luni, 30 aprilie 2018

Olimpiada de Religie, faza națională


          La praznicul Izvorului Tămăduirii s-a desfășurat la Colegiul Național ,,Costache Negruzzi” din Iași faza națională a Olimpiadei de Religie. Organizatorii, Inspectoratul Școlar Județean Iași și Mitropolia Moldovei și Bucovinei au oferit paticipanților și însoțitorilor 4 zile în care alături de Olimpiada propriu-zisă desfășurată în 13 aprilie s-au oferit oaspeților activități religios-educative: participarea la Sfânta Liturghie, pelerinaje la câteva biserici: Sf. Nicolae Domnesc, Sf. Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitană, au fost vizitate și Palatul Culturii și Muzeul Mitropoliei.

            La aceast concurs național de verificare a cunoștințelor religioase au participat 253 de elevi de la cultul ortodox din cele două cicluri școlare: gimnazial și liceal la care s-au adăugat însoțitorii fiecărui grup.
            După desfășurarea probei scrise elevii au obținut premii și mențiuni, premii speciale. La acest nivel au obținut Premiul I:

Clasa
Participant
Școala
Nota
cls. a VII-a
Ilinescu Diana
Școala Gimnazială ,,Anton Pann”, Râmnicu-Vâlcea
10
cls. a VIII-a
Olteanu Adela
Școala Gimnazială Nr. 6. Timișoara
10
cls. a IX-a
Stancu Maria
Colegiul Național ,,Barbu Știrbei”, Călărași
10
cls. a X-a
Croitoru Luminița
Colegiul Național ,,Cuza Vodă”, Huși
10
cls. a XI-a
Huțuleac Georgiana
Colegiul Național ,,Gheorghe Roșca Codreanu”, Bârlad
10
cls. a XII-a
Toloargă Ioana
Colegiul Național ,,Spiru Haret”, Târgu-Jiu
10
           
            Șase elevi au reprezentat Inspectoratul Județean Timiș/ Arhiepiscopia Timișoarei. Aceștia au obținut rezultate bune și foarte bune: un câștigător al Olimpiadei la clasa a VIII-a, două mențiuni la clasele a IX-a și a XII-a.


           
Clasa
Participant
Școala
Premiu/ Mențiune
cls. a VII-a
Craiu Anca
Liceul Teoretic Recaș
Participare
cls. a IX-a
Vultur Andreea
Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil”, Timișoara
Mențiune
cls. a X-a
Szivery Serena
Colegiul Național Bănățean, Timișoara
Participare
cls. a XI-a
Gabor Roberta
Liceul Teoretic Gătaia
Participare
cls. a XII-a
Dragomir Oana
Colegiul Național Bănățean, Timișoara
Mențiune





            Din partea Liceului Teoretic Gătaia/ Parohia Birda a participat eleva Gabor Roberta din cls. a XI-a R.
            Felicitări tuturor participanților, profesorilor, organizatorilor pentru reușita acestei etape naționale a Olimpiadei de Religie.

          

duminică, 29 aprilie 2018

,,Sărcia”, nr. 44 / 2018


            A apărut un nou număr al prestigioasei reviste parohiale românești ,,Sărcia” ajunsă în cel de-al XXIV-lea an de la apariția primului număr. În cuprinsul celor 12 pagini revista oferă cititorilor: un editorial cu temă religioasă ,,Intrarea Domnului în Ierusalim – Chemarea noastră la Ierusalimul cel ceresc”, (p. 1-2) iscălit de pr. ic. stavr. Cristian Popi, parohul locului.
            Legătura cu frații din România este redată prin intermediul unei știri ,,Centenarul Marii Uniri – Arad” și a unei cronici: ,,De plăcintă gura cântă – Vinul, ne spală veninul” de la participarea la lucrările unei sesiuni de comunicări în cazul Aradului și a Festivalul plăcintelor de la Săcălaz.
            Cei mai tineri regăsesc în medalionul ,,Iosif Lăpădat-Bagea (1919-1982)” o pildă vrednică de urmat.
            De o importanță deosebită pentru istoria culturală a locului sunt datele legate de limba românilor (,,Glosar”), înțelepciunea acestora (aforisme și epigrame), creații poetice (Versuri).
            Între ultimele activități desfășurate în vatra satului se rânduiesc: alegerile parohiale desfășurate în 11 februarie a. c., și cinstirea Sfântului Sava (27 ian.) patronul școlilor. Am reținut aici un frumos obicei și anume: premierea celor mai buni elevi de către nașul școlii.
            Integral revista poate fi consultată la adresa: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/nr.44_sarcia_aprilie_2018.pdf.

joi, 26 aprilie 2018

Alegeri pentru Adunarea Eparhială în Protopopiatul Deta


               Joi, 26 aprile de la orele 9,00 s-au desfășurat alegerile pentru Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Timișoarei pentru mandatul 2018-2022. Cu acest prilej a fost oficiat Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos de un sobor format din P. On. Păr. Ioan Prisăcean protopopul Detei și P. C. Părinți Virgil Roșu de la parohia Pădureni și Ioan Sălvan de la parohia Folea.
            După otpustul slujbei religioase au debutat alegerile pentru colegiul mirenesc. Delagatul Centrului Eparhial pentru aceste alegeri a fost P. C. Părinte Ciprian Boșca de la parohia Banloc. Au fost aleși pentru completarea biroului electoral: P. C. Părinte Valentin Bugariu, secretar de ședință și P. C. Părinți Florin Groza (parohia Jebel) și Daniel Rusan (parohia Livezile), membrii verificatori.
            La finalul alegerilor clericale au fost desfășurate alegerile pentru mireni prin același delegat eparhial care a format un nou birou electoral.
            Au fost aleși pentru patru ani în Adunarea Eparhială: P. C. Părinte Gheorghe Florea de la parohia Ghilad și muzeograful Ioan Traia și Ioan Miron.

miercuri, 25 aprilie 2018

Revista de cultură ,,Bocșa Culturală” la 100 de numere


              Miercuri, 25 aprilie  în sala biblionet a Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” din Bocșa au fost aniversați 20 de ani de activitate neîntruptă ai revistei de cultură ,,Bocșa Culturală” care a împlinit 100 de numere.
            Cu acest prilej la invitația doamnei bibliotecar Gabriela Șerban, managerul instituției și redactorul șef al publicației au fost prezenți cu acest prilej: oficialități locale, managerul Bibliotecii Județene ,,Paul Iorgovici” din Reșița, protopopul Reșiței, profesori, redactori ai unor publicații locale, muzeografi, scriitori, realizatori TV, preoți. În rândul celor prezenți la acest eveniment îi amintim pe: Gheorghe Jurma, editorul revistei și critic literar; Victor Creangă, fost edil al orașului Bocșa și inițiatorul revistei; Ada D. Cruceanu, critic literar și traducător; Erwin Josef Țigla, bibliotecar și autor; Titus Suciu, prozator; Mihai Vișan; Stela Boulescu; Cristina Toma Sărățeanu; Liliana Ferciug, profesori și colaboratori ai revistei; Octavian Doclin, poet și redactorul șef al revistei ,,Reflex”; Viorel Dorel Cherciu, cercetător și colaborator; Constantin Tufan – Stan, muzicolog și colaborator.

            În debutul întâlnirii moderată de Gabriela Șerban au fost prezentați toți colaboratorii dar și o parte a cititorilor acestei publicații de la cei mai mici până la cei ajunși în toamna vieții.
            Dl. ing. Victor Creangă a vorbit de debutul postrevoluționar al presei locale de la apariția foilor volante în școli până la foaia locală numită ,,Buletin Bocșa 2000” apoi ,,Ramuri” până la actuala revistă condusă de Gabriela Șerban. Editorul, Gheorghe Jurma a pus accentul pe artitectura revistei, coloanele care o susțint sunt chiar rubricile permanente. Gabriela Șerban a scos în priveliște activitățile desfășurate în bibliotecă accentuând pe cele ce s-au bucurat de o bună primire: ,,Înfruntarea cărților” și ,,Gânduri către Dumnezeu”. Ada D. Cruceanu a amintit cu acest prilej de o intreprindere temerară cartea Bibligrafia revistei ,,Bocșa Culturală”, 2 vol. iscălită de Gabriela Șerban. În încheiere Titus Suciu a accentuat ,,ce ne-a unit: Iubirea față de cuvânt și carte”.
            Ca recunoaștere a contribuției aduse de revista ,Bocșa Culturale” la dezvoltarea culturii cărășene, bănățene și românești a fost cinstită prin decenerarea unor diplome ca semn al prețuirii. D-na Clara Maria Constantin, managerul Bibliotecii Județene din Reșița a oferit o ,,Diplomă de Merit”, dl. Mihai Chiper, redactorul șef al revistei ,,Arcadia” o ,,Diplomă aniversară”, iar preotul dr. Valentin Bugariu redactorul revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda a dăruit ,,Diploma de Excelență” alături de volumul Gătaia. Monografie, Craiova, 2018, 438 p.
            La final toți cei prezenți au fost reuniți de aduceri aminte din trecutul mai îndepărtat sau apropiat al revistei aniversate iar tradiționala agapă a încheiat la echinocțiul zilei întâlnirea.
           

luni, 16 aprilie 2018

,,Bocșa Culturală” – 100

           Iacă-tă o potriveală parcă înadins așezată anul Centenarului când alături de România Mare, cea Mică a ,,Bocșei culturale” aniversează 100 de numere. Încerc să prezint numărul festiv realizat în 48 de pagini care ilustrează această frumoasă ispravă a neobositei Gabriela Șerban, bibliotecar, manager al Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” din Bocșa dar și inițiator al unor evenimente culturale de amploare în viața culturală a urbei, și de ce nu a întregului Banat.
            Cu acest prilej de sărbătoare au cinstit revista prin cuvinte de felicitare iscălite de profesori, bibliotecari, ingineri, muzicologi, realizatori tv. și preoți. Am reținut un crâmpei din cuvântul ing. Victor Creangă, fost edil al orașului de pe Bârzavă și susținător al culturii locului și nu doar la nivel declarativ, ci și faptic: ,,Astăzi revista ˂˂Bocșa Culturală>> este o adevărată bogăție culturală prin conținutul ei, prezentând cititorului prezentul și trecutul cultural din localitate și din țară, găsindu-și locul în multe biblioteci cu care colaborează, ea oglindește fără îndoială, priceperea, sufletul și inima omului ce o plămădește cu atâta migală”. (p. 2).
            Din acest număr am mai reținut câteva studii inedite prin tematică și abordare: ,,Reprezentanți bocșeni la Alba-Iulia la 1 Decembrie 1918” de Gabriela Șerban; ,,Cetatea Bocșei – martora unei zbuciumate istorii” de Mircea Rusnac și ,,La taifas cu Al. Piru” al prof. Vasile C. Ioniță.
            Revista ,,Bocșa Culturală” este alături de toate activitățile inițiate și derulate de Biblioteca din Bocșa o carte de vizită a unui loc în care ostenitorii de aici, familia Șerban, colaboratorii și utilizatorii fondului de carte pot rosti în gând cu cronicarul vechimii: ,,Biruit-au gândul…”.
            ,,Bocșa Culturală” poate fi citită integral pe site-ul: https://uzpcarasseverin.files.wordpress.com/2018/04/bc1-18.pdf

sâmbătă, 14 aprilie 2018

Asociația Publiciștilor din Banat la ceas aniversar


     Sâmbătă, 14 Prier, de la orele 10,00 s-a desfășurat la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara întâlnirea membrilor Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat. Cu acest prilej au fost aniversată împlinirea a 10 ani de la înființarea acesteia pe 10 Aprilie 2018 la inițiativa prof. Ioan Traia, membru fondator, secretar și apoi președintele Asociației. Au fost evidențiați toți membri Asociației prin acordarea de ,,Diplome de Merit”.
            Cu acest prilej a fost lansată monumentala monografie Ferendia. Satul pe șapte coline, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2018, 486 p.. Autorul, muzeograful Ioan Traia mărturisește: ,,… Ferendia un sat ca oricare altul și totuși… Și totuși e locul minunat unde m-am născut și am copilărit, aici m-am impregnat din belșug cu acel spririt  al locului al cărui parfum rar îl simt cu intensitate de acum…” (p. 7). Cred eu această mărturisire constituie forța expresivă a acestei scrieri a locului. Despre această reușită editorială au vorbit prof. Gheorghe Rancu, dr. Florin Popovici și prof. Iosif Marius Circa care au scos în priveliște valoarea textului și contribuțiile inedite în ceea ce cuprinde alcătuirea sumarului volumului.
            În partea a doua a întâlnirii au fost luate hotărâri cu privire la bunul mers al Asociației: aprobarea candidațiilor pentru Diploma de Exelență pe 2018. Au fost nominalizați: prof. Traian Galetaru (Comloșu Mare), Dimitrie Miclău (Seleuș) și Lazăr Severică (Giroc). A fost lansată cu acest prilej de dl. Vasile Barbu invitația participării la Simpozionul ,,Oameni de seamă ai Banatului” care se va desfășura pe 21 aprilie la Uzdin (Banat, Serbia). Au fost primiți cu această ocazie noi membri în Asociație. A fost premiată revista ,,Arhanghelul” din Birda la împlinirea a 5 ani de apariție neîntreruptă.
            Întâlnirea s-a încheiat cu tradiționala agapă.

duminică, 8 aprilie 2018

Ruga de la Sîngeorge


                 La Praznicul Învierii Domnului a fost sărbătorită prin rugăciune și cântec Ruga satului Sîngeorge, sat aparținător Comunei Birda. Prin grija Consiliului Local și efortul Domnului Primar Marius Stoian anul acesta Ruga a debutat cu festivitatea acordării Titlului de Cetățean de Onoare prof. Laza Cnejevici (1936-2015), cunoscut cantautor, solist vocal și instrumentist. Titlul conferit prin Decizia Primarului nr. 50 / 2018 a fost primit de Vlady Cnejevici, fiul regretatului interpret.
            Duminică, în prima zi a Învierii Domnului a fost dezvelită placa comemorativă pe Căminul Cultural din localitate care de acum va denumi instituția cu numele marelui artist. Despre personalitatea lui Laza Cnejevici a vorbit dl. Daniel Moisă, secretarul Primăriei Birda care a expus celor prezeți crâmpeie din formarea și activitatea celui născut în 7 aprilie 1936 la Sîngeorge. Atât placa cât și Ruga au fost binecuvântate prin slujbe religioase oficiate de către P. C. Părinți Nikon Karicianac de la Mănăstirea ,,Sf. Gheorghe”, Jivoine Maletici de la Parohia Ortodoxă Sârbă din Denta și Valentin Bugariu de la Parohia Birda.

            Ruga a debutat cu un consistent și frumos Spectacol Folcloric în care au evoluat soliști din Timișoara, dansatori din Deta dar și copiii din Birda, Berecuța și Sîngeorge care au recitat poezii în grai și au interpretat cântece din melosul bănățean. Formația a fost condusă de dr. Marius Cîrnu, profesor la Colegiul Național ,,Ioan Vidu” din Timișoara.

joi, 5 aprilie 2018

Pastorală la Învierea Domnului a Î. P. S. Ioan, Mitropolitul Banatului


† IOAN,
Din mila lui Dumnezeu,
Arhiepiscop al Timișoarei și
Mitropolit al Banatului

Iubitului nostru cler, cinului monahal
şi drept-credincioşilor creştini, har, milă şi pace
de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi,
părintească binecuvântare.

                                                                                                „Eu sunt Învierea și Viața.”
                                                                                                                             (In. 11, 25)


Hristos a înviat!

Iubiţi fraţi și surori în Domnul,

          Prin slujbele săvârșite în bisericile noastre în perioada Postului Mare, L-am însoțit și noi pe Hristos, alături de Maica Domnului și de Apostolii Săi, la Judecată, pe Drumul Crucii, pe Golgota și apoi la punerea pietrei peste Mormântul Său. Am trăit clipe de durere văzând ce a pătimit pentru noi Fiul lui Dumnezeu. I-am văzut pe Apostoli cuprinși de frică, triști, neputând să înțeleagă cum oamenii au îndrăznit să răstignească Însăşi Iubirea.
Nu poate exista o faptă mai gravă în lume decât să condamni la moarte Iubirea.           Oamenii nu știau însă că Iubirea nu moare niciodată. În iubirea Sa, atunci, pe Cruce, cu brațele întinse spre noi, ne-a cuprins pe toți Hristos Domnul.
          Iată cum îl poate orbi păcatul pe om: în loc să pironească păcatul, el a pironit pe Cruce Iubirea. Răstignirea a fost limita cea mai de jos a căderii omului. Căderea lui Adam a fost mult mai de înțeles decât căderea omului atunci când L-a răstignit pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Adam a mâncat și a căzut, iar fiii lui, peste veacuri, vor bate piroane în Fiul lui Dumnezeu. Când ostașii băteau piroane în mâinile și în picioarele lui Hristos, atunci ei puneau punct vieții pământești a lui Hristos. Piroanele plângeau cu lacrimi de sânge văzând cruzimea omului, răsplata omului față de Creatorul său.
Plângeau și îngerii în Cer văzând ce face omul, care era rodul iubirii lui Dumnezeu. Nici ei nu știau taina Crucii și a Răstignirii. Vor vedea însă cum Hristos Își va lua Crucea, o va înfige în inima morții și va zdrobi apoi cu ea lanțurile care ferecau porțile iadului. Iată câtă putere i-a dat Hristos Crucii când a fost răstignit pe ea. Ne-a lăsat-o și nouă ca armă împotriva diavolului.
          Drama Crucii nu are însă ca ultim act mormântul. Timpul ne duce în mormânt, însă noi îl ducem în veşnicie, căci este timpul nostru, darul vieţii noastre pământeşti.
          Azi trăim şi nu doar asistăm la ultimul act din drama Crucii şi anume Învierea.
Azi au răsărit pentru noi razele veșniciei. Până azi, lumina vieții noastre apunea într-un mormânt, de azi însă lumina vieții noastre răsare de la orizontul veșniciei, spre care ne îndreptăm după ce pășim peste pragul mormântului.
          Sunt oameni cărora le este frică de veșnicie și de aceea își ucid timpul, sperând să nu intre și ei în veșnicie. Timpul ni-l putem irosi în această viață, dar nu-l putem arde sau ucide. El curge în Sus, în veșnicie. Hristos i-a dat acest sens timpului. Dacă nu l-ar fi sfințit prin venirea Sa în lume să-l răscumpere pe om, timpul ar fi rămas cel mai trist orfan din univers.

Iubiții mei fii duhovnicești,
          Ziua Învierii transcende timpul, ea nu începe într-o noapte și nu se sfârșește tot într-o noapte.Ea răsare din Lumina Învierii lui Hristos și nu are un apus, ci ea intră în veșnicie. Pe noi ne-a binecuvântat Dumnezeu să ne naștem după acest răsărit al Zilei Învierii lui Hristos.
Noi ne-am născut în veșnicia de ieri, trăim veșnicia de azi și ne îndreptăm spre veșnicia de mâine.
Cu Ziua Învierii începe era milei și a îndurării, timpul milei și îndurării și al pocăinței pentru om. Dumnezeu ne cere ca măcar o clipă din această era a milei și a îndurării Sale să ne pocăim de păcatele noastre și să-L iubim pe El și pe semenii noștri, căci esenţa vieții în veșnicie este iubirea.
În veșnicia de mâine omul nu se mai hrănește cu pâine, ci din iubire.
Iubirea este pâinea veșniciei.
Iubiților, unii dintre noi trăiesc o viață moartă, visul lor se aseamănă cu visul unei frunze galbene de toamnă. Ei cred că destinul lor este asemenea unei frunze de toamnă. Până în această zi a Învierii se ofileau și zilele omului, așa cum se ofilesc florile câmpului, însă, din această zi, chiar dacă frunzele se ofilesc toamna, omul înflorește în toamna vieții, înflorește în veșnicie. Din această zi a Învierii noi nu vom mai fi înmormântați în pământ, ci în viața cea veșnică. Mormântul nu mai este un punct al vieții, ci o virgulă după care urmează veșnicia.
De multe ori însă, iubiți frați și surori, prin faptele noastre noi înmormântăm visele și credința semenilor noștri. Să nu fim groparii viselor și ai credinței fraților noștri. Uneori noi îi ducem pe frații noștri într-un pelerinaj pe calea durerii şi a sărăciei și apoi călătorim singuri în uitare.
Hristos S-a pierdut pe Sine să ne afle pe noi în uitarea profundă în care intrasem. Uitasem de semeni, uitasem de Dumnezeu, devenisem omul uitării.
Au existat vremuri când au fost răstignite conștiințele oamenilor, s-a încercat să se pună în lanțuri conștiința și credința neamului nostru. A fost deschis chiar un târg de conștiințe, iar unii, din nefericire, și le-au vândut, evadând din iubire în trădare.
După Învierea Domnului omul a intrat în dialog cu veșnicia, în dialog cu Însuși Răscumpărătorul său, Hristos Domnul, Om și Dumnezeu. Hristos ne-a vindecat de nefericire învățându-ne o nouă gramatică a libertății și a iubirii: Evanghelia Sa.
Trăim azi, fraților, de parcă înaintea noastră n-ar fi fost nimeni, iar după noi nu va mai fi nimeni. Ne asumăm tot mai greu libertatea trăită în lumina Învierii, în lumina primei raze a veșniciei.
La început a fost sfârșitul, însă omul a căzut din sfârșit și a așteptat un nou început: Învierea şi Răscumpărarea făcută de Hristos Domnul.
Nemurirea a fost o temă principală încă din preistoria omului. Prin credință omul are curajul să pășească spre Dumnezeu.
Credința în Înviere ne dă curajul de a păși pe cărarea Luminii.
Credința în Înviere ne dă curajul de a păși spre veșnicie.
Credința în Înviere ne dă curajul de a atinge neatinsul.
Credința în Înviere ne dă curajul de a evada în veșnicie.

                    Iubiți frați și surori în Domnul,

Azi prăznuim Ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Este ziua în care mărturisim credința în Învierea lui Hristos și în învierea noastră. Este și ziua nașterii noastre în veșnicie. Avem fiecare o zi de naștere, când maicile noastre ne-au adus în această lume. Însă azi este ziua în care Hristos   ne-a născut pentru veșnicie.
          Rostirea cuvintelor: „Hristos a înviat!” nu este o simplă formulă de salut, ci poartă în ea o mărturisire de credință, o mărturisire a unui adevăr care a schimbat drumul omului în istorie și în veșnicie. Ferice de omul care răspunde din adâncul inimii: „Adevărat a înviat”!
Iubite frate, când ai răspuns: „Adevărat a înviat!”, mărturisești că ți-ai asumat și tu învierea ta și veșnicia ta. Învierea noastră va fi la fel pentru toți și în același timp, însă veșnicia noastră va fi după cum ne-o pregătim fiecare încă de aici, din această viață pământească. Azi, mărturisind: „Adevărat a înviat!”, ne asumăm povara sau bucuria veșniciei. Hristos spune azi despre Sine: „Eu sunt Învierea și Viața” (In. 11, 25).
Iată, azi s-a dovedit că într-adevăr El este Învierea, adică și pe noi ne va învia, iar apoi ne va da viața veșnică. Dar, înainte de a pleca din lume, Hristos ne-a lăsat o poruncă și anume pe ce cale trebuie să călătorim în această viață. El a mers pe calea Crucii, iar nouă ne spune: Voi să umblați pe calea iubirii. „Aceasta este porunca Mea: „Să vă iubiți unul pe altul, precum v-am iubit Eu” (In. 15, 12).
Viața ne-a dovedit că această cale a iubirii este grea, pentru unii este mai ușor a urî decât a iubi. Izvorul iubirii este Dumnezeu, aşadar să mergem tot mai des la acest izvor să ne umplem inima de iubire și s-o împărtășim și semenilor noștri. În lume este un singur izvor din care curge adevărata iubire, restul toate sunt izvoare otrăvite.
Nu alergați la alte izvoare, căci, bând din ele, veți muri.
Azi am venit la sfânta biserică să ne împărtășim și din izvorul Luminii, căci adevărata Lumină este cea care izvorăște din Mormântul lui Hristos. Tot ce este în lume, în afară de această Lumină, sunt palide umbre la care se adăpostesc toți cei cărora le este frică să evadeze din viață în veșnicie.
Mărturisind Învierea lui Hristos și făcându-ne părtași Învierii Lui, trebuie „să lepădăm lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii” (Rom. 13, 12).
Iată cu ce dorește Hristos să ne îmbrăcăm azi: în Lumina Învierii Sale. Adică să păzim întreaga noastră ființă întru sfințenie, alungând gândurile rele și ducând la împlinire voia lui Dumnezeu.
Să ne deschidem inimile și să facem loc în ele și pentru cei care sunt în nevoi, să nu căutăm la fața omului, ci la chipul lui Dumnezeu care este în om.
Hristos este icoana vie care se află în inimile noastre. Să n-o întinăm, ci s-o lăsăm să strălucească, așa cum strălucesc azi toate bisericile în Lumina Învierii Sale.Mărturisirea credinței în Înviere devine lucrătoare în noi prin faptele noastre bune, căci „credința fără fapte este moartă” ( Iacov 2, 26).
Învierea Domnului dă lumină și „luminează pe tot omul” (In. 1, 9). Această lumină pătrunde în ființa noastră odată cu Botezul.
Martirii, prin viaţa lor, au ars ca nişte torţe vii şi, chiar dacă nu toţi au fost arşi, faptele lor au fost făclii de lumină în lume. Prin Înviere i se dă omului lumină și primește o nouă poruncă de la Hristos și anume să devină și el un om nou, un om lumină: „Fiți fii ai Luminii” (In. 12, 36). Prin cuvânt, prin purtare și prin faptele noastre să fim cum ne poruncește Hristos: „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca oamenii să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru Cel din Ceruri” (Mt. 5, 16).
                  
Iubiți credincioși,

          Hristos a petrecut de mai multe ori Paștele cu Apostolii și cu ucenicii Săi, însă numai înainte de Patima Sa a rostit la Cina cea de Taină cuvintele: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu. (…) Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor”(Mt. 26, 26-28). A lăsat atunci Apostolilor Săi, dar și nouă, Cina nemuririi, pentru că toți cei care vor gusta din această Cină vor avea și ei viață veșnică. Hristos ne spune: „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua  de apoi. Căci Trupul Meu este adevărată mâncare și Sângele Meu adevărată băutură.
Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu rămâne întru Mine și Eu în el” (In. 6, 54- 56).
Iată, Cina nemuririi este încununată azi de Lumina Învierii. Pâinea nemuririi noastre și Lumina Învierii lui Hristos! Să ne împărtășim cu Hristos și să trăim în Lumina Învierii Lui.
Viața și Lumina sunt cele două elemente existențiale ale acestei Zile a Învierii Domnului.
Să aveți parte, iubiților, de viață în Lumina lui Hristos!
Ce ne-a lăsat Hristos după Învierea Sa?! Pâinea Vieții, Lumină și Pace. Aceste valori sunt veșnice și noi trebuie să le experiem încă din viață noastră pământească.
Prin Înviere, Hristos ne-a arătat că viața este darul lui Dumnezeu și că ea este veșnică. Viața nu poate fi arsă, căci darul lui Dumnezeu nu poate fi cuprins de nicio flacără pământească. Lumina Învierii nu poate fi stinsă de niciun curent de gândire din lume. Toți cei care se luptă cu Lumina vor cădea în întuneric. Toți cei care vor încerca să răstignească pacea vor pieri de sabie.
Viața, Lumina și Pacea, acestea sunt daruri lăsate nouă de Hristos, pe care să le păstrăm și să le cultivăm în inimile noastre și ale semenilor noștri.

Drept măritori creștini,

          Anul acesta, 2018, țara întreagă sărbătorește Centenarul Marii Uniri. La 1 Decembrie 1918, prin voința tuturor românilor, s-a realizat reîntregirea țării și a neamului nostru românesc. S-a înfăptuit un stat național unitar, visul de veacuri al românilor.
Să-i cinstim acum pe marii bărbați ai neamului, făuritori de țară românească și pe feciorii români căzuți pe front. Cu sângele lor s-au trasat granițele României. Acestea sunt sfinte și nu pot fi atinse.
Dar iată că mai avem azi o Soră basarabă care nu s-a întors acasă.
Doamne, șterge lacrima de pe obrazul iubitei noastre surori Basarabia!
          Doamne, deschide-i poarta să intre iar în marea familie românească! Dorul de țară este cel mai greu dor pe care îl simte românul când este departe de țară. Mi-am pus de multe ori această întrebare: De ce acest dor este așa de greu și nu se poate stinge din inima omului cât trăiește?
Răspunsul cred că ar fi aceasta: România este o țară zidită din dor.

Iubiți fii duhovnicești,

Cu flacăra credinței în Înviere, luminând în inimile noastre și mărturisită prin lumânările aprinse la miezul nopții, vă îndemn să umblați în această viață călăuziți mereu de Lumina Învierii lui Hristos.
Vă îndemn de asemenea să fiți voi înșivă făclii aprinse în sfeșnicul țării și al Bisericii noastre strămoșești.
Așa cum ne spune și Înviatul din Nazaret: „Să vadă oamenii faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru Cel din Ceruri” (Mt. 5, 16).
Doamne, nu îngădui să lipsească niciodată Viața, Lumina și Pacea din Țara românilor!
          Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!

Hristos a înviat!

Al vostru, al tuturor,
de tot binele voitor,
† Ioan
al Banatului



duminică, 1 aprilie 2018

Taina Sfântului Maslu în parohia Voiteg


         La Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim din inițiativa P. C. Părinte Dragan Giorgiev, parohul locului a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din parohia Voiteg, protopopiatul Deta.
            Cu acest prilej au slujit P. C. Părinți Irimia Oancea, pens. Liebling, Zaharia George, fost paroh al locului, Ioan Sălvan de la parohia Folea și Valentin Bugariu de la parohia Birda.
            Cuvântul de învățătură a fost susținut de către părintele Valentin Bugariu care a vorbit despre semnificația tainică a Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, calea bucuriei venirii Domnului Iisus Hristos în orașul tainic al sufletelor noastre.
            S-au împărtășit de rugăciune, de citirea Sfintelor Evanghelii dar și de ungerea cu untdelemn sfințit ca semn al binecuvântării, vindecării și împărtășirii de harul Sf. Taine în chip vizibil mai mulți credincioși și tineri din parohie, oficialități locale, profesori de la Școala Gimnazială din Voiteg.

,,Vatra satului”, nr. 42/ 2018


             A apărut de curând prestigioasa revistă ,,Vatra satului” de la Ferendia. Prin amabilitatea dl. Ioan Traia, redactorul șef al publicației am primit la parohie acest ultim număr al acesteia din satul așezat pe cele șapte coline.
            Din cuprinsul acestui număr am reținut două articole care amintesc de pesoane și clădiri din trecutul satului. Lucica Berenyi Ursu, ,,Familia Mărgan, o onorabilă familie din Ferendia”, un material care ilustrează devenirea familiei originară din Șemlacu Mare și apoi statornicită la Ferendia. Al doilea, ,,Mărturisirile unui ferendian care a trăit la castelul din vale (De vorbă cu uica Iany Antal)”, un reportaj realizat de prof. Iosif Marius Circa. Din acest text aflăm că ,,…întregul castel era construit în formă de U. Nu știu când a fost construită clădirea, poate înainte sau chiar în vremea baronului Szent Ivanyi, dar, de la bătrâni, știu că a avut peste 200 de ani”. (p. 2).
            P. C. Părinte Tiberiu Gherasim, parohul locului în manieră catehetică reușește să transmită învățătura despre Învierea Domnului folosindu-se de documentele Revelației (Sf. Scriptură, scrierile Sf. Părinți) și cele teologice într-o abordare aplicată a problemei: ,,Învățătura Domnului în viața creștinului”. (p. 5-6).

Programul liturgic în Săptămâna Patimilor


Duminică, 1 aprilie, ora 15,00 Vecernia (în filie);
                                   ora 18,00 Denie
Luni, 2 aprilie, ora 8,00 Împărtășirea bolnavilor;
                          ora 18,00 Denie
Marți, 3 aprilie, ora 19,00 Denie
Miercuri, 4 aprilie, ora 16,00 Denie
Joi, 5 aprilie, ora 9,00 Sfânta Liturghie;
                       ora 18,00 Denia celor 12 Evanghelii
Vineri, 6 aprilie, ora 8,00 Mărturisirea și împărtășirea credincioșilor;
                             ora 10 Împodobirea Mormântului Domnului;
                             ora 16, 00 Vecernia Punerii în Mormânt și Denia Prohodului Domnului (în filie);
                              ora 19,00 Vecernia Punerii în Mormânt și Denia Prohodului Domnului (în parohie)
Sâmbătă, ora 9,00  Înveșmântarea bisericii cu veșminte luminate (parohie, filie);
                 ora 24,00 Slujba Învierii (parohie);
                 ora 2 Slujba Învierii (filie)
Duminică, ora 10,00 Sfânta Liturghie;

                   ora 18,00 Vecernia