De curând a apărut la Editura Aius din Craiova, un
volum îngrijit de prof. Nicolae Marinescu și închinat profesorului și muzicologului
Gheorghe Fabian. O viață & un destin.
Filarmonica ,,Oltenia”, 2021, 149 p.
În ,,Introducere”, Nicolae Marinescu recomandă
această carte care a apărut cu prilejul aniversării a 80 de ani a
sărbătoritului, ca fiind ,,o retrospectivă succintă dar densă și semnificativă,
a experienței sale biografice sublimată într-o aventură a vieții muzicale
craiovene” (p. 10).
Celelalte șapte capitole ilustrează prin
autobiografie, mărturisiri, catalogul creației, fotografii, diplome și premii
viața unei personalități muzicale din Cetatea Băniei devenită o prezență așa
cum mărturisea Darda Bossun în 2001: ,,Inconfundabila prezență de pe Strada
Mare a Urbei, cu pălăria-i largă-n boruri, cu bastonul atârnat englezește, pe
braț, cu chipul pecetluit cu mustață haiducească,…” (p. 67).
Gheorghe Fabian după propria mărturisire ne spune
că s-a născut pe 18 iunie 1941 la Butin, în județul Timiș. Legătura cu satul
natal, cu Banatul reiese din câteva însemnări autobiografice. A urmat școala
primară, gimnazială și liceală în Banat la Butin, Gătaia și Nădlac în județul
Arad. În timpul studiilor universitare de la Academia de Muzică ,,Gheorghe
Dima” din Cluj-Napoca l-a avut profesor de teorie-solfegii pe bănățeanul Lucian
Surlașiu. La absolvire a primit un post de profesor la Școala elementară nr. 3
din Arad, ,,cu scopul de a mă stabili în Banat” (p. 19).
Sufletește niciodată muzicologul Gh. Fabian nu s-a
despărțit de Banatul natal. Mărturie stau însemnările legate de istoricul satului
natal, dar și de eforturile familiei de a-l sprijini în cariera aleasă: ,,Părinții
mei locuiau în casa proprie la nr. 127. Ocupația lor era legată de munca
câmpului.
De menționat este faptul că oamenii satului
munceau pământul cu sârg, cu un devotament rar întâlnit. Era o localitate
multietnică. Majoritari erau slovacii; urmau, în ordine descrescătoare,
românii, sârbii, germanii, ungurii, evreii. Satul avea 3 biserici (evanghelică
luterană, ortodoxă, catolică) și o școală primară (clasele I-IV) cu limbile de
predare slovacă și română. Părinții mei, fiind slovaci, frecventau biserica
evanghelică. Eu am urmat școala primară slovacă.
După ce tatăl meu a fost desemnat de Consiliul
Parohial în calitatea de cantor-organist al bisericii, întreaga noastră familie
s-a mutat în casa cantorială, situată pe strada principală vizavi de biserică. Observând
că posed aptitudini, tatăl meu a făcut un gest extraordinar: a vândut un cal și
mi-a cumpărat un acordeon Hohner, cu 80 de bași, pe care cu greu puteam să-l
țin pe umeri la acea vârstă” (p. 15).
Cea din urmă mărturie o constituie dăruirea
volumului omagial Bibliotecii Școlii din Gătaia unde a urmat primele două clase
ale Gimnaziului: ,,Liceului Teoretic Gătaia, această carte, în semn de omagiu
adus prestigioasei instituții de învățământ, din partea unui fost elev al
Școlii elementare, anii 1951-53. Gheorghe Fabian”.
La absolvirea Conservatorului clujean, Gh. Fabian s-a
căsătorit cu olteanca Ecaterina Rădulescu, studentă la Matematică și fiică a
preotului ortodox din Melinești, jud. Dolj. Aici, cei doi absolvenți au fost
încadrați la liceul din localitate. Din 1968 Gh. Fabian a devenit secretar al
Filarmonicii din Craiova. A avut de acum, maestrul Fabian câteva realizări
notabile în postura de dirijor, comentator, compozitor, cronicar și în final
manager al instituției. După 1990 a luat ființă Departamentul de Muzică în
cadrul Universității din Craiova, unde a predat Istoria Muzicii.
Între reușitele organizatorice și literare amintim
festivalul denumit ,,Săptămâna muzicală craioveană” (1972) care dăinuiște și astăzi
și în colaborare cu pr. prof. Alexie Buzerea a publicat monografia: Filarmonica ,,Oltenia”- 90 de ani de la
înființare (1952-1992) (p. 26).
Și prin acest volum, profesorul și muzicologul
Gheorghe Fabian continuă seria medalioanelor unei tot mai necesare monografii
,,Bănățeni de astăzi” o continuare firească a celor de altădată.
