Pe 27 ianuarie
Biserica Ortodoxă Sârbă îl pomenește pe Sfântul Ierarh Sava, cel care s-a
remarcat de-a lungul vieții prin câteva contribuții remarcabile, care au vizat
organizarea statului și independența canonică a Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Născut în familia cneazului Ștefan
Nemanja (1113-1199), Rastko (viitorul monah Sava) a fost la rândul lui cneaz
(1190). După doar doi ani a părăsit puterea politică și și-a îndreptat pașii
spre Sfântul Munte Athos. Aici s-a călugărit la Mănăstirea Pantelimon și a
petrecut câțiva ani într-o altă lavră monahală, Vatoped. Sf. Sava a fost la
Constantinopol unde împăratul bizantin l-a proclamat ctitor al mănăstirii (1198),
împreună cu tatăl său, care între timp s-a călugărit primind numele de Simeon.
După ce Simeon a trecut la cele
veșnice, osemintele au fost luate de Sf. Sava și au fost așezate în Mănăstirea
Studenica, ctitoria tatălui său. Marele merit al Sf. Sava este cel al obținerii
autocefaliei Bisericii Ortodoxe Sârbe (1219), iar Sf. Sava a fost ales
arhiepiscop. Și tot ierarhul sârb este cunoscut prin Codul de legi, prima
constituție a statului sârb (1220). Sf. Sava a adormit în Domnul în 1236 și a
fost înmormântat la Târnovo, nu departe de patrie. Moaștele sale au fost apoi
duse în țară la Miliseva și au fost arse în 1594 de Sinan Pașa.
Pentru a-l cinsti pe marele monah,
legiuitor și organizator al Bisericii și Societății Sârbe a fost oficiată
Sfânta Liturghie, în capela Mănăstirii Sfântul Gheorghe, din comuna Birda. Au
slujit cu acest prilej P. Cuv. Păr. Iacov Iovici, viețuitor al Mănăstirii și P.
C. Părinți Zoran Milovanov (parohia Berecuța) și Valentin Bugariu (parohia Birda).
Răspunsurile liturgice au fost date de P. Cuv. Păr. Nicon Karicianac, starețul
așezământului monahal. După otpustul Sfintei Liturghii pentru a cinsti ziua a
fost săvârșită Rânduiala tăierii colacului și binecuvântarea colivei.
S-au bucurat de comuniunea
euharistică, preoți și credincioși care au dat glas prin rugăciune și
împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului zilei.
Tot pentru a păstra vie memoria
trecutului, prin grija Stăreției a fost amenajat un punct muzeal dedicat
arhimandritului și starețului Pavel Kengelaț (1766-1834). Călugăr, doctor în
teologie la Kiev (1788) și în filosofie, drept și ,,alte științe” la Halle (1794).
A fost stareț al Mănăstirii Sfântul Gheorghe din 1798 și profesor la Seminarul
teologic din Timișoara la 1800. Autor al mai multor lucrări omiletice, biblice
și istorice.
