A doua zi de Crăciun la Sângeorge

 

   În a doua zi de Crăciun, a fost pomenit Soborul Maicii Domnului și Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfințit de la Tismana, prin oficierea Sfintei Liturghii în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sângeorge, filia parohiei Birda.

  În locul predicii zilei a fost citită Pastorala la Nașterea Domnului a Înaltpresfințitului Mitropolit Ioan al Banatului. La momentul potrivit s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului mai mulți tineri și copii din Sângeorge și Birda.

  După otpustul Sfintei Liturghii, a fost deschis Recitalul de Colinde ,,Vin colindătorii cum veneau odată...”, manifestare religios-artistică ajunsă la cea de-a VII-a ediție. Cu acest prilej, preotul Valentin Bugariu a susținut cateheza tematică: ,,Însemnătatea colindelor pentru credința creștină”.

      Au colindat copiii: Viman Sophia, Crețu Denisa, Covaci Amalia, Sacalâși Maria, Boiangiu Andrei și Filip Bogdan.

     La final, Moș Crăciun a împărțit daruri tuturor copiilor.

Praznicul Crăciunului în parohia Birda

 

   Sărbătoarea Nașterii Domnului a debutat cu Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din localitatea Sângeorge, filia Birda.

    Cete de colindători de copii pregătiți la biserică au vestit Nașterea credincioșilor di parohie.

    În ziua Praznicului a fost oficiată Sânta Liturghie în biserica parohială cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda. La momentul predicii, a fost citită Pastorala la Nașterea Domnului la Praznicul din anul acesta, apoi s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului mai mulți copii.

   După otpustul Sfintei Liturghii, preotul Valentin Bugariu, parohul locului a expus cateheza: ,,Însemnătatea colindelor pentru credința creștină” care a fost urmată de interpretarea unui buchet de colinde de către copiii și tinerii: Peia Denisa, Ghioguță Kim, Viman Sophia, Peia Tudor, Buzaș Roxana, Groza Mădălina, Groza Miruna, Mîndruț Daniela, Moldovan Andrei, Boiangiu Andrei, Raciov Eliza. Manifestarea religios-artistică poartă denumirea de Recital de Colinde: ,,Vin colindătorii cu veneau odată...”, ajunsă la cea de-a VII-a ediție.

    La final Moș Crăciun a împărțit pachete pregătite de Parohia Birda, copiilor cuminți prezenți în biserică, deci tuturor.

Festival de Colinde în parohia Voiteg

 

În 23 decembrie, de la orele 16,00 s-a desfășurat a doua ediție a Festivalului de Colinde ,,Cântecele Betleemului, în biserica cu hramul ,,Sfântul Gheorghe”, din parohia Voiteg, protopopiatul Deta.

Inițiat de Parohia Ortodoxă Voiteg și coordonat de P.C. Părinte ic. Dragan Giorgiev, parohul locului, Festivalul se dorește o inițiativă religios-artistică de preamărire a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos.

Au participat la această a II-a Ediție, P. On. Părinte Ciprian Boșca, protopopul Detei, Dl. Ioan Niculae Pop, primarul Comunei Voiteg, prof. Camelia Fogaș, directorul Școlii Gimnazială din Voiteg, preoți, coriști și invitați.

După un scurt cuvânt de bun-venit rostit de preotul Dragan Giorgiev, copilul Blidaru Lucas Ioan a recitat ,,Povestea Crăciunului” ca o binevenită introducere a Festivalului de Colinde.

Concertul a fost deschis de Corul Parohiei Banloc, dirijat de Cristian Lupșa. Corala Școlii Gimnaziale Voiteg, dirijor: prof. Ionela Fanu, Corul ,,Armonia” al Parohiei Ortodoxe Șag, dirijată de pr. Florin Băran, Grupul de Copii al Parohiei Liebling, dirijor: pr. Ionuț Mania, Tirlă Lorena din Ghilad, Grupul de Copii al Parohiei Birda inițiat de pr. Valentin Bugariu, Corul Parohiei Gătaia, dirijor: pr. Călin Negrea, Corala ,,Sf. Gheorghe” a Parohiei Voiteg, dirijor: pr. Dragan Giorgiev și Corul Asaf al Misiunii Evanghelice din Voiteg.

În program au fost colinde tradiționale românești, armonizări și prelucrări ale compozitorilor români. Corul Parohiei Șag a prezentat două armonizări realizate de Pr. Prof. Nicolae Belean: ,,Ce-ați văzut păstori?” și ,,Florile Dalbe”.

Fiecare participant, Grup și Cor au primit din partea Parohiei Voiteg o Diplomă de Participare și Trofeul ,,Cântecele Betleemului. Ediția a II-a”..

În încheiere, Preaonoratul Părinte Protopop a rostit un cuvânt de învățătură, ocazionat Praznicului Nașterii Domnului.

Din partea Parohiei Birda au participat opt copii și tineri: Viman Sohpia, Șuștrean Lorena, Boiangiu Andrei, Peia Tudor, Peia Denisa, Filip Bogdan și Moldovan Andrei.

În curând...

 

Sărbători binecuvântate de Crăciun, Anul Nou și Bobotează

 

,,Secret Santa”

 

   Un alt mijloc de a spori bucuria Nașterii Domnului (pentru că aceasta este sărbătoarea) pe care o cinstim fiecare după puterile noastre. Un alt import din Occident și denumit ,,Secret Santa” își face apariția în apropierea acestei sărbători. Pe scurt o persoană care își ascunde identitatea dăruiește un cadou altei persoane. Același lucru se poate petrece în sânul unui grup social.

  Până la urmă dăruirea unui gând, a unui sentiment, a unui obiect dezvăluie noblețea sufletească a celui care face acest gest. Numai că astăzi, din păcate, totul devine comercial: Sărbătoarea devine magie, conținutul târg de Crăciun, iar darul venit de la Moș Crăciun (identificat în folclorul popular românesc cu Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu) cum ne arată în chip deslușit o colindă, un cadou material (dacă s-ar putea cât mai substantial), în loc de unul spiritual:

,,Ia sculați, boieri, sculați!

Că vă vine Moș Crăciun,

Mititel și-nfățășel,

Cu scufia de mătase”

(Cf. Pr. Dumitru Bălașa, ,,Semnificația Crăciunului în folclorul popular românesc”, în vol. Lumina teologică a colindelor românești, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2020, p. 35).

     Moșul apare reprezentat rumen, îmbrăcat în roșu și neapărat însoțit de o reclamă la o băutură răcoritoare.

        Sigur că până la urmă modelul contează, care este unul spiritual. Astfel că de Nașterea Domnului îl cinstim pe Mântuitorul Hristos, pe Maica Sa, Familia Sfântă. Din această bucurie se naște și dăruirea, care nu ar trebui să anuleze sau să știrbească în vreun fel mesajul evanghelic al sărbătorii.  Aduc ca argument spusele Patriarhului nostru: ,, Bogăția teologică și spirituală a colindelor de Crăciun derivă din învățătura Bisericii Ortodoxe, inspirată de textul Evangheliei și de scrierile Sfinților Părinți, care au meditat profund la taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, arătată nouă prin taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, arătată nouă prin Întruparea și Nașterea Fiului Său, Cel ce S-a făcut Om din iubire față de oameni (Ioan 3, 16).

       Însă așezarea lui Iisus Hristos în iesle, după nașterea Sa ca Prunc în peștera din Bethleem, mai are un alt înțeles duhovnicesc: orașul Bethleem înseamnă ,,Casa pâinii”, iar ieslea este locul unde animalele primesc hrana. Deci Pruncul Iisus este ,,Pâinea care Se coboară din cer […] din Care, dacă va mânca cineva, nu moare […], ci va fi viu în veci” (cf. Ioan 6, 50-51). În Sinaxarul sărbătorii Nașterii Domnului se spune că Domnul Iisus Hristos S-a născut ,,în ieslea dobitoacelor ca pe noi oamenii de dobitocie să ne izbăvească”. Cu alte cuvinte, Iisus vine în lume să ne învețe să nu trăim numai trupește, hrănindu-ne doar cu hrană materială din lumea pământească trecătoare, ci să ne hrănim spiritual cu Dumnezeu-Cuvântul, Care S-a făcut Om și Se oferă oamenilor în Sfânta Euharistie spre viața veșnică” (Op. cit., p. 6-8).

     Să încercăm să cinstim Ziua așa cum se cuvine, vestind Minunea din Bethleem, care dă o nouă certitudine credinței noastre.

       Hristos S-a născut!

Concert de Colinde la Gătaia

 

   Duminică, 17 decembrie de la orele 16,00, s-a desfășurat pe scena Căminului Cultural din Gătaia, tradiționalul Concert de Colinde, în organizarea Primăriei Orașului Gătaia și a Parohiei Ortodoxe din localitate.

   Cuvântul de bun venit a fost rostit de organizatori, Dl Raul Cozarov, primarul orașului, P. On. Părinte Ciprian Boșca, protopopul Detei și P. C. Părinte Călin Negrea, parohul Bisericii cu hramul ,,Învierea Domnului” din Gătaia. Au urmat două cuvântări tematice legate de semnificația Praznicului Nașterii Domnului și cel al colindelor susținute de părintele Călin Negrea și protopopul Ciprian Boșca.

       Au participat la acest Concert Coralele parohiale din Banloc, Gătaia (dirijor: Pr. Călin Negrea) și Voiteg (dirijor: Pr. ic. Dragan Giorgiev), Corul Liceului Teoretic Gătaia (dirijor: Pr. Tiberiu Gherasim) și cinci Grupuri de Copii din parohiile Birda (dirijor: Pr. Valentin Bugariu), Colonia Gătaia (dirijor: Olivera Popa), Liebling (dirijor: Pr. Ionuț Mania), Percosova (dirijor: Pr. Ioan Adrian Cohuț) și Stamora Germană (dirijor: Prof. Rahela Susana Popovici).

       În program au fost înscrise colinde tradiționale românești, dar și din repertoriul internațional, colinde religioase și populare. Amintim câteva astfel de colinde: ,,Bună seara gospodari”; ,,O ce veste minunată”, ,,Iată vin colindătorii”, ,,Deschideți ușa, vin cu colindița”, ,,În cetatea împărătească”, ,,Astăzi s-a născut Hristos”, ,,Am pornit cu colindatul”, ,,Vino Iisuse în inima mea”, ,,M-o trimis mama la capre”, ,,Sub fereastră la om bun”, ,,Bună seara gazdă aleasă”, ,,Deschide ușa creștine”, ,,După legea creștinească” ș. a..

     Din partea parohiei Birda au participat elevii și tinerii: Viman Sophia Maria, Moldovan Andrei, Șuștean Lorena, Crețu Denisa, Pinti Viorel, Filip Bogdan și Bădiță Alexandru.

Împărtășirea copiilor în parohia Gătaia

 

   Vineri, 15 decembrie, a fost oficiată Sfânta Liturghie, de către P. C. Părinte Călin Negrea, în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului” din parohia Gătaia, protopopiatul Deta.

   Au fost prezenți alături de credincioși, mai mulți elevi de la Liceul Teoretic din Gătaia, care au fost însoțiți de profesorii de religie: Nicoleta Brădeanu și preotul Tiberiu Gherasim.

    Alături de părintele paroh, au slujit și P. C. Părinți Valentin Bugariu de la parohia Birda și Zoran Milovanov de la parohia Berecuța.

       La momentul potrivit, credincioșii și copiii au fost împărtășiți cu Trupul și Sângele Domnului, ca o jertfă și dar adus Nașterii Domnului, praznicul care este atât de aproape de toți creștinii.

Concursul Județean de Creație ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”

   În 13 decembrie s-a desfășurat faza zonală a Concursului de Creație ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”. Ajuns la cea de-a XIII-a ediție, Concursul a avut ca temă ,,Cântarea bisericească în trăirea credinței creștine” și a reunit 25 de elevi din clasele Pregătitoare – a VIII-a de la Școlile din: Banloc, Birda, Ciacova, Deta, Gătaia și Moravița. Elevii au fost însoțiți de profesorii de Religie: Nicoleta Brădeanu, Damian Griguța, Rahela Susana Popovici, Răzvan Popovici și preoții din parohiile în care funcționează școlile amintite.

       Juriul a fost compus din P. On Păr. Cristian Tomescu, referent catehetic al Arhiepiscopiei Timișoarei, P. On. Părinte Ciprian Boșca, protopopul Detei și P. C. Părinți Valentin Bugariu (Birda), Ioan Emanuel Popescu (Ciacova), Călin Negrea (Gătaia) și Georgian Popovici (Stamora Germană). Au fost evaluate creațiile din cele cinci secțiuni ale Concursului: Cântare Psaltică, Desen, Eseu, Poezie și Priceasnă.

        La Secțiunea Cântare Psaltică au obținut Premiul I, elevele Negrea Ana (Liceul Teoretic Gătaia, clasa a VI-a) și Popovici Anastasia (Școala Gimnazială Moravița, clasa a VI-a).

        La Secțiunea Desen au obținut Premiul I elevii: Boiangiu Andrei (Școala Gimnazială Birda, clasa a IV); Buna Dragoș (Liceul Tehnologic Deta, clasa a II-a); Gândilă Alesia Marina (Liceul Teoretic Ciacova, clasa a VIII-a), Iounoi-Mirciov Ilinca Maria (Școala Gimnazială Banloc, clasa a III-a); Laieș Daria (Liceul Teoretic Gătaia, clasa a IV-a); Ormenișan Anamaria (Liceul Teoretic Gătaia, clasa a VI-a); Păvălucă Mihaela Gabriela (Școala Gimnazială Moravița, clasa a VIII-a); Perici Mara (Școala Gimnazială Banloc, clasa a VIII-a) și Radu Alessya (Liceul Tehnologic Deta, clasa a V-a).

    Secțiunea Eseu a răsplătit cu Premiul I pe următorii concurenți: Ghiră Ana Maria (Școala Gimnazială Banloc, clasa a VIII-a); Goldan Raluca Roberta (Liceul Tehnologic Deta, clasa a VIII-a); Negru Elisa (Școala Gimnazială Banloc, clasa a VII-a); Sulu Ariana (Liceul Teoretic Gătaia, clasa a V-a).

        La secțiunea Poezie au obținut Premiul I elevii Baciu Adriana (Școala Gimnazială Moravița, clasa a III-a); Negrea Luca (Liceul Teoretic Gătaia, clasa a III-a); Sulu Anastasia (Liceul Teoretic Gătaia, C. P); Premiul al II-lea: Morocilă Cristina (Școala Gimnazială Banloc, clasa a III-a); Popa Radu (Liceul Teoretic Ciacova, clasa a IV-a); Rujan Ariana Maria (Liceul Tehnologic Deta, clasa a II-a); Premiul al III-lea: Dulgheru Sofia (Școala Gimnazială Birda, clasa a IV-a).

       Secțiunea Priceasnă a avut doi laureați cu Premiul I: Morocilă Patricia (Școala Gimnazială Banloc, clasa a VII) și Popescu Laurențiu Ștefan (Liceul Teoretic Ciacova, clasa a V-a).

      Atmosfera de rugăciune, emoțiile participanților și apropierea Praznicului Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos a unit vocile tuturor în colindă și rugăciune, în răbdarea de a asculta pe fiecare concurent cu creația sa, literară sau artistică.

,,Vatra satului”, nr. 59 / 2023

 

Revista de la Ferendia ,,Vatra satului” oferă cititorilor informații culturale, religioase și administrative care trec granița satului și fac referire la cultura și administrația comunei Jamu Mare.

De pildă, redactorul șef al publicației, prof. Ioan Traia ne informează despre o ,,Lansare de carte la Jamu Mare, jud. Timiș” (p. 1-2). E vorba de cartea dedicată unui dascăl bănățean: Publicistul Constantin Nedelcu și apropiații săi și semnată de Ioan Traia, Martin Olariu, Vasilie Iacob și Titu Pervulescu. Volumul a fost lansat cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României în comuna Jamu Mare prin rugăciune și un înălțător program patriotic pregătit de elevii Școlii Gimnaziale în coordonarea prof. Ana Iser, directorul instituției. Cu acest prilej dl. Petru Gagea, primarul Comunei a vorbit de dezvoltarea Comunei, lucru pe care ni-l prezintă in extenso în ,,Pagina Primarului” în care amintește de cele două proiecte care vizează asfaltarea drumurilor comunale și sătești.

Prof. Iosif Marius Circa în articolul ,,Crăciunul cel de ier și cel de azi, între tradiție și modernitate” pune în antiteză bucuria sărbătoririi Crăciunului în viața de ieri a comunității, cu avalanșa comercială și gastronomică din zilele noastre. Despre semnificația Praznicului Nașterii Domnului ne vorbește părintele Tiberiu Gherasim, parohul Bisericii din Ferendia.

,,Foaia Săcoșană”, nr. 50 / 2023

 

Ultimul număr al revistei trimestriale a satului Sacoșu Mare pe anul 2023 se deschide cu ,,Albumul veșniciei satului Sacoșu Mare”. Alina Maria Cheiaua continuă cu o nouă secvență documentarul dedicat unui autor și al unui volum: ,,Gheorghe Lungu, poet al satului natal, dar și al colindelor (II)”.

Anca Maghețiu ne introduce într-o dulce amintire ,,Tatăl meu, Prof. Zeno Maghețiu” (p. 4), în care se ilustrează formarea școlară și profesională a celui evocat. Prof. Zeno Maghețiu, directorul Bibliotecii Municipale din Lugoj în perioada 1969-2003 s-a născut în 1940 în satul Sacoșu Mare, a urmat școlile din Gătaia, Deta și Lugoj și Filologia la Timișoara cu vestiții profesori ai anilor 60-70 ai secolului trecut.

O rubrică deosebit de interesantă este cea botezată: ,,Scriitori din Sacoșu Mare”. În acest număr sub forma unui medalion de Dicționar ne se prezentată poeta Adriana Weimer. Și o alta sub forma unui interviu realizat de ziaristul Nicolae Toma cu preotul Răzvan Marinescu, parohul satului Sacoșu Mare.

Felicitări redactorilor și colaboratorilor acestui număr!

,,Anghelos”, nr. 66 / 2023

 

  Cu bucurie am primit prin intermediul poștei electronice, cel mai nou număr al revistei culturale de meditație, informație și spiritualitate creștin-ortodoxă ,,Anghelos”. Publicația editată de Parohia Ortodoxă Sânmihaiu Român, jud. Timiș și ajunsă în cel de-al zecelea an de apariție neîntreruptă oferă cititorilor din vatra parohială și din cea a Banatului: articole, studii, poezie, pagini de sinaxar, predici, cuvinte de învățătură cu tematică religioasă și culturală și recenzii.

   Am reținut Editorialul iscălit de P. On. Părinte Conf. univ. dr. Constantin Jinga, de la Facultatea de Teologie din Timișoara, ,,Creștinismul primar – o religie a plebei romane?”. În categoria articolelor cu tematică culturală se înscriu contribuțiile prof. Ioan Traia, ,,Ioachim Miloia – o personalitate marcantă a culturii bănățene”, cea a prof. dr. Octavian Milca, ,,Nicolae Ivan și revista ‹‹Fruncea›› din Timișoara (I)” și a bibliotecatului Gabriela Șerban, ,,‹‹Drum nou›› gazeta înființată de protopopul Mihail Gașpar la Bocșa”.

   Am reținut un eveniment cultural-catehetic realizat de Parohia din Sânmihaiu Român, o Școală de Vară care a reunit preoții și elevii, autoritățile locale și profesorii într-o activitate religios-catehetică compusă din lansarea cărții părintelui dr. Dan D. Gîrjoabă, Hristos în mijlocul nostru!, o oră de rugăciune și cuvânt de învățătură, precum și alte ceasuri de activități catehetice și recreere în natură.

Împărtășirea copiilor la Sângeorge

 

La sărbătoarea Sfântului Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni, a fost oficiată Sfânta Liturghie, în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sângeorge, jud. Timiș, filia parohiei Birda, din protopopiatul Deta.

Au slujit cu acest prilej P. C. Părinți Zoran Milovanov, de la parohia Berecuța, Călin Negrea, de la parohia Gătaia și Valentin Bugariu, parohul locului. Au primit Sfintele Taine ale Mărturisirii și Împărtășirii elevii și preșcolarii de la Școala Primară și Grădinița cu Program Normal din Sângeorge. Copiii au fost însoțiți la biserică de către prof. Maria Miron și prof. Daiana Curea. Cei mici au pregătit un frumos program de colinde tradiționale românești.

Taina Sfântului Maslu în parohia Liebling

 

   În Duminica a 17-a după Rusalii, a fost oficiată Taina Sfântului Maslu, în biserica cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din parohia Leiebling, protopopiatul Deta.

   La inițiativa P. C. Părinte Ionuț Mania, parohul bisericii, au slujit P. On. Părinte Ciprian Boșca, protopopul Detei și P. C. Părinți Ieremia Oancea (fostul paroh al comunității din Liebling), Virgil Roșu (parohia Crivina), Florin Groza (parohia Jebel), Valentin Bugariu (parohia Birda), Călin Negrea (parohia Gătaia), Ștefan Mareniuc (parohia Stamora Română), Sebastian Andrei Petrescu (parohia Pădureni) și Ionuț Mania, parohul locului.

     Cuvântul de învățătură a fost susținut de Preaonoratul Părinte Protopop, care a tâlcuit pericopa evanghelică duminicală (Luca, 13, 10-17) și a ilustrat importanța participării la Sfintele Taine, ca mijloc eficient de vindecare sufletească și trupească.

    După otpustul Sfintei Taine, cântăreții de la strană și mai mulți credincioși au intonat colinde tradiționale românești.

Împărtășirea preșcolarilor la Birda

 

   La sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae a fost oficiată în biserica din Sângeorge, Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia), urmată de săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica din Birda.

       Cu acest prilej au fost împărtășiți preșcolarii de la Grădinița cu Program Normal din Birda, cu Sfintele Taine. Copiii au fost însoțiți la biserică de prof. Iasmina Petrovici.

      La finalul slujbei copiii au primit daruri din partea Parohiei Birda.

,,Colțul amintirilor din muzica bisericească bănățeană”

 

O activitate religios-educativă desfășurată în școală și biserică realizată pornind de la un aforism al scriitorului și filosofului francez Jean Paul Sartre: ,,Amintirea e singurul paradis din care nu putem fi alungați”.

Activitatea a debutat cu susținerea unei cateheze tematice: ,,Cântarea bisericească de-a lungul timpului”, în 30 de diapozitive, elevilor claselor 0-IV de la Școlile din Birda și Sângeorge, jud. Timiș. Cronologic a fost ilustrată cântarea bisericească și formele ei de exprimare (profesori, compozitori, dirijori, școli, manuale, carte de cult, coruri). În prezentarea corurilor bisericești, un loc deosebit l-au ocupat corurile sătești, cu două exemplificări: Corurile din Chizătău (jud. Timiș) și Mercina (jud. Caraș-Severin), conduse de dirijori, fie clerici, fie plugari, care la rândul lor au format coruri în alte localități rurale din Banat.

În Ajunul sărbătoririi Sfântului Ierarh Nicolae a fost oficiată slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sângeorge.

Sfânta Liturghie a fost celebrată în biserica parohială cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda. Cu acest prilej au primit Taina Euharistiei preșcolarii de la Grădinița cu Program Normal din Birda. Copiii au fost însoțiți la biserică de prof. Iasmina Petrovici.

În contextul Anului Comemorativ a fost amintită contribuția Pr. Conf. univ. dr. Nicolae Belean la dezvoltarea cântării de strană și corale din Banat. Pomenirea a fost însoțită de o expoziție de carte și fotografie.

După oficierea slujbelor bisericești au fost organizate repetiții de colinde armonizate de Pr. Prof. Nicolae Belean în cele două biserici.

Împărtășirea copiilor în parohia Berecuța

 

   În Ajunul sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a fost oficiată Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului”, din parohia Berecuța, protopopiatul Deta.

   Au slujit cu acest prilej P. C. Părinți Jivoine Maletici de la Parohia Ortodoxă Sârbă Denta, Călin Negrea de la Parohia Gătaia și Zoran Milovanov, parohul locului. Copiii au fost spovediți de către preotul Valentin Bugariu, de la Parohia Birda.

    Răspunsurile liturgice de la strană au fost date de cântărețul Florin Butiri.

      La momentul potrivit au primit Trupul și Sângele Domnului, preșcolarii și școlarii de la Grădinița cu Program Normal și Școala Primară din Berecuța. Copiii au fost însoțiți la biserică de către prof. Ștefania Cercega și prof. Camelia Cazacincu.

      După otpustul Sfintei Liturghii, copiii au colindat pe clericii și credincioșii prezenți în biserica din sat.

În curând...

 

,,Arhanghelul”, nr. 48 / 2023

 

   A apărut numărul 4 (48) pe anul 2023 al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”, din Birda, jud. Timiș. Realizată în 24 de pagini, publicația oferă comunității locale și provinciale, articole cu conținut religios cultural în cele opt rubrici ale acestui număr.

   Editorialul se deschide cu studiul ,,Viața și învățăturile Sfântului Paisie de la Neamț. Aplicabilitatea în contemporaneitate”, un articol iscălit de P. Cuv. Protosinghel dr. Ioanichie Petrică, duhovnicul Mănăstirii ,,Sfântul Ilie” din Bocșa, jud. Caraș-Severin (p. 1; 11-13).

      Poetul Eugen Dorcescu ne oferă trei psalmi biblici versificați în rubrica ,,Valori poetice”.

       Doi autori însuflețesc o altă rubrică: ,,Restituiri”: prof. univ. dr. Dumitru Jompan ne vorbește despre ,,Jurnalismul și presa creștină” și prof. dr. Virginia Popovici, cu o nouă secvență din studiul ,,Fundațiile școlare și rolul lor în formarea intelectualității bănățene”.

     De interes universal, național și local sunt cele trei subiecte ale rubricii ,,Documentar”, unde ne sunt prezentate două personalități și o mișcare culturală. Părintele dr. Dan D. Gîrjoabă de la parohia Sânmihaiu Român, jud. Timiș ne ilustrează activitatea savantului român sărbătorit cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la naștere și 300 de ani de la trecerea la cele veșnice: ,,Dimitrie Cantemir – spirit universal și personalitate enciclopedică” (p. 5-8); prof. Gheorghe Lungu ne prezintă un episod din viața unui luptător pentru realizarea Unirii de la Alba Iulia din 1918 și ultima secvență a mișcării corale locale în contextul Anului comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești din Patriarhia Română: ,,Coruri bisericești și școlare din zona Deta (III)” de preot dr, Valentin Bugariu. În cuprinsul articolului sunt prezente corurile din Obad, Opatița, Pădureni, Percosova, Petroman, Sculea, Șemlacu Mare, Șipet și Voiteg.

     ,,Pagini de literatură” și ,,Cateheza” sunt alte două rubrici distincte în care prof. Manuela Matits ne introduce în atmosfera romanului românesc interbelic, prin operele lui Cezar Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu și prof. Gavriil Ioan Georgiu, în atmosfera Crăciunului, cu un cuvânt lămuritor despre Praznicul Nașterii Domnului.

     Revista se încheie cu o documentată recenzie realizată de prof. Iosif Marius Circa, la volumul Arhanghelul din Birda. 10 ani în slujba comunității parohiale în coordonarea preotului Valentin Bugariu și o bogată ,,Cronica parohială” în 4 pagini.

    Publicația va fi distribuită alături de Calendarul Creștin-Ortodox de buzunar pe anul 2024 în bisericile din Birda și Sângeorge. Varianta electronică poate fi lecturată accesând link-ul: https://www.scribd.com/document/688818148/Arhanghelul-Nr-48-2023.

Ziua Națională a României sărbătorită la Birda și Sângeorge

 

    Cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României, au fost oficiată slujba Tedeumului, la Monumentele Eroilor din Birda și Sângeorge, jud. Timiș. Slujbele au fost săvârșite de către P. C. Părinți Valentin Bugariu, parohul locului și Jivoine Maletici de la Parohia Ortodoxă Sârbă din Denta.

    Din partea Primăriei Comunei Birda și a Consiliului Local au fost prezenți: d-nii Marius Gheorghe Stoian, primarul Comunei, Sorinel Marcu, viceprimarul localității, angajați ai Primăriei, consilieri locali, Șeful de Post al Poliției din Birda.

        Reprezentanții Primăriei și Consiliului Local au depus coroane de flori la Monumentele Eroilor.

Andrei Șaguna la 150 de ani de la înveșnicire

 

   Pe 28 iunie 1873 se stingea la Sibiu, mitropolitul Andrei Șaguna, omul care a reactivat Mitropolia Ortodoxă Română din Transilvania. O personalitate completă și complexă dar care cu greu este redată în cuvinte[1] potrivite. Cu toată această situație, Mitropolitului Andrei i-a fost închinate solide studii monografice în cursul vremii: Nicolae Popea (1900), Ioan Lupaș (1911), Gheorghe Tulbure (1938), Mihai Sofronie (2001), Johann Scheinder (2008), Mircea Păcurariu (2011) și Mircea-Gheorghe Abrudan (2023).

      Pornind de la ultima monografie a cercetătorului științific clujean, Mircea-Gh. Abrudan vom încerca să creionăm principalele etape ale vieții și activității bisericești a restauratorului Mitropoliei Ardealului.

    Născut în 1 ianuarie 1809 la Miskolc, în nord-estul Ungariei, Anastasiu a fost al treilea copil al negustorului aromân Naum și al Anastasiei Șaguna. Cu strămoși în sudul Dunării unde trăiesc aromânii, din actualele țări ale Balcanilor: Bulgaria, Albania, Macedonia și Grecia. Sub agresiunea musulmanilor albanezi poporul român din sudul Dunării s-au împrăștiat în întreg Imperiul Habsburgic și pe teritoriul Principatelor Române unde au fondat diferite companii și au îmbogățit comerțul. Obținând privilegii din partea Curții de la Viena, aromânii au dezvoltat o adevărată industrie, remarcându-se și în comerț, sistemul bancar și Biserică, luptând pentru drepturile românilor din Monarhia Habsburgică. În cadrul acestor familii care au influențat viața politică, socială și culturală a românilor se numără familiile Sina și Dumba din Viena, Grabovski din Pesta, Gojdu din Oradea, Mutovszky și Șaguna din Miskolc, Mocsonyi din Banat și Diamandi din Brașov[2].

      Etimologia numelui Șaguna în dialectul aromân face referire la ocupația inițială a purtătorilor acestui nume, anume acea de crescători și negustori de oi și lână. Theodor Căpidan explică numele ,,Șagune” prin ,,haină de lână de culoare albă sau neagră”[3].

        Copilul Anastasiu a urmat cursurile școlii confesionale greco-valahă, apoi pe cele ale gimnaziului inferior din Miskolc. Acest lucru a fost posibil datorită convertirii tatălui Naum, la catolicism presat de un iminent faliment în afaceri. După absolvirea studiilor gimnaziale, copilul împreună cu fratele Evrata și sora Ecaterina s-au mutat la Pesta, în casa unchiului Anastasie Grabovsky. Acesta gestiona comerțul cu piele și covoare de lână din bazinul central al Dunării. Între acțiunile de mecenat a fost și acordarea unui sprijin financiar de 100 de guldeni, în scopul măririi fondului pentru achiziționarea unei reședințe episcopale la Sibiu[4].

     La nouă zile după împlinirea majoratului, urmând gestul fraților lui, Anastasiu s-a reîntors la Biserica Ortodoxă.

      

   După studii juridice și filosofice la Universitatea din Pesta, tânărul Anastasiu a urmat studii teologice la Vârșeț (1829-1832), unde l-a avut dascăl pe bănățeanul Dimitrie Petrovici Stoichescu. A petrecut 17 ani în mediul bisericesc ortodox sârbesc ca student teolog, profesor de teologie, secretar al mitropolitului Carlovițului, custode al Bibliotecii Mitropolitane și egumen al mănăstirilor Jazak, Beșenova, Novo Hopo și Kovilij[5].

      În timpul celor șase ani petrecuți la Carloviț, Anastasiu a intrat în monahism luându-și numele Sfântului Apostol Andrei. A devenit în scurt timp diacon (1834), preot (1937), protosinghel (1838) și arhimandrit (1842). În 1939 a fost promovat președinte al Consistoriului Ortodox de la Oradea, primul pas pentru alegerea sa ca episcop. Apoi a fost numit vicepreședinte al Consistoriului Eparhiei Vârșețului de mitropolitul Iosif Raiacici, care l-a recomandat ca episcop eparhiot al Dalmației, fiind ,,totuși prea tânăr”[6].

        A fost numit cu sprijinul mitropolitului Iosif Raiacici, vicar al Episcopiei Ardealului (1845-1847), apoi episcop fiind hirotonit în catedrala din Carloviț la 30 aprilie 1848 în Duminica Tomii[7].

       În lupta pentru reactivarea Mitropoliei Ardealului de la Sibiu, episcopul Andrei Șaguna s-a sprijinit și pe efortul bănățenilor care își doreau reactivarea Episcopiei Timișoarei. Încă din 1851 bănățenii l-au acceptat pe Șaguna ca reprezentant al intereselor lor bisericești, fiind interesați de separația ierarhică, mai ales că ierarhia sârbă a interzis inscripțiile cu litere latine din biserici[8]. Vocea intelectualității românești din Banat a fost Andrei Mocsonyi care prin petiții, intervenții în parlament și în Congresul Bisericesc din Carloviț a cerut independența Bisericii Ortodoxe Românești din Monarhie. După mai multe astfel de acte, împăratul l-a recunoscut printr-o scrisoare din 24 decembrie 1864 pe Șaguna ca mitropolit și implicit Mitropolia care o va păstori.

      Mitropolitul a poposit în mai multe ocazii în Banat, la Băile Herculane, în trei rânduri, în întreg Banatul în vederea strângerii de fonduri pentru catedrala sibiană în 1858. Prin vizitații canonice a luat legătura cu lumea satului bănățean. În drumurile sale a poposit la Ferendia în Câmpia Bârzavei și la Oravița, în Banatul de Munte[9]. O legătură deosebită a avut-o Mitropolitul Andrei cu nobilul Gheorghe Ioanovici, nobil de Duleu și Valea Mare. Ajuns ministru al cultelor, Gh. Ioanovici a sprijinit aprobarea Statutului Organic, după care tânăra Mitropolie avea să funcționeze[10]. Acesta a fost aprobat de Parlamentul maghiar în 1868 și reprezintă un statul de funcționare a bisericii care se bazează pe colaborarea dintre clerici și mireni.

      Mitropolitul Andrei Șaguna a primit mai multe decorații și titluri aulice. Prima decorație a fost ,,Crucea de Comandor al Ordinului Leopoldin” (1850), consilier intim al Împăratului (1852), baron (1853), membru în Senatul imperial (1860), membru pe viață al camerei superioare a Senatului imperial (1862) și al Casei Magnaților (1867), camera superioară a Parlamentului din Pesta[11].

       Mitropolitul Andrei Șaguna a petrecut 27 de ani în fruntea Bisericii Ortodoxe Românești din Transilvania. Între realizările de la Sibiu amintim întemeierea tipografiei eparhiale achiziționată în 1850. Aceasta a tipărit carte de cult, teologică, pedagogică, precum și ziarul ,,Telegraful Român”. Această publicație a fost înființată de mitropolitul Andrei în 3 ianuarie 1853 și care apare și azi fiind cea mai longevivă gazetă românească cu apariție neîntreruptă pe parcursul a 170 de ani, organizarea învățământului elementar și mediu. În timpul păstoririi au apărut două școli medii la Brașov (1850) și Brad (1868), A reorganizat învățământul superior teologic și pedagogic prin ridicarea anilor de studii de la 6 luni (în cazul Teologiei) la 3 ani. La Sibiu a funcționat Institutul Teologic-Pedagogic, botezat după moartea lui Șaguna, ,,Andreian”, traducerea Bibliei sau a Sfintei Scripturi (1856-1858).

    Prin toate aceste organizări: reînființarea Mitropoliei și păstorirea românilor, organizarea școlară, manuale și cărți de slujbă, tipărirea Bibliei a menținut vie conștiința romanității românilor din Transilvania și Banat, așa cum a fost exprimată de Nicolae Bălcescu, revoluționarul pașoptist: ,,Ținta noastră, domnilor, socotesc cu nu poate fi alta decât Unitatea Națională a Românilor. Unitate mai întâi în idei și simtimente, care să aducă apoi cu vremea unitatea politică, care să facă din munteni, din moldoveni, din băsărăbeni, din bucovineni, din transilvăneni, din bănățeni, din cuțovlahi, să facă un trup politic, o nație românească, un stat de șapte milioane de români. La crearea acestei naționalități, la o reformă socială a românilor, bazată pe sfintele principiuri ale dreptății și ale egalității, trebuie să țintească toate silințele noastre. Românismul dar e steagul nostru, subt dânsul trebuie să chemăm pe toți românii…”[12].

        Încă din viață, Andrei Șaguna s-a bucurat de un prestigiu deosebit atât între păstoriții săi, cât și în forurile politice și sociale ale Imperiului pentru calitățile intelectuale și morale arătate în diferite ocazii. Nu foarte mult după trecerea la cele veșnice, Sinodul Mitropolitan a hotărât păstrarea memoriei Mitropolitului prin oficierea de parastase în ziua numelui, ridicarea unor monumente și botezarea Seminarului Teologic cu numele ierarhului.

    Evlavia ardelenilor a fost întreținută de religiozitatea Mitropolitului care participa la slujbele bisericești, oficia sau dădea răspunsurile liturgice la strană. Prin toate realizările poporul i-a cinstit icoana, fiind considerat asemenea multora sfânt înainte de canonizare care s-a petrecut în 29 octombrie 2011 la Sibiu.

           

---

[1] Mircea Păcurariu, ,,Mitropolitul Andrei Șaguna, Părintele Ardealului”, în vol. Studii de istorie a Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2008, p. 62.

[2] Mircea-Gheorghe Abrudan, Mitropolitul Andrei Șaguna. O biografie culturală, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023, p. 18 (Se va prescurta în continuare Mitropolitul Andrei Șaguna…).

[3] Mircea-Gheorghe Abrudan, Mitropolitul Andrei Șaguna…, p. 19.

[4] Mircea-Gheorghe Abrudan, op, cit., p. 20-21.

[5] Ibidem, p. 25.

[6] Ibid, p. 30-31.

[7] Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Românești din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei, Deva, 2018, p. 372.

[8] Nicolae Bocșan, ,,Contribuția bănățenilor la restaurarea Mitropoliei române”, în ,,Banatica”, 12/ 2011, p. 251.

[9] Mircea-Gheorghe Abrudan, Mitropolitul Andrei Șaguna…, p. 54.

[10] Luminița Jivan Ilona, Traian Filip, Sorin Jurji, Ecaterina Filip, Ioan Moisa, Cristian Tănase, Oana Ghimboașă, Steluța Popescu, David, Darius și Patrick Filip, Monografia familiei nobile Gheorghe Ioanovici de Duleu și Valea Mare, comentată și adnotată, Editura Tim, Reșița, 2021, p. 150 și urm.

[11] Mircea-Gheorghe Abrudan, Mitropolitul Andrei Șaguna…, p. 75.

[12] Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date și mărturii, vol. I, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 319-320.