A devenit tradiție, bunul obicei
de a trimite prin poștă, numerele tipărite a celei mai longevive publicații
românești ,,Suflet nou” de la Comloșu Mare. Vinovat de această izbândă este
domnul prof. Traian Galetaru diriguitorul poștalionului doldora de vești bune
din însoritul sat din pusta bănățeană numit Comloșu Mare.
De
astă dată avem bucuria să amintim că au apărut nr. 4; 5; 6 ale revistei
,,Satului bănățean” și nr. 17 al suplimentului ,,Suflet de Dascăl”.
Din
sumarul acestora ne-am oprit la câteva articole ce punctează tradiția cărturărească
din vatra acestei așezări. Revista apare sub auspiciile Asociației Culturale
,,Suflet nou” din Comloșu Mare. Potrivit unui raport aflăm că doar în anul 2015
în rândurile acestei instituții culturale au fost primiți 6 noi membrii sporind
astfel numărul acestora la 71 de membrii activi. Între cei primiți îi amintim
pe: Vasile Barbu (Uzdin), Ioan Viorel Boldureanu și Ioan Hațegan (Timișoara).
Între realizările Asociației se înscrie tipărirea revistei în 20-24 pagini în
400-450 exemplare la care se adaugă cele două suplimente: cel istoric și
,,Suflet de Dascăl”, organizarea Simpozionului Internațional ,,Personalități
bănățene” (16 august 2015) și lansarea vol. Vânătoarea
tradițională la români de dr. Șt. Polverejan. (I. Olărescu, ,,Realizările
anului 2015 și programul pe 2016” ,
în ,,Suflet nou”, nr. 5 ̸ 2016, p. 1).
Istoria
locului este prezentă prin foarte reușite încropiri, între acestea amintim
studiul: ,,Meseriașii și negustorii din Comloșu Mare” iscălit de președintele
Asociației, dl. ec. Ioan Olărescu. (p. 11-14). Tot în această categorie intră
și o rubrică intulată ,,Atitiudini”. Autorul articolului la care ne-am oprit
este dl. ing. Gavriil Balog, ,,A fi sau a nu fi român? Războiul economic a
început imediat după 1989” .
Pentru a ilustra tratarea subiectului, ne-am oprit la un paragraf pe care îl
redăm, fără vreun comentariu suplimentar: ,,…Companiile străine care investesc
în România se folosesc doar de avantajele create și de mâna de lucru ieftină și
calificată, iar profitul nu îl reinvestesc pentru a crea noi locuri de muncă,
ci îl transferă în țara de origine pentru a-l investi în alte țări sărace, unde
să facă profituri mai mari. Când nu le mai convin avantajele, își retrag
investițiile și le mută, iar pe salariații pe care i-au folosit ca slugi cu
salarii de nimic îi transformă în șomeri și îi lasă în brațele guvernului să-i
întrețină”. (,,Suflet nou”, nr. 6, p. 5).
Tot
legat de viața satului sunt redate medalioane de înaintași, profesori, preoți,
țărani condeieri ș.a. Sunt evidențiate concursuri școlare cum este Concursul
Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, poezie și proză din
Banat și aiurea.
Am
reținut și o prezentare de carte realizată de dl. lect. univ. dr. Mihai Pann
asupra volumului Episcopul Ioan Bălan în
dosarele Securității, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2015, autori: Sergiu Șoica,
Gabriel Buboi. Din prezentarea succintă a cărții aflăm un profil al ierarhului
lugojan: ,,Episcopul Ioan Bălan nu a fost doar un personaj important din
ierarhia Bisericii Române Unite cu Roma, ci și un intelectual autentic. Spirit
enciclopedic și totodată cosmopolit, dacă ar fi să luăm în calcul faptul (de
loc ușor de trecut cu vederea) că vorbea 9 limbi (română, maghiară, germană,
franceză, italiană, latină, greacă, ebraică, arabă), Bălan s-a impus la vremea
lui în cercurile culturale europene. A publicat mai multe volume în domeniul teologiei.
(…)”. (,,Suflet nou”, nr. 4 ̸ 2016, p. 7).
Revistele
pot fi consultate la biblioteca parohială!
