luminându-i; și focul le-a fost lor foc de rouă, care i-a luminat, și flacără purtătoare de ploaie, prin care am primit harul, prin foc și prin apă. Lumina Mângâietorului a venit și lumea a luminat. (Sedealna)

Iubiți credincioși și credincioase,

După ce a înviat, a învățătat încredințându-i de apostoli de realitatea Învierii Sale, Domnul Hristos S-a înălțat la cer promițându-le venirea unui Mângâietor care va rămâne cu ei, Acesta le va fi aproape în rugăciune, învățătură, fapte bune.

Relatarea Pogorârii Sfântului Duh ne este ilustrată de Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan în cap. 7-8, (v. 37-53; 12). De astă dată Mântuitorul Hristos nu mai este în zi de sâmbătă, ci la sărbătoarea anuală a corturilor când își învață ucenicii despre persoana și lucrarea Sfântului Duh în lume care potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur îi ajută pe creștini în rugăciunile către Domnul Iisus: ,,Dacă n-a exista Duhul Sfânt, n-am putea spune ‹‹Doamne Iisuse››.‹‹Căci nimeni nu poate spune că Domn este Iisus decât numai în Duhul Sfânt››”. (Felmy, 2005, p. 166).

Iisus era în a opta zi a sărbătorii Corturilor care se prăznuia asemenea Paștilor 7 zile amintind de șederea evreilor în corturi timp de 40 de ani în pustie. Sărbătoarea este și un semn de mulțumire pentru strângerea recoltelor de toamnă. (Abrudan, Cornițescu, 1994, p. 319). Potrivit Legii lui Moise avem o descriere a felului cum trebuie ținută sărbătoarea: Timp de șapte zile Îi veți aduce Domnului arderi-de-tot, iar cea de a opta să vă fie adunare sfântă; să-I aduceți Domnului arderi-de-tot; este ziua ieșirii din sărbătoare: nicio muncă lucrătoare să nu faceți! (Levitic 23, 36). Deci era zi de repaus iar Învățătorul Hristos găsește de cuvință să-și învețe apostolii. El pornește de la datele cunoscute ale Scripturii începând cu scrierea proorocului Isaia: Voi cei însetați, mergeți la apă, iar voi, toți cei care nu aveți argint, duceți-vă și vă cumpărați și mâncați și beți vin și grăsime fără bani sau preț. (55, 1). Apa reprezintă belșugul vieții atât al celei pământești luând în considerare poziția geografică semi-deșertică a Țării Sfinte, un bun vital pentru viață care însă devine totodată vehicolul înveșnicirii. Potrivit un tâlcuitor al acestei pericope apa simbolizează Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta nu rămâne literă moartă, ci se împărtășește în abundență și altora așa că toți dobândesc potolire. (Olariu, 1897, p. 130).

,,Râuri de apă vie” (v. 38) reprezintă anticiparea trimiterii Sfântului Duh în lume. Potrivit unui teolog ortodox Duhul Sfânt este cel care luminează, cel ce întreține comuniunea și cel care pecetluiește lucrarea Tatălui și a Fiului: ,,Termenul ‹‹duh›› trebuie luat în înțelesul lui primar de ‹‹suflare››. Este sensul cuvântului grec. Ne putem gândi aici la modul în care Dumnezeu Se manifestă ca ‹‹insuflare››, mai cu seamă în profeți. … Dacă suntem doi avem același ‹‹duh››, acesta ne unește; comuniunea este mai puternică, dacă avem Duh comun. Astfel Duhul este o mișcare a Tatălui către Fiul și a Fiului către Tatăl. De aceea Grigorie Cipriotul, patriarh al Constantinopolului în secolul al XIII-lea, spune că Duhul izvorăște din Tatăl și strălucește în Fiul către Tatăl”. (M. Costa de Beauregard, Dumitru Stăniloae, 1995, p. 82-83).    

Trimiterea Sfântului Duh de către Fiul în lume se bazează pe făgăduința lui Dumnezeu în Scripturile mai vechi: Că Eu le voi da apă celor ce însetați umblă-n ținut fără apă; Duhul Meu îl voi pune peste urmașii tăi și binecuvântările Mele peste copiii tăi și vor răsări ca iarba՚ ntre pâraie. (Isaia 44, 3). Iar un alt prooroc întărește: Iar peste casa lui David și peste locuitorii Ierusalimului voi turna duhul darului și al îndurării; și ei vor privi la Mine, Cel pe Care L-au batjocorit jucându-se și plângere vor face asupră-I, ca pentru cel iubit, și cu durere se vor văieta, ca pentru un întâi-născut. (Zaharia 12, 10). Proorocul Ioil (3, 2) înfățișează împărtășirea Sfântului Duh sub imaginea vărsării apei asupra unui câmp uscat.

Din această scurtă învățătură a Domnului Hristos vedem că Duhul Sfânt cel din veșnicie este cel care întreține și îmbogățește viața. Potrivit Sf. Maxim Mărturisitorul prin această Pogorâre a Duhului ,,au intrat în viața creștinătății cele șapte daruri ale Duhului Sfânt: Temerea de Dumnezeu, Taina, Sfatul, Știința, Cunoașterea, Înțelegerea, Înțelepciunea”. (Oancea, 2004, p. 216).

Cinstiți credincioși și credincioase,

Această învățătură a scindat ascultătorii în două partide, unul care îl socoteau pe Mântuitorul Prooroc (v. 40), Hristosul (v. 41), sâmânța lui David (v. 42), al doilea care îi contesta autoritatea de a învăța poporul care considera însăși mulțimea neștiutoare și blestemată. (v. 49). Peste toate acestea avem mărturia slujitorilor fariseilor trimiși pentru a-L prinde pe Hristos care ad-hoc își schimbă hotărărea: Slugile au răspuns: Niciodată n-a vorbit un om cum vorbește Acest Om. (v. 46). Dintre cei învățați în tainele Scripturii, Nicodim este cel ce-și apără Învățătorul în adunarea fariseilor, așa cum cere Legea: Și le-am poruncit atunci judecătorilor voștri, zicând: Să ascultați ceea ce se întâmplă՚n mijlocul fraților voștri și să judecați drept între un om și fratele lui și străinul din casa lui. (Deut. 1, 16). În orice caz s-a produs tulburare mare, chiar dezbinare lucru atestat și de adunarea fariseilor pentru a judeca și chiar prinde pe Mântuitorul. 

Prin această cuvântare încă o dată Domnul Hristos le vorbește despre Cuvântul și Lumina  care luminează pe omul ce-I urmează. Toate acestea sunt simbolizate de apă așa cum odinioară învăța și Înțeleptul Solomon: Apă adâncă este cuvântul în inima omului și râu ce tresaltă și fântână de viață. (Proverbele lui Solomon 18, 4).

Binecredincioși creștini și creștine,

După Înălțarea Domnului și alegerea lui Matia în locul lui Iuda Iscarioteanul, Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea reprezintă potrivit Faptelor Apostolilor, momentul întemeierii Bisericii Creștine. Dacă în mod tainic Biserica s-a întemeiat pe Crucea Golgotei, în mod plenar ea a luat naștere în acest moment. Fericitul Augustin descrie această trimitere a Duhului: ,,Căci în ziua Cincizecimii, care a început deja, erau (adunate) într-un singur loc o sută douăzeci de suflete, printre care (se aflau) Apostolii și Maica Domnului și alții, bărbați și femei, care se rugau și așteptau (împlinirea) făgăduinței lui Hristos, adică Pogorârea Duhului Sfânt. Fiecare vorbea în toate limbile, fiindcă Biserica viitoare era prevestită în toate neamurile. Fiecare om era un simbol al unității: (faptul că) toate limbile (erau vorbite) de un singur om (însemna) unitatea tuturor neamurilor”. (Augustin, 2014, p. 418).

            Prezența Sfântului Duh este certificată de Scriptură, folosirea pluralului în ceea ce-l privește pe Dumnezeu atestă cu prisosință acest lucru. Se poate face o paralelă între ,,amestecarea” limbilor la Babilon și ,,dezlegarea” acestora cu prilejul Cincizecimii sau al Rusaliilor. Acum ucenicii au devenit apostoli, iar prin puterea Sfântului Duh au putut porni la propovăduire, întemeind și sființind comunități, consacrând slujitori ai altarului care să slujească Tainele lui Dumnezeu ca lucrări văzute prin care se împărtășește harul lui Dumnezeu. Există așadar o legătură indisolubilă între Sfântul Duh și Biserică sesizată de Sfântul Irineu al Lyonului: ,,Unde este Biserica, acolo e și Duhul Sfânt și unde e Duhul Sfânt acolo e Biserica și tot harul”.
             Harul Duhului Sfânt le-a dat putere în vestirea Evanghelei, a sfințiit slujbele bisericești, iar conclucrarea cu Sfântului Duh asigură sfințire personală. Așa cum mântuirea obiectivă realizată de Hristos Domnul pe Cruce este însușită de fiecare credincios prin efort personal, tot așa se petrec lucrurile cu colaborarea cu Duhul lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață în acest sens: ,,Prin Sfântul Duh dobândim șirul preoților și păstorilor noștri sufletești. De la El curg descoperirile cele de tot felul ale harului; și tot ce servește de podoabă a Bisericii lui Dumnezeu, curge din acest izvor, adică de la Duhul Sfânt. Prin Sfântul Duh am dobândit și iertarea păcatelor noastre, prin El ne-am curățit de toate petele păcatelor, prin darurile sale, oamenii, care se povățuiesc de harul său, se fac îngeri, nu prin aceea, că își schimbă firea, ci, ceea ce este mai minunat prin aceea că ei, deși rămân oameni, dar se poartă așa curat și sfânt, ca îngerii”. (Ioan, 1997, p. 42-43).

            De aceea să prăznuim și noi astăzi acest Dar mare a lui Dumnezeu făcut nouă cel care ne întărește în rugăciune și ne sfințește pașii pe acest pământ într-o Liturghie nesfârștită adusă Sfintei Treimi: Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt. Amin!

Bibliografie:

1. Dumitru Abrudan, Emilian Cornițescu, Arheologia biblică, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București.

2. Fericitul Augustin, Predici la marile sărbători, vol. I, trad, studiu de Corneliu Clop, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București.

3. M. Costa de Beauregard, Dumitru Stăniloae, Mică dogmatică vorbită, dialoguri de la Cernica, trad. Maria-Cornelia Oros, Editura Deisis, Sibiu.

4. Karl Christian Felmy, Dogmatica experienței ecleziale. Înnoirea teologiei ortodoxe contemporane, introd. și trad. pr. prof. dr. Ioan Ică, Editura Deisis, Sibiu.

5. Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la Duminici și sărbători, traduse și orânduite după Duminiciile și sărbătorile anuale de episcopul de Roman, Melchisedek, Editura Bunavestire, Bacău.

6. Zosim Oancea, Popasuri omiletice la Duminici și sărbători, Editura Eikon, Cluj-Napoca.

7. Iuliu Olariu, Evanghelia după Ioan, explicată de…, Tipografia Diecezană, Caransebeș.