În 21 – 22 brumar a.c. s-a desfăşurat la Timişoara Simpozionul
Internaţional 96 de ani de la Marea Unire de la 11 Decembrie 1918. Manifestarea
culturală a fost organizată de mai multe instituţii timişene: Consiliul
Judeţean, Muzeul Banatului, Biblioteca Judeţeană, Muzeul Satului, Filarmonica
Banatul şi Casa de Cultură a Municipiului Timişoara.
Ajunse la cea de a treia
ediţie lucrările Simpozionului au debutat prin cuvântul de salut rostit de
organizatori. Apoi au urmat comunicările în plen pe şapte secţiuni: inaugurală,
trei de Istorie, câte una de Civilizaţie şi spiritualitate românească;
Realităţile Satului bănăţean şi Restaurare – Conservare. Au susţinut referate
ştiinţifice: profesori universitari, cercetători ştiinţifici, cineaşti,
muzeografi, lingvişti, muzicologi, jurnalişti, avocaţi, preoţi. În finalul
primei zile, vineri, 21noiembrie au fost lansate 13 cărţi şi reviste între care
amintim lucrarea prof. dr. Dumitru Tomoni, George
Gârda – În slujba României Mari, Editura Erostampa, Timişoara 2014.
Secţiunea Realităţile
Satului Bănăţean a fost condusă de prof. Ioan Traia, muzeograf în cadrul
Muzeului Satului Bănăţean. Ca de obicei în această secţiune au fost tratate
realităţi de odinioară şi de astăzi din viaţa satului bănăţean între care fără
doar şi poate se rânduieşte Biserica. Au fost susţinute opt comunicări. Şirul
acestora a fost deschis de scriitorul Duşan Baiski care a vorbit publicului
despre ,,Cenad – Contribuţii monografice”. Titlul rezumă o monografie închinată
satului. În cadrul expunerii autorul a scos în relief lucrările care au tratat
în vechime acest subiect între care volumul Sf. Gerard, Armonia lumii. Tot în acest aspect a menţionat un alt volum Filosofia Sf. Gerard, carte care
cuprinde comunicări ştiinţifice expuse la Simpozionul Internaţional ce se
desfăşoară la Cenad. Tot ca bibliografie locală autorul aminteşte de rolul
semnificativ al revistei ,,Cenăzeanul” şi al ,,Anuarului Asociaţiei Culturale
Concordia”.
Avocatul dr. Lazăr
Grunţeanu a detaliat Monografia satului
Zorlenţu Mare. Din această expunere am aflat că primul preot consemnat a
fost Zaharia în 1745, pentru ca şase ani, parohia să fie deservită de patru
clerici, din care unul la 1760 a înfiinţat biserica unită. În veacul al XVIII
biserica a avut două biserici de lemn, una arsă de turci, cealaltă strămutată
în Dragomireşti. Între personalităţile locului sunt amintiţi: pictorul Nicolae
Popescu, înv. Martin Ţapu, comisar şcolar apoi preşedinte al Reuniunii Învăţătorilor
şi pictorul naiv Ion Stan Pătraşcu.
Profesorul Gheorghe Lungu
a dezbătut tema ,,Glosar al Sacoşului Mare”. O cercetare lexicografic –
dialectală închinată graiului locuitorilor din vatra satului. Autorul a
prezentat în continuarea expunerii şi câteva tradiţii şi ocupaţii ale
săcoşenilor de odinioară.
Pavel Panduru, profesor a
expus lucrarea închinată satului natal, ,,Monografia satului Putna” insistând
pe probleme etimologice şi nobleţea sufletească a românilor din această
aşezare.
Profesorul Cornel Viţan
din Tolvădia (Livezile, Timiş) a expus tema monografierii satului de baştină
sub aspect geografic şi istoric amintind totodată câteva date inedite. La anul
1848 a fost ars gardul bisericii, preotul a fost alungat iar slujbele se ţineau
la casa parohială.
Cercetătorul şi profesorul
Ion Murariu de la Giroc a vorbit despre ,,Epitafurile cimitirului din Giroc”.
Temă inedită în peisajul istoriei rurale, această înscriere pe crucea mortului
trădează concepţia creştină despre trup şi suflet fiind şi o sentinţă morală.
Am reţinut mesajul unei astfel de însemnări: ,,O tu moarte întunecată ce dispui
de a noastră soartă”.
Cercetătorul autodidact
Gheorghe Blejuşcă s-a oprit asupra ,,Monografiei satului Săcălaz”. Autorul a
expus publicului, motivele scrierii cărţii bazată de cele mai vechi lucrări
apărute în limba germană.
Muzeograful Ioan Traia a
expus o temă de sinteză ,,Cercetarea monografică atribut al muzeului”. În
cadrul acestei comunicări toţi cei prezenţi au fost familiarizaţi cu câteva
instrumente şi moduri de lucru în cercetarea închinată satului: chestionarul ca
document de lucru, munca în echipă pentru reuşita unei astfel de abordări.
Preotul dr. Valentin
Bugariu a expus o iniţiativă monografică închinată unei colonii: ,,Întemeierea
unei colonii: Gătaia”. Pe parcursul derulării subiectului autorul a evidenţiat
începuturile aşezării, biserica ca singură instituţie a coloniştilor, chipuri
de preoţi toate acestea în lumina documentelor furnizate de arhiva eparhială
cât şi cea parohială.
Un astfel de moment
ştiinţific – cultural a fost benefic pentru cunoaşterea vieţii satului de
odinioară, dar şi pentru schimburi de documente ce privesc trecutul şi
prezentul aşezărilor bănăţene.
